TESTE

doctrină şi deontologie profesională

154.Cazuri de suspendare(ROF)- 3-12 luni:

-absenţa nemotivată de la două şedinţe consecutive ale Adunării Generale ale filialei sau ale
Conferinţei Naţionale.
-neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti stabilite de Regulament, pe durata
unui an calendaristic.
-nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului profesional.
Cazuri de interdicţie:
-absenţa nemotivată de la 3 reuniuni consecutive ale Adunării Generale a filialei sau ale
Conferinţei Naţionale.
-publicitatea fără respectarea prevederilor Codului privind conduita etică şi profesională a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din Romania.
-neplata cotizaţiei anuale şi a celorlalte obligaţii băneşti aferente unui an calendaristic.
-condamnarea membrului Corpului pentru săvarşirea unei fapte penale care, potrivit legii,
interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţii comerciale de profil.
-executarea unei pedepse privative de libertate pentru săvarşirea unei fapte care nu interzice
dreptul de gestiune şi de administrare a societăţii comewrciale de profil.
-neplata la buget, în termenele şi în cuantumurile prevăzute de lege, a impozitelor cuvenite
statului asupra onorariilor încasate de către membrii Corpului.
-încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei.
-refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind
activitatea profesională.
-practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viză anuală pentru
exercitarea profesiei legal constituite.

155.Hotărarile comisiilor de disciplină(adoptate de completele de judecată) se comunică în termen de

10 zile de la data adoptării lor, prin scrisoare recomandată, persoanelor interesate (reclamant şi parat).
Hotărarile comisiei de disciplină a filialei se comunică şi preşedintelui consiliului filialei.
În cazul hotărarii comisiei de disciplină a filialei prin care s-a concluzionat că în cauza supusă judecării este
aplicabilă sancţiunea interzicerii dreptului de exercitare a dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil
sau de contabil autorizat(pentru care nu este competentă a o aplica), această hotărare şi dosarul cauzei vor fi
înaintate în acelaşi termen Comisiei Superioare de Disciplină, care va hotarî şi va comunica hotărarea luată
reclamantului, paratului şi comisiei de disciplină a filialei.

156.Atribuţiile reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice pe langă consiliile filialelor:

-participă, fără drept de vot, la lucrările Adunării Generale, Consiliului Filialei, Biroului
Permanent şi Comisiei de Disciplină. Primeşte materiale şi convocatorul cu 7 zile înainte.
-sesizează Comisia Superioară de Disciplină cu privire la hotărarile Comisiei de Disciplină a
filialei pe care le consideră nelegale.
-sesizează reprezentantul Ministerului Finanţelor de pe langă Consiliul Superior al corpului
asupra hotărarilor şi măsurilor Consiliului Filialei care contravin reglementărilor legale.

157.Adunarea generală are următoarele atribuţii:

-ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă prin vot deschis raportul consiliului filialei pentru exerciţiul
financiar expirat şi raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a consiliului filialei.
-aprobă, prin vot deschis, bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei pentru exerciţiul financiar
viitor şi execuţia bugetului pentru exerciţiul financiar expirat.
-ia cunoştinţă de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activităţii profesionale a
experţilor individuali şi a societăţilor comerciale controlate, în vederea asigurării bunei exercitări a profesiei de
expert contabil şi de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generală aprobă lista experţilor individuali
şi societăţilor comerciale ce vor fi analizate în anul următor.
-alege şi revocă preşedintele şi 2 membri ai comisiei de disciplină a filialei.
-alege şi revocă preşedintele şi membrii consiliului filialei şi ai comisiei de cenzori.
-propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru al
Consiliului Superior al Corpului.
-adoptă lista cuprinzand membrii de onoare ai filialei.
-îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzutr de lege, regulament, Codul privind conduita etică şi
profesională sau hotărate de Consiliul Superior al Corpului.

158.Principiile fundamentale prevăzute în Codul etic naţional al profesioniştilor contabili:

-integritatea: un profesionist contabil trebuie să fie sincer şi corect în realizarea serviciilor
profesionale.
-obiectivitatea: profesionistul contabil trebuie să fie imparţial şI nu trebuie să admită
prejudecăţi sau abateri, conflicte de interese sau influenţarea sa de către alţii în privinţa încălcării obiectivităţii.
-competenţa profesională şi bunăvoinţă: profesionistul contabil trebuie să îndeplinească
serviciile profesionale cu bunăvoinţă, competenţă, asiduitate şi are datoria permanentă de a-şi menţine
cunoştinţele profesionale şi aptitudinile la nivelul cerut pentru a se asigura că un client sau un patron este
beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele evoluţii din domeniul practiciii, legislaţiei şi
tehnicii.
 -confidenţialitatea: profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor
dobandite în timpul îndeplinirii serviciilor profesionale şi nu trebuie să utilizeze sau să divulge aceste informaţii
fără autorizare clară şi expresă sau dacă numai dacă există un drept legal sau profesional sau datoria de a
face acest lucru.
-comportamentul profesional:profesionistul contabil trebuie să acţioneze într-o manieră
conformă cu buna reputaţie a profesiei şi să se abţină de la orice comporatment care ar putea discredita
profesia. Obligaţia de a se abţine de la orice activitate care ar discredita profesia presupune existenţa unor
responsabilităţi ale profesionistului contabil faţă de clienţi, faţă de terţi, de alţi membri ai profesiei contabile, de
angajaţi şi colaboratori, de patroni şi faţă de publicul larg.
-normele tehnice şi profesionale: un profesionist contabil trebuie să-şi îndeplinească
sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au
datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt
compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul profesioniştilor contabili, cu independenţa. În
plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de IFAC, Consiliul pentru Standarde
Internaţionale de Contabilitate, M.F.P., C.E.C.C.A.R. şi C.A.F.R. şi legislaţia relevantă.

159.Cand se confruntă cu probleme etice, profesioniştii contabili trebuie să respecte politicile stabilite
de către organizaţia(întreprinderea) la care îşi desfăşoară activitatea. Dacă asemenea politici nu rezolvă
conflictul etic, trebuie să ţină cont de următoarele:
-să analizeze problema conflictuală cu superiorul ierarhic imediat. Dacă problema nu este rezolvată la
acest nivel şi profesionistul contabil decide să prezinte situaţia nivelului superior următor de conducere,
superiorul ierarhic imediat trebuie să fie înştiinţat despre acestă decizie.
Dacă se descoperă că şeful ierarhic superior este implicat în problema conflictuală, profesionistul contabil
trebuie să prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Cand şeful ierarhic superior este şeful
Biroului Executiv(sau similar) următorul nivel superior care poate controla activitatea poate să fie Comitetul
Executiv, Consiliul Director, Directorii Ne-executivi, Consiliul de Administraţie, Comitetul Acţionarilor etc.
-să solicite consultanţă sau consiliere, pe bază confidenţială, de la un consilier independent sau de la
organismul profesional contabil, pentru a obţine o înţelegere a posibilelor evoluţii ale situaţiei.
-dacă după epuizarea completă a tuturor posibilităţilor de control intern conflictul de etică mai există, în
ultimă instanţă profesionistul contabil nu poate avea altă soluţie la unele probleme semnificative (de ex.
frauda) decat să-şi dea demisia şi să prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzător al
acelei organizţii(întrprinderi).
-orice profesionist contabil într-un post superior de conducere trebuie să încerce să se asigure că, în
cadrul organizaţiei(întreprinderii) în care îşi desfăşoară activitatea sunt stabilite politici în vederea rezolvării
conflictelor.
Membrii Federaţiei Internaţionale a Contabililor(IFAC) care se confruntă cu conflicte de etică trebuie să
aibă acces la activităţi confidenţiale de consiliere. În acest sens, în cadrul C.E.C.C.A.R. funcţionează Comisia
de etică profesională, Comisii de apel, Tribunalul arbitral şi comisiile de disciplină.

160.Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea

informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizaţie
scrisă, în afară de cazurile cand obligaţia divulgării este prevăzută în lege sau în norme reglementate.

161.Profesionistul contabil care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit
să se situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau patron, cu condiţia ca prestaţia să fie
efectuată cu competenţă.
Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate iar opinia profesionistului contabil trebuie să fie în
conformitate cu prevederile legale.
Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil pentru poziţia respectivă.
Obligaţiile profesionistului contabil:
-nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală sunt dincolo de orice
îndoială;
-să se asigure că cei pe care îi consiliază sunt conştienţi de limitele legate de sfaturile şi de
consultanţa fiscală şi nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;
-în declaraţia fiscală întocmită de profesionistul contabil, responsabilitatea pentru conţinut revine în
primul rand clientului. Consultanţa, opiniile trebuie înregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum.
-nu trebuie să fie asociat cu nici o declaraţie sau comentariu din care să se creadă că:
-ar conţine un fals sau o inducere în eroare;
-ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necunoaşterea reală a faptelor;
-ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putand induce în eroare organele fiscale.
-poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale.

162.Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale vizavi de public.

Public înseamnă:
 Clienţi
 Guvern
 Investitori care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea
 Angajatori profesioniştilor contabili, pentru buna funcţionare
 Oameni de afaceri a economiei
 Comunităţi financiare
 Donatori de fonduri
  Orice persoană

Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate în materie de

interes general.
Interesul general semnifică satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează
profesioniştii contabili.
Păstrarea acestui statut al profesioniştilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii
care să justifice încrederea publicului. Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea,
publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corectă, pentru un
management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi
impozite.

163.Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii:

-numai în temeiul unor contracte de prestări de servicii. Contractul este cel care stabileşte obiectivul,
onorariul, termenele, drepturile şi obligaţiile părţilor. Orice relaţie financiară cu clientul în afara contractului este
interzisă.
-factorii de risc privesc:
-limitarea controalelor;
-întârzieri în închiderea conturilor şi ţinerea contabilităţii;
-limitarea onorariilor;
-aspecte fiscale.
-numai în formă scrisă. Explicaţia: orice opinie se transmite în scris, fiind o mărturie, o probă a
raporturilor legate de misiune şi de profesie.

164.Incompatibilităţi şi conflicte de interese în exercitarea profesiei de expert contabil şi contabil

autorizat:
 Să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile la care au şi calitatea de
salariat, indiferent de nature şi durata contractului de muncă;
 Să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile cu care angajatorii
profesionistului contabil se află în raporturi contractuale;
 Să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile cu care angajatorii
profesionistului contabil se află în concurenţă;
 Să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau instituţii în cazul în care sunt rude sau afini pană
la gradul patru inclusiv sau soţi ai administratorilor;
 Să efectueze lucrări în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese;
 Să efectueze lucrări în situaţia în care există elemente care atestă starea de incompatibilitate.

165. Faţă de profesioniştii contabili angajaţi în industrie, comerţ, educaţie, sectorul public etc.,
CECCAR are obligaţia de a crea cadrul juridic – pe cale legislativă sau asociativă – pentru atragerea treptată
în sfera de preocupare a Corpului pe linia formării profesionale continue şi deontologiei profesionale:
 Personal contabil cu funcţii de conducere: directori, contabili şefi, şefi de srevicii, responsabili cu
activitatea financiar-contabilă din întreprinderi;
 Ceilalţi angajaţi cu pregătire în domeniul financiar-contabil.

166.Principalele orientări ale CECCAR pentru perioada 2005-2010 privesc:

 Organizarea profesiei;
 Exercitarea profesiei;
 Interesul public;
 Educaţie;
 Parteneriatul sector public-sector privat;
 Dezvoltarea serviciilor pentru membri;
 Activitatea internaţională.

167.Structura codului etic naţional al CECCAR:

Capitolul I: Definiţii
Capitolul II: Introducere
Capitolul III: Interesul public
Capitolul IV:Obiective
Capitolul V: Principii fundamentale
Capitolul VI:Codul
Părţile componente ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili sunt:
Partea A: aplicabilă tuturor profesioniştilor contabili
Partea B: aplicabilă liber profesionştilor contabili
Partea C: aplicabilă profesioniştilor contabili angajaţi

168.Atribuţiile Conferinţei Naţionale a C.E.C.C.A.R.:

a)aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR, modificările şi completările acestuia,
avizate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, precum şi Codul privind conduita etică şi profesională a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi;
 b)stabileşte direcţiile de bază şi ia măsurile necesare pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de
expert contabil şi contabil autorizat;
c)examinează şi aprobă, prin vot deschis, raportul de activitate prezentat de Consiliul Superior pentru
exerciţiul financiar expirat şi raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului Superior;
d)aprobă, prin vot deschis, bilanţul contabil, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul
financiar încheiat, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli al exerciţiului financiar următor, prezentate de
Consiliul Superior;
e) aprobă, prin vot deschis, organigrama Consiliului Superior, sistemul de salarizare pentru anul
următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şi de salarizare a aparatului propriu şi a consiliilor
filialelor.
f)aprobă, prin vot deschis, sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare şi reprezentare
în consiliile filialelor Corpului pe anul următor, la propunerea preşedintelui Consiliului Superior.
g)alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului Superior şi ai comisiei de cenzori a acestuia;
alege şi revocă preşedintele şi doi membri ai Comisiei Superioare de Disciplină.
h)aprobă raportul Consiliului Superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea mandatelor
membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi.
i)aprobă, prin vot deschis, nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului şi al taxelor de
înscriere în evidenţa corpului.
j)hotărăşte asupra propunerilor de sancţionare disciplinară a membrilor Consiliului Superior şi ai
consiliilor filialelor, formulate de Comisia superioară de disciplină.
k)stabileşte anual cotizaţiile pe tranşe de venit, datorate de membrii Corpului.
l)aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior şi ale consiliilor filialelor.
m)confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Corpului.
n)stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele noramative,
precum şi a propriilor hotărâri.

169.Atribuţiile Consiliului Superior al CECCAR:

a)alege dintre membrii săi 5 vicepreşedinţi ai Consiliului Superior: 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre
experţii contabili, iar unul dintre contabilii autorizaţi.
b)asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, solicitând
avizele Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei; regulamentul de organizare şi funcţionare nu va fi
înaintat pentru aprobare fără avizele favorabile ale celor două ministere.
c)asigură elaborarea şi completarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili
şi contabililor autorizaţi.
d)asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului.
e)deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi contabil autorizat.
f)veghează ca Regulamentul privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie
strict aplicat.
g)asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor; stabileşte metodologia de elaborare a bugetului de
venituri şi cheltuieli al Corpului.
h)aprobă statele de funcţii ale Corpului şi filialelor.
i)asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să
progreseze profesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi
neguvernamentale, la cererea acestora.
j)decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia
superioară de disciplină.
k)aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice
ale Corpului.
l)ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei
anuale pentru exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesional de către toţi membrii Corpului.
m)]ndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, regulament şi hotărârile Conferinţei Naţionale a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

170.Atribuţiile preşedintelui CECCAR:

a)convoacă şi conduce şedinţele Consiliului Superior şi ale Biroului permanent.
b)conduce şi coordonează dezbaterile organelor de conducere.
c)prezintă anual Consiliului Superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul următor.
d)aprobă angajarea şi efectuarea cheltuielilor în cadrul bugetului aprobat de Conferinţa Naţională.
e)prezintă bilanţul Contabil spre adoptare Consiliului Superior şi spre aprobare Conferinţei Naţionale.
f)numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţiuni aprobate de Consiliul Superior, personalul
propriu al Corpului şi îi stabileşte salariile, cu aprobarea Biroului Permanent.
g)reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau organizaţiilor naţionale şi internaţionale,
apărând prestigiul şi independenţa profesională a membrior săi.
h)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa Naţională, Consiliul Superior şi Biroul
permanent.

171.Organele cu atribuţii de control în cadrul CECCAR sunt:

-la nivel central: Departamentul pentru Urmărirea Aplicării Normelor Profesionale şi Auditului de
calitate(D.U.A.N.P.A.C.);
-la nivel teritorial: auditorii de calitate
 172.Organele şi structurile Corpului cu atribuţii de investigare, judecare şi tragere la răspundere sunt
Comisiile de disciplină ale filialelor şi Comisia Superioară de Disciplină de pe lângă Consiliul Superior al
Corpului.

173.Atribuţiile Comisiei Superioare de Disciplină:

a)analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor
Consiliului Superior şi ai consiliilor filialelor, facând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei Naţionale
care hotărăşte.
b)soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor
Consiliului Superior şi ai consiliilor filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recunoscut
dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică, după caz,
sancţiunile prevăzute la art. 16 din O.G. nr. 65/1994, aprobată şi modificată prin Lrgea nr. 42/1995, cu
modificările şi completările ulterioare.
c)rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină
ale filialelor.
d)aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat
membrilor Corpului care au savârşit abateri grave.
Comisia de disciplină de pe lângă Consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile
disciplinare săvârşite de experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei, cu domiciliul în raza
teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.

174.Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:

a)comportament necuviincios faţă de mebrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Finanţelor sau faţă de
alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului.
b)absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării Generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională.
c)nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi din România referitoare la publicitate.
d)absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate prin
normele emise de Corp.
e)prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract
în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie:expert contabil sau contabil autorizat.
f)nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional.
g)nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei
prevăzută în regulamente.
h)fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit la filiala de care aparţine, fişa pentru
persoane fizice sau juridice; pentru persoane juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de
Administraţie sau administratorului unic, după caz.
i)încălcarea dispoziţiilor pct.98.
j)refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea
profesională.
k)declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în scopul producerii de consecinţe
juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi urmările
acesteia, precum şi de persoana celui în cauză.

175.Comisia de disciplină de pe langă consiliul filialei este comisia competentă să sancţioneze

abaterile disciplinare săvarşite de experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei.
Funcţionarea comsiei de diciplină de pe langa consiliul filialei:
 Reclamaţiile se înregistrează la filiala la care au fost depuse.
 Asupra reclamaţiilor primite, preşedintele comisiei de disciplină înştiinţează pe preşedintele consiliului
filialei, în termen de 15 zile.
 Preşedintele comisiei de disciplină analizează reclamaţia.
 În funcţie de rezultatele analizei, preşedintele comisiei de disciplină convoacă la sediul comisiei pe cel care
a depus reclamaţia pentru a prezenta datele sau precizările necesare sau le solicită în scris şi
desemnează ca raportor pe unul din membrii aleşi ai comisiei de disciplină, după consultarea preşedintelui
consiliului.
 Raportorul desemnat de preşedintele comisiei de disciplină analizează dosarul cauzei şi, dacă este cazul,
convoacă la sediul comisiei pe reclamant, parat şi martori pentru clarificarea tuturor aspectelor din
reclamaţie şi probe. Raportorul va proceda în aşa fel încat să fie complet edificat asupra realităţii în cauza
respectivă.
 Raportul se întocmeşte şi se depune comisiei de disciplină în termen de 30 de zile.
 Comisia de disciplină analizează raportul şi, dacă acesta este însuşit, preşedintele comisiei supune cauza
spre judecare, stabilind componenţa completului de judecată.
 Completul de judecată este format din trei membri ai comisiei de disciplină. Unul din membrii completului
este desemnat de preşedintele acestuia.
 Pentru judecarea cauzei se citează paratul, reclamantul şi eventualii martori şi avocaţi propuşi de părţi şi
se fixează termenul de judecată. Citaţiile sunt trimise celor în cauză cu cel puţin 15 zile înainte de termenul
de judecată, iar dosarul cauzei cuprinzand în special concluziile raportului este pus la dispoziţia acestora,
la secretariatul consiliului cu 12 zile înainte de acelaşi termen.
 Dezbaterile au loc fără publicitate, în prezenţa părţilor şi sunt conduse de preşedintele completului de
judecată.
 În termen de 15 zile de la încheierea dezbaterilor, completul de judecată se va pronunţa prin hotărare
asupra admiterii plangerii şi aplicarea de sancţiuni sau respingerea acesteia ca nefondată, prescrisă sau
alte motive.
 Hotărarile comisiilor de disciplină(adoptate de completele de judecată) se comunică în termen de 10 zile
de la data adoptării lor, prin scrisoare recomandată, persoanelor interesate(reclamant şi parat).
Hotărarile comisiei de disciplină a filialei se comunică şi preşedintelui consiliului filialei.

176.Comisia Superioară de Disciplină este comisia care funcţionează pe langă Consiliul Superior al
CECCAR şi are următoarea competenţă:
 Analizează şi soluţionează plangerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale
membrilor Consiliului Superior şi ai consiliilor filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine
cărora le-a fost recunoscut dretul de a exercita profesia de expert contabil şi contabil autorizat şi
aplică, după caz, sancţiunile prevăzute;
 Rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărarilor disciplinare pronunţate de comisiile de
disciplină ale filialelor;
 Aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil şi contabil
autorizat.
Funcţionarea Comisiei Superioare de Disciplină:
 Reclamaţiile se înregistrează la aparatul central şi se transmit comisiei superioare de disciplină în termen
de 48 de ore.
 Preşedintele comisiei de disciplină analizează reclamaţia.
 În funcţie de rezultatele analizei, preşedintele comisiei de disciplină convoacă la sediul comisiei pe cel care
a depus reclamaţia pentru a prezenta datele sau precizările necesare sau le solicită în scris şi
desemnează ca raportor pe unul din membrii aleşi ai comisiei de disciplină, după consultarea preşedintelui
consiliului.
 Raportorul desemnat de preşedintele comisiei de disciplină analizează dosarul cauzei şi, dacă este cazul,
convoacă la sediul comisiei pe reclamant, parat şi martori pentru clarificarea tuturor aspectelor din
reclamaţie şi probe. Raportorul va proceda în aşa fel încat să fie complet edificat asupra realităţii în cauza
respectivă.
 Raportul se întocmeşte şi se depune comisiei de disciplină în termen de 30 de zile.
 Comisia de disciplină analizează raportul şi, dacă acesta este însuşit, preşedintele comisiei supune cauza
spre judecare, stabilind componenţa completului de judecată.
 Completul de judecată este format din trei membri ai comisiei de disciplină. Unul din membrii completului
este desemnat de preşedintele acestuia.
 Pentru judecarea cauzei se citează paratul, reclamantul şi eventualii martori şi avocaţi propuşi de părţi şi
se fixează termenul de judecată. Citaţiile sunt trimise celor în cauză cu cel puţin 15 zile înainte de termenul
de judecată, iar dosarul cauzei cuprinzand în spesial concluziile raportului este pus la dispoziţia acestora,
la secretariatul consiliului cu 12 zile înainte de acelaşi termen.
 Dezbaterile au loc fără publicitate, în prezenţa părţilor şi sunt conduse de preşedintele completului de
judecată.
 În termen de 15 zile de la încheierea dezbaterilor, completul de judecată se va pronunţa prin hotărare
asupra admiterii plangerii şi aplicarea de sancţiuni sau respingerea acesteia ca nefondată, prescrisă sau
alte motive.
 Hotărarile comisiilor de disciplină(adoptate de compltele de judecată) se comunică în termen de 10 zile de
la data adoptării lor, prin scrisoare recomandată, persoanelor interesate(reclamant şi parat).

177.Structura organizatorică(organigrama) unei filiale a CECCAR:

ADUNAREA GENERALĂ ------------ Auditor statutar

I
I
Comisia de apel ---------------------CONSILIUL ----------------------- Comisia de disciplină
ORGANE
Comisia de arbitraj --------------------- I ------------------------ Reprezentant Ministerul
ALESE
I Finanţelor Publice
BIROUL PERMANENT
I
I
I
Secţiunea experţi contabili ------PREŞEDINTE ------- Secţiunea contabili autorizaţi
I
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I
Director executiv
ORGANE
I
DE
I
EXECUŢIE
I
 Sectoare

178.Organigrama CECCAR:
CONFERINŢA NAŢIONALĂ------------ Auditori statutari
I
I
Comisia superioară ---------------------CONSILIUL------------------------- Comisia de apel
de disciplină SUPERIOR
Comisia centrală de arbitraj ----------- I ------------------------ Reprezentant Ministerul Finanţelor
I
I
BIROUL PERMANENT
I
I
I
Secţiunea experţi contabili ------PREŞEDINTE ------- Secţiunea contabili autorizaţi
I
I
I
Director coordonator -------Preşedinte executiv -------- Audit intern
I ------------------------------------------ Secretar general
I -------- Editura CECCAR I
I I I
Departamente I I
Departamente Direcţii

179.Drepturile membrilor CECCAR:

-să fie înscris în Tabloul Corpului, calitate dovedită cu legitimaţia de membru, vizată anual;
-să exercite profesiunea pe întreg teritoriul ţării;
-să se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociaţii profesionale, potrivit
prevederilor locale;
-să aleagă şi să fie ales în toate structurile de conducere, coordonare şi control care
funcţionează la nivelul Corpului;
-să participe la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate prin normele
emise de Corp;

180.Principalele 4 obligaţii ale unui membru CECCAR sunt:

 Să aplice în mod corect şi fără părtinire legile ţării;
 Să respecte prevederile Regulamentului CECCAR şi ale Codului privind conduita etică şi
profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi;
 Să păstreze secretul profesional;
 Să îndeplinească cu conştiinciozitate îndatoririle care îi revin în calitate de expert contabil/contabil
autorizat.

181.”Jur să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să respect prevederile Regulamentului
Corpului Experţilor Contabili şi Contabilior Autorizaţi şi ale Codului privind conduita etică şi profesională a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, să păstrez secretul profesional şi să aduc la îndeplinire cu
conştiinciozitate îndatoririle ce îmi revin în calitate de expert contabil/contabil autorizat”.

182.Logo-ul CECCAR este:”Ştiinţă, Independenţă, Moralitate”.

Sigla CECCAR este compusă din:
-o carte-registru, simbolizand însemnul profesiei;
-un caduceu-toiagul de crainic al zeului Hermes, avand ca însemn divin doi şerpi încolăciţi, preţuit în
Grecia antică, ca avand valoare de simbol diplomatic; emblema Corpului simbolizează rolul de crainic al
profesionistului contabil, pe care îl are atunci cand redă imaginea fidelă, corectă şi completă a patrimoniului
contabilizat sau expertizat;
-deviza “Ştiinţă, Independenţă, Moralitate”-atribute esenţiale ale exercitării profesiei.

183.Viza anuală pentru exercitarea profesiei de către experţii contabili şi contabilii autorizaţi se acordă
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
-achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp pe anul curent;
-plata la bugetul de stat, în cuantumul şi la termenul prevăzut de lege, a impozitelor cuvenite statului
asupra onorariilor încasate de la clienţi;
-dovada asigurării pentru risc profesional;
-dovada că nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de
gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale(prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaraţia
pe propria răspundere);
-nu au săvarşit fapte care să încalce obligaţiile prevăzute de lege, precum şi regulile privind conduita
etică şi profesională, pentru care să fi fost sancţionaţi de comisia de disciplină cu suspendarea dreptului de
exercitare a profesiei, pe toată durata suspendării, precum şi cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;
-depunerea declaraţiei anuale;
 -pregătire profesională.

184.Acordarea vizei anale se concretizează prin semnătură şi prin ştampila filialei pusă în căsuţa
special rezervată în carnetul de membru al Corpului, precum şi prin eliberarea autorizaţiei de exercitare a
profesiei pe anul respectiv.

185.Elementele principale pe care le conţine “Declaraţia anuală”:

1.Datele de identificare 2.Modul de desfăşurare a activităţii în anul încheiat 3.Venituri din activitatea
profesională 4.Pregătire profesională 5.Alte informaţii relevante pentru activitatea de expert contabil/contabil
autoritat. 6.Modificările intervenite în datele raportate prin “Fişa personală” la înscrierea în Tabloul Corpului
7.Aprecieri cu privire la activitatea desfăşurată de filiala CECCAR în anul încheiat.

186.Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care
îndeplineşte următoarele condiţii:
-are capacitate de exerciţiu deplină;
-are studii economice superioare în specialitatea contabilitate-finanţe, cu diplomă recunoscută de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi practică în specialitate de cel puţin 3 ani sau studii economice superioare şi
practică în specialitate de cel puţin 5 ani;
-nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comerciale.

187.Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:

a)organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de aptitudini
pentru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat
b)organiează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil,
prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului
c)asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi
d)elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor contabili
şi a contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil
e)elaborează, în colaborare cu instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale, standardele privind
evaluarea societăţilor comerciale, precum şi a unor active sau bunuri ale acestora
f)sprijină formarea şi perfecţionarea profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi prin
programe anuale de pregătire continuă, organizate în diverse forme
g)apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice,
organisme specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi străinătate
h)colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi străinătate
i)editează publicaţii de specialitate
j)alte atribuţii stabilite prin lege şi regulamente.

188.Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ,

civil şi penal, după caz, potrivit legii.
Sancţiunile disciplinare care se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în raport de
gravitatea abaterilor săvarşite, sunt următoarele:
a)mustrare;
b)avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o
perioadă de timp de la 3 luni la 1 an;
d)interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

189.Sursele de finanţare ale CECCAR sunt:

a)taxe de înscriere la examenul de expert contabil şi, respectiv, contabil autorizat;
b)taxa de înscriere în Tabloul Corpului;
c)cotizaţii anuale asupra veniturilor realizate de către membrii Corpului care îşi exercită
profesia individual sau de către societăţi comerciale de profil recunoscute de Corp
d)donaţii, încasări din vanzarea publicaţiilor proprii şi alte venituri.

190.Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi/sau contabilitate trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii:
a)să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil şi/sau contabil autorizat;
b)majoritatea acţionarilor/asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a
părţilor sociale;
c)consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau
asociaţii experţi contabili;
d)acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de adunarea generală.

191.Stagiul constă în efectuarea de lucrări profesionale la care se adaugă acţiuni de pregătire tehnică
şi deontologică.
Lucrările profesionale, reprezentand 400 de ore pe an, se efectuează sub controlul tutorelui de stagiu.
Pregătirea stagiarilor cuprinde:
-acţiuni legate de comportamentul profesional şi de doctrină profesională;
-acţiuni de pregătire cu caracter tehnic;
 Într-un an, un stagiar trebuie să efectueze minimum 2 zile de pregătire în legătură cu comportamentul
profesional şi doctrină profesională şi 4 zile de pregătire tehnică.
Stagiarii au obligaţia să participe la acţiunile organizate de consiliul filialei, în cadrul Programului
naţional de formare profesională continuă.

192.Pregătirea stagiarilor în sistem centralizat intervine atunci cand nu este posibilă efectuarea de
lucrări pe langă un tutore de stagiu.
Filiala CECCAR organizează pregătirea în sistem colectiv(centralizat) a stagiarilor, în condiţiile respectării
tuturor prevederilor Regulamentului şi numai pe bază de lucrări practice potrivit programului cadru pe categorii
de lucrări profesionale.
Exerciţiile, lucrările practice şi studiile de caz ce fac obiectul pregătirii în sistem centralizat se stabilesc annual
de Departamentul de Pregătire şi Dezvoltare Profesională a membrilor şi organizarea stagiului şi se prezintă,
rezolvă şi evaluează de către lectorii aprobaţi de Biroul Permanent al Consiliului Superior din randul tutorilor de
stagiu, cadrelor universitare sau alţi specialişti pe domenii.
Modul de organizare şi desfăşurare a acţiunilor de pregătire în sistem colectiv se stabileşte prin norme
aprobate de Biroul Permanent al Consiliului Superior.
Pregătirea stagiarilor cuprinde:
-acţiuni legate de comportamentul profesional şi de doctrină profesională;
-acţiuni de pregătire cu caracter tehnic;
Într-un an, un stagiar trebuie să efectueze minimum 2 zile de pregătire în legătură cu comportamentul
profesional şi doctrină profesională şi 4 zile de pregătire tehnică.
Stagiarii au obligaţia să participe la acţiunile organizate de consiliul filialei, în cadrul Programului
naţional de formare profesională continuă.
Lucrările practice elaborate, în funcţie de anul de stagiu, potrivit Programului-cadru anexă la
Regulament de către stagiarii pregătiţi în sistem centralizat se vor prezenta semestrial şefului sectorului stagiu
din cadrul filialei de pe raza judeţului de domiciliu, pentru a fi trecute în Registrul matricol.

193.Obligaţiile filialelor Corpului pe linia comunicării cu membrii:

 Conducerile filialelor Corpului iau măsuri pentru asigurarea păstrării unor legături permanente cu membrii
în scopul cunoaşterii problemelor cu care sunt confruntaţi şi sprijinirii în rezolvarea acestora.
În acest scop se folosesc cele mai rapide mijloace de comunicare:telefon, fax, e-mail sau scrisoare transmisă
prin poştă cu aviz de confirmare a primirii.
 Este obligatorie comunicarea prin scrisoare recomandată cu aviz de primire în următoarele cazuri:
-aducerea la cunoştinţă în termen de 10 zile a promovării examenului de acces la profesie şi invitarea
la întocmirea formalităţilor pentru înscrierea la stagiu;
-toate comunicările pe perioada stagiului, conform Regulamentului privind efectuarea stagiului şi
examenului de aptitudini, în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi contabil autorizat;
- aducerea la cunoştinţă în termen de 10 zile a promovării examenului de aptitudini şi invitarea la
întocmirea dosarului pentru înscrierea în Tabloul Corpului; cu această ocazie, se transmite şi fişa personală ce
urmează să fie completată de viitorul membru;
-transmiterea “Declaraţiei anuale” ce urmează a fi completată de membrul Corpului şi retransmisă la
filială pentru înregistrare. Este obligatorie aducerea la cunoştinţa membrului a modului de îndeplinire de către
filială a acţiunilor prevăzute în Programul de activitate aprobat de Conferinţa Naţională pentru anul expirat,
făcandu-se în mod strict şi exclusiv referire asupra fiecăreia din poziţiile şi capitolele prevăzute în Program.
 Convocarea la Adunarea Generală a filialei se face de regulă prin fax sau poştă, dar este obligatorie şi
transmiterea convocatorului prin cel puţin două mijloace de informare în masă(radio, TV, ziare locale etc.).

194.Membrii Corpului au următoarele obligaţii de raportare:

 La obţinerea calităţii de expert contabil sau contabil autorizat şi înscrierea pentru prima dată în Tabloul
Corpului, membrul Corpului-persoană fizică va depune, odată cu dosarul de înscriere şi “Fişa personală”;
 Pentru obţinerea licenţei anuale de exercitare a profesiei, membrii Corpului-persoane fizice depun la
termenele şi în condiţiile stabilite în Norme, “Declaraţia anuală”;
 La înscrierea pentru prima dată în Tabloul Corpului, membrii persoane juridice include în dosarul de
înscriere documentul intitulat ”Fişa pentru persoane juridice”;
 Anual, la termenele stabilite în normele Corpului, membrii-persoane juridice depun la filiala de care aparţin
sau la Aparatul central, după caz, documentul intitulat “Declaraţia anuală”;
 Atat persoanele fizice cat şi persoanele juridice, membre ale Corpului, depun ”Raportul Anual privind
auditul de calitate”, în condiţiile şi la termenele stabilite în Regulamentul privind auditul de calitate în
domeniul serviciilor contabile.

195.Pentru actualizarea cunoştinţelor şi pentru omogenizarea comportamentului profesional al

membrilor CECCAR se implementează Programul naţional de formare profesională continuă, care se
organizează la nivel central şi la nivel de filiale.
În vederea menţinerii unui grad ridicat de pregătire şi competenţă în activitate, membrii Corpului sunt
obligaţi să efectueze annual minim 40 de ore de curs, urmand profilurile prevăzute în Programul naţional de
formare profesională continuă.
Programul naţional de formare profesională continuă este structurat pe profiluri corespunzătoare
principalelor domenii de activitate. În cadrul profilurilor, Programul naţional de formare profesională continuă
este structurat pe trei niveluri de pregătire:iniţiere, perfecţionare, aprofundare.
Derularea programul naţional de formare profesională continuă se face pe categorii profesionale:
-experţi contabili şi contabili autorizaţi cu studii superioare;
 -contabili autorizaţi cu studii medii.

196.Principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind modul de organzare şi desfăşurare a

cursurilor pentru înţelegerea şi aplicarea IFRS/IAS (“acţiunea”) au în vedere:
 Obiectul acţiunii
 Temeiul legal al acţiunii
 Sursele bibliografice-suporturi de curs
 Structura cursului-durata
 Tehnici de predare
 Despre lectori
 Onorarii-cheltuieli
 Cursanţi
 Obligaţiile organizatorilor de cursuri.

197.Condiţiile pentru a deveni auditor de calitate în cadrul CECCAR:

-membrul Corpului care candidează la funcţia de auditor nu trebuie să fi făcut obiectul vreunei
sancţiuni disciplinare;
-obligaţia de a urma în prealabil un stagiu de formare organizat de Corp;
-auditorii trebuie să fie înscrişi în Corp de cel puţin 3 ani, iar activitatea lor profesională să fi făcut
obiectul a cel puţin unui audit de calitate;

198.Expresia audit de calitate desemnează un ansamblu de măsuri luate de CECCAR vizand analiza
modalităţilor de organizare şi funcţionare a unui cabinet şi aprecierea modului de aplicare în cadrul acestuia a
normelor profesionale emise de Corp.

199.Integritatea presupune că un contabil profesionist trebuie să fie DREPT, SINCER şi CORECT în

realizarea sarcinilor profesionale.

200.Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudecăţi, să nu

se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de natură a determina un terţ
să pună la îndoială obiectivitatea acestuia.

201.Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii

contabile cu competenţă, grijă şi sarguinţă şi este obligat să menţină în permanenţă un nivel de cunoştinţe şi
de pregătire profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca
profesionistul contabil să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi
tehnici de lucru.
Dobandirea competenţei profesionale presupune:
-înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică;
-practică şi examinare în subiecte profesionale semnificative;
-perioadă de practică în domeniu.
Menţinerea competenţei profesionale presupune:
-cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă la nivel naţional şi internaţional în contabilitate,
audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevente;
-adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor
profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.

202.Independenţa reprezintă un ansamblu de reguli şi mijloace prin care profesionistul contabil

demonstrează publicului că îşi poate exercita misiunea(serviciul profesional) într-o manieră obiectivă şi
corectă.

203.Părţile componente şi elementele de bază ale unui raport de expertiză contabilă judiciară:
I. Capitolul I “INTRODUCERE”, cu cel puţin următoarele paragrafe:
I.a Identificarea expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei;
I.b Identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a
clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare;
I.c Identificarea împrejurărilor şi circumstanţelor în care a luat naştere litigiul în care s-a dispus
efctuarea expertizei contabile judiciare sau contextul în care a fost contractată expertiza contabilă
extrajudiciară;
I.d Identificarea obiectivelor expertizei contabile;
I.e Identificarea datei sau perioadei şi locului în care s-a efectuat expertiza contabilă;
I.f Identificarea materialului documentar care are o legătură cauzală cu obiectivele expertizei
contabile şi carea a stat la baza întocmirii raportului de expertiză contabilă;
I.g Identificarea perioadei în care s-a redactat raportul de expertiză contabilă, cu menţionarea
expresă dacă s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avand aceleaşi obiective;
Trebuie menţionat dacă s-au folosit lucrările altor experţi, probleme ridicate de părţile interesate în expertiză şi
explicaţiile date de acestea în timpul efectuării expertizei;
I.i Indicarea datei iniţiale pană la care raportul de expertiză contabilă trebuia depus la
beneficiar şi indicarea eventualelor perioade de prelungire faţă de termenul iniţial.

II.Capitolul II “DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE” cu următoarele paragrafe:

 -cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv(întrebare) a expertizei contabile;
-fiecare paragraf trebuie să se încheie cu concluzia(răspunsul) expertului contabil care trebuie
să fie precis, concis, fără echivoc, redactat într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată, fără a face
aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, reprezentărilor(înregistrărilor) contabile, expertizelor şi
actelor de control (de orice fel) anterioare şi nici asupra încadrărilor legale;
-dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite,
fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine.

III.Capitolul III “CONCLUZII” trebuie să conţină cate un paragraf distinct cu răspunsul(concluzia) la

fiecare obiectiv(întrebare) al expertizei contabile preluat în maniera în care a fost formulat în Cap. II
“DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE”.

204.Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către persoanele care au dobandit calitatea de
expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în partea activă a Tabloului experţilor contabili,
actaulizat anual de către CECCAR.

205.Expertizele contabile pot fi clasificate:

I.După scopul principal în care au fost solicitate:
a)expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedură civilă, Codul de
procedură penală şi alte legi speciale.
b)expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate
privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces în justiţie. Nu au
calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării
probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

II.După natura obiectivelor principale la care se referă;

a)expertize contabile civile, dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;
b) expertize contabile penale, dispuse sau acceptate în rezolvare unor aspecte civile atşate
litigiilor penale;
c) expertize contabile comerciale, dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale;
d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;
e) alte categorii de expertize contabile judiciare, dispuse de organele în drept sau
extrajudiciare solicitate de către clienţi.

206.Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în partea activă a
Tabloului Corpului. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie
independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitand orice situaţie care ar presupune o lipsă de
independenţă sau o constrangere care ar putea sa îi impieteze integritatea şi obiectivitatea.
Independenţa absolută a expertului contabil numit din oficiu de către organele în drept derivă din
obligaţia acestuia de a ţine seama de de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de
Codul de procedură civilă şi de alte reglementări procedurale speciale. Experţii contabili care se află în situaţii
de incompatibilitate, abţinere sau posibilitate de recuzare trebuie să le aducă la cunoştinţa organului care i-au
numit.
Independenţa relativă derivă doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu orice activitate salarizată
în afara Corpului sau cu orice activitate comercială, cu excepţiile prevăzute de lege.

207.Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată. El trebuie
să se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor
pe care le posedă.
Expertul contabil solicitat în efectuarea expertizelor contabile trebuie să posede cunoştinţe solide şi
actualizate în domeniul economic, în general, şi mai ales în domeniul financiar-contabil. Aceste cunoştinţe
trebuie probate cu calitatea de expert contabil, membru activ al Corpului, care se supune regulilor stabilite de
Corp cu privire la pregătirea individuală continuă şi testarea cunoştinţelor acumulate.

208.Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care
le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate. Expertizele contabile trebuie să
fie utile celor care le-au solicitat.
În elaborarea expertizelor contabile, expertul contabil trebuie să folosească metode specifice ştiinţei
contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie fundamentate numai pe documente cere atestă fapte,
evenimente şi tranzacţii ce fac sau trebuie să facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi
prezentărilor contabile.
Raportul de expertiză contabilă judiciară are caracter de probă ştiinţifică şi, ca urmare, trebuie să
prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost dispus.
Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare şi
fundamentare ştiinţifică şi expertizelor conzabile extrajudiciare.

209.Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a

avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile. Expertul contabil trebuie să
se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau
dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.
 Paricularizat la expertizele contabile judiciare, secretul profesional şi confidenţialitatea expertului
contabil trebuie să se manifeste şi prin următoarele acte de comportament:
I.Expertul contabil nu trebuie să refere mai mult decat se cere. El trebuie să invoce în raportul său de
expertiză contabilă judiciară numai acele fapte, evenimente şi tranzacţii probat cu documente justificative
şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivele fixate de organul care a dispus expertiza
contabilă judiciară.
II.Expertul contabil trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă
judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul de justiţie. Expertul contabil trebuie să depună
raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot
consulta, în condiţiile legii.
III.Expertul contabil trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul de justiţie, în afara
procedurilor prevăzute de lege. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în
contactele sale cu părţile implicate în actul de justiţie trebuie să rămană confidenţiale.

210.Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de
martor avand întaietate.
Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat
sub orice formă, el, soţul(ia), sau vreo rudă apropiată în soluţionarea cauzei într-un mod care l-ar determina pe
expertul contabil să fie subiectiv.
Pot fi asimilate “împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă”, următoarele situaţii în
care s-ar putea găsi expertul contabil:
-dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din părţile în litigiu, s-a
pronunţat asupra unor aspecte sau a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative
sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii.
-dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii,
deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil care
a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de
expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi competenţă, poate accepta calitatea de
expert contabil recomandat de parte.

211.Instanţele de drept civil, atunci cand consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili
pot numi, la cererea părtilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin ÎNCHEIEREA DE ŞEDINŢĂ care
trebuie să cuprindă:
I.numele expertului/experţilor;
II.obiectivele(întrebările, punctele) la care expertul trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei
contabile trebuie formulate de către instanţă concis, fără echivoc şi fără să se solicite expertului să se pronunţe
asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;
III.termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă
pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expert ca fiind inadecvat(prea scurt),
el este îndreptăţit să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar, pentru efectuarea unei expertize
contabile judiciare de calitate;
IV.plata expertului contabil, care trebuie să fie remuneratorie.

212.Efectuarea expertizelor contabile se face pe bază de contract. Expertizele contabile contractate

trebuie programate, astfel încat să se stabilească natura, calendarul şi întinderea lucrărilor necesare
îndeplinirii misiunii privind expertizele contabile contractate.
Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare trebuie contractate, iar unul din elementele
fundamentale ale contractului este mărimea onorariului.
Încheierile de şedinţă(în dosarele civile) şi Ordonanţele organelor de urmărire şi cercetare penală(în
dosarele penale), acceptate de experţii contabili ţin loc de contract pentru efectuarea expertizelor contabile
judiciare.
Dacă în timpul efectuării expertizelor contabile intervin elemente noi privind volumul şi întinderea
lucrărilor, care nu au fost avute în vedere la acceptarea contractului, experţii contabili sunt îdreptăţiţi să ceară
majorarea onorariului iniţial.
Expertizele contabile trebuie efectuate şi depuse beneficiarului la termenele convenite şi acceptate
prin contract.

213.Efectuarea lucrărilor privnd expertiza contabilă judiciară nu poate fi delegată de către experţii
contabili asistenţilor şi colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate
delega executarea unor lucrări asistenţilor sau colaboratorilor săi, păstrandu-şi răspunderea finală asupra
conţinutului şi concluziilor raportului de expertiză contabilă extrajudiciară.
Impedimentul privind delegarea şi supravegherea lucrărilor privind expertizele contabile nu există în
cazul expertizelor contabile extrajudiciare, mai ales în cazul în care acestea sunt comandate şi contractate cu
cabinete sau societăţi de consultanţă şi expertiză contabilă. Contractele încheiate în acest scop pot include
chiar clauze cu privire la lucrările care trebuie executate şi persoanele cărora le vor fi delegate spre executare.
Răspunderea finală însă, în ceea ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertiză contabilă
extrajudiciară revine integral expertului contabil care a contractat misiunea.

214.Documentarea lucrărilor privind expertiza contabilă are un caracter particular şi se limitează strict
la ceea ce este necesar pentru a raspunde la obiectivele fixate expertului de către organul care a dispus
efectaurea expertizei contabile judiciare sau prin obiectivele contractului privind expertiza contabilă
extrajudiciară.
În vedrea întocmirii raportului de expertiză contabilă, expertul contabil trebuie să studieze materialul
documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie premisa şi condiţia necesare
întocmirii unui raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, bazat pe documente justificative şi
evidenţieri contabile şi nu pe prezumţii, declaraţii ale părţilor şi/sau ale martorilor.
Dacă obiectivele stabilite pentru expertiza contabilă vizează constatările consemnate în acte de
control fiscal, gestionar sau de altă natură, efectuate de organe abilitate, expertul contabil trebuie să studieze
actele de control cel puţin sub aspectele conţinutului şi întinderii controlului, precum şi asupra modului de
stabilire a răspunderilor persoanelor implicate. În cazul în care s-au întocmit mai multe acte de control în
aceeaşi cauză, ajungandu-se la concluzii diferite, expertul contabil trebuie să studieze fiecare act de control în
parte, arătand fundamentat cauzele care au condus la concluzii diferite şi poziţia sa faţă de aceste concluzii.
În demersul său, expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamentat diferite faţă de organul de control, este
abilitat să ia contact cu acesta pentru a-şi elucida toate aspectele pe care le implică efectuarea unei expertize
contabile de calitate. Contactul şi consultarea organului de control nu obligă pe expertul contabil să ajungă la
un punct de vedere comun, ci doar la motivarea opiniilor diferite care trebuie inserată în raportul de expertiză
contabilă.

215.Materialul documentar pe care trebuie să-l studieze expertul contabil, în cazul expertizelor
judiciare se compune din:
I.Dosarul cauzei în care s-a dispus expertiza judiciară.
II.Documentele justificative şi registrele contabile aflate în păstrarea părţilor implicate litigiu sau în
arhivele terţelor persoane care au legătură cu obiectivele stabilite pentru expertiză.
III.Procesele verbale întocmite de organele de control abilitate, aflate atat în posesia acestora cat şi în
posesia persoanelor juridice şi/sau fizice controlate, careau legătură cu obiectivele expertizate.
În cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, expertul contabil are dreptul să ia
cunoştinţă de conţinutul dosarului penal numai cu încuviinţarea organului de urmărire penală sau a instanţei de
judecată, cărora expertul contabil este abilitat să le ceară lămuriri în legătură cu faptele sau împrejurările
cauzei.

216.Dosarul de lucru al expertului contabil, în ce priveşte documentarea expertizelor contabile trebuie

să cuprindă, după caz:
I.Încheierea de şedinţă(în cauze civile), Ordonanţa organului de urmărire şi cercetare penală(în
cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare.
II.Raportul de expertiză contabilă-exemplarul expertului contabil, care justifică îndeplinirea misiunii.
III.Corespondenţe, răspunsuri la întrebări suplimentare sau suplimente de expertiză contabilă solicitate
de organele în drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile.
IV.Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuaării expertizei
contabile, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăriri bugetului de timp şi decontării
lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.

217.Capitolul I “INTRODUCERE” al raportului de expertiză contabilă conţine cel puţin următoarele

paragrafe:
I.a Identificarea expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei, care trebuie să
cuprindă informaţii cu privire la numele şi prenumele expertului , domiciliul, numărul carnetului de expert
contabil şi poziţia din Tabloul experţilor contabili.
I.b Identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a
clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare. În acest paragraf se menţionează:
a)în cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului, respectiv
Încheierea de şedinţă(cauze civile) sau Ordonanţa organelor de urmărire penală(cauze penale) cu
menţionarea datei acestuia, denumirea şi calitatea procesuală a părţilor, domiciliul sau sediul social al
acestora, numărul şi anul dosarului şi natura acestuia(civil/penal).
b)în cazul expertizelor contabile extrajudiciare: numele/denumirea clientului, domiciliul sau sediul
social, numărul şi data contractului în baza căruia se efectuează expertiza contabilă solicitată.
I.c Identificarea împrejurărilor şi circumstanţelor în care a luat naştere litigiul în care s-a dispus
efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul în care a fost contractată expertiza contabilă
extrajudiciară.
I.d Identificarea obiectivelor expertizei contabile. În cazul expertizelor contabile judiciare,
formularea obiectivelor expertizei contabile se preia “ad-literam” din formularea acestora în Încheierea de
şedinţă(cauze civile) sau Ordonanţa organelor de urmărire penală(cauze penale).
În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea obiectivelor trebuie să fie cea din contract.
I.e Identificarea datei sau perioadei şi locului în care s-a efectuat expertiza contabilă. În cazul
expertizelor contabile dispuse de organele în drept în cauze civile, data şi locul începerii lucrărilor expertizei
contabile trebuie documentată prin citarea părţilor prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
I.f Identificarea materialului documentar care are o legătură cauzală cu obiectivele expertizei
contabile şi carea a stat la baza întocmirii raportului de expertiză contabilă. Materialul documentar nominalizat
în acest paragraf trebuie să fie strict adecvat necesităţilor de documentare a obiectivelor contabile judiciare
sau extrajudiciare.
I.g Identificarea perioadei în care s-a redactat raportul de expertiză contabilă, cu menţionarea
expresă dacă s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avand aceleaşi obiective.
Trebuie menţionat dacă s-au folosit lucrările altor experţi, probleme ridicate de părţile interesate în expertiză şi
explicaţiile date de acestea în timpul efectuării expertizei.
I.i Indicarea datei iniţiale pană la care raportul de expertiză contabilă trebuia depus la
beneficiar şi indicarea eventualelor perioade de prelungire faţă de termenul iniţial.

218. Capitolul II “DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE” al raportului de expertiză contabilă

trebuie să conţină cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv(întrebare) al expertizei contabile, care să
cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului
documentar, actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii
utilizate, dacă părţile interesate în expertiza contabilă au făcut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul
contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf trebuie
prezentat ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna
înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul
calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile doar
rezultatele calculelor şi interpretarea acestora.
Fiecare paragraf trebuie să se încheie cu concluzia(răspunsul) expertului contabil care trebuie să fie
precis, concis, fără echivoc, redactat într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată, fără a face aprecieri
asupra calităţii documentelor justificative, reprezentărilor(înregistrărilor) contabile, expertizelor şi actelor de
control (de orice fel) anterioare şi nici asupra încadrărilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil
analizează evenimente şi tranzacţii şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri deosebite în care expertul
contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale,
care exprimă ficţiuni sau sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în stabilirea rezultatelor
concluziilor(răspunsurilor) sale la obiectivele fixate expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în
raportul de expertiză.
Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un
paragraf al capitolului II fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o
susţine.

219.Raportul de expertiză contabilă care cuprinde consideraţii personale ale expertului contabil este
calificat drept raport de expertiză contabilă cu observaţii.
Dacă expertul contabil, în promovarea raţionamentului său profesional, consideră necesar să-şi
exprime părerea asupra obiectivelor expertizei contabile, asupra faptului dacă întrebările ce i-au fost fixate
sunt suficiente sau nu în clarificarea obiectivelor expertizei sau cu privire la alte aspecte asupra cărora doreşte
să reţină atenţia beneficiarului expertizei, poate face acest lucru astfel:
a)fie în finalul capitolului III “CONCLUZII”, după paragraful cuprinzand răspunsurile la obiectivele
expertizei contabile.
b)fie într-un capitol distinct(capitolul IV:”CONSIDERAŢII PERSONALE ALE EXPERTULUI
CONTABIL”).
În prezentarea consideraţiilor sale personale în raportul de expertiză contabilă, expertul contabil
trebuie să se conformeze normelor de etică şi deontologie ale profesiei contabile liberale, în special a celor
privind confidenţialitatea. Conţinutul şi întinderea consideraţiilor personale într-un raport de expertiză contabilă
ţin de raţionamentul profesional al expertului contabil. Aceste consideraţii trebuie limitate la strictul necesar sau
impus de lege în cazul expertizelor contabile judiciară şi pot fi mai extinse(cuprinzătoare) în cazul expertizelor
contabile extrajudiciare.

220.În cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se poate afla în imposibilitatea întocmirii unui raport
de expertiză contabilă, din cauza inexistenţei documentelor justificative şi/sau evidenţelor contabile care să
ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizării.
În astfel de cazuri se întocmeşte un “RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUĂRII EXPERTIZEI
CONTABILE”, care va avea aceeaşi structură cu a unui raport de expertiză contabilă obişnuit(necalificat), dar
care, în capitolele II “DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI” şi III “CONCLUZII” va prezenta justificat şi fundamentat
cauzele care conduc la imposibilitatea efectuării expertizei contabile solicitate de beneficiarul acesteia.

221.Raportul de expertiză contabilă se parafează şi se semnează filă cu filă, inclusiv anexele.

Toate exemplarele parafate şi semnate de expetul contabil în original au calitatea de rapoarte de expertiză
contabilă originale. Raportul de expertiză contabilă nu se semnează de către nici una din părţile interesate în
efectuarea expertizei contabile.
De regulă, raportul de expertiză contabilă se întocmeşte în două exemplare originale:unul pentru
organul care a dispus sau pentru partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile şi unul pentru expertul
contabil care a efectuat expertiza contabilă.
Raportul de expertiză contabilă se depune la beneficiarul acestuia în termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin 5 zile înainte de
data stabilită pentru judecată.
Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul
prevăzut în contract.

222.Elementele contractului privind efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare sunt:

-părţile contractului: expert contabil (nume/denumire, domiciliu/sediu social, poziţia din Tabloul
CECCAR), beneficiar (nume/denumire, domiciliu/sediu social, reprezentant legal);
-obiectivele expertizei;
-obligaţiile beneficiarului;
 -obligaţiile prestatorului;
-onorariul şi termenele de plată;
-obligaţiile părţilor referitoare la confidenţialitate;
-data, locul încheierii contractului şi numărul de exemplare.

223.Condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ocuparea postului de expert verificator sunt:

-să fie expert contabil activ, să aibă o practică în expertize contabile de minim 5 ani de zile;
-să fie cu plata cotizaţiei la zi;
-să beneficieze de capacitate de muncă sporită şi să se poată adapta condiţiilor de stres;
-să beneficieze de o pregătire profesională desăvarşită;
-să se bucure de o moralitate ireproşabilă;
-să facă dovada, prin cel puţin două recomandări, că a avut o comportament personal şi profesional
ireproşabil de la înscrierea în Corp pană în prezent şi rapunde cerinţelor din punct de vedere al independenţei,
conflictului de interese şi a celorlalte aspecte etice şi deontologice;
-cunoaşte şi aplică în lucrările profesionale prevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili
din Romania şi Normele profesionale emise de CECCAR;
-a efectuat pană la solicitarea angajării ca expert contabil verificator cel puţin 20 de expertize contabile
judiciare.

224.Experţii contabili verificatori au următoarele atribuţii:

-verificarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară înainte de depunerea acestora la organele care
le-au solicitat;
-întocmirea referatelor de verificare tehnică-profesională asupra lucrărilor de expertiză contabilă aflate
pe rol la comisiile de disciplină ale filialelor, la cererea acestor comisii;
-elaborarea documentelor de evidenţă a activităţii desfăşurate şi a raportărilor.

225.În îndeplinirea atribuţiilor sale, expertul contabil verificator va proceda astfel:

-studiază raportul de expertiză urmărind dacă:
-în elaborarea lucrării, experţii contabili autori au respectat în totalitate prevederile Normei
profesionale nr. 35/2001;
-obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au fost susţinute prin
acte şi documente care au legătură cu cauza;
-autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedand la încadrări juridice ale
faptelor sau la efectuarea de lucrări şi operaţiuni care presupun alte cunoştinţe decat cele contabile;
-autorii lucrării au respectat prevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.
-analizează opiniile separate sau rapoartele experţilor contabili-consilieri ai părţilor, urmărind aceleaşi
obiective ca în cazul raportului de expertiză.

226.Conţinutul referatului întocmit de expertul contabil verificator:

-numărul şi anul dosarului în care s-a solicitat efectuarea expertizei;
-numele/denumirea beneficiarului lucrării de expertiză;
-număr de înregistrare;
-data primirii dosarului;
-numele experţilor contabili care au întocmit lucrarea de expertiză;
-observaţii cu privire la:
-concordanţa dintre obiective, constatări şi concluzii;
-respectarea normei profesionale nr. 35/2001;
-respectarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili;
-alte observaţii;
-numele expertului contabil verificator, semnătura şi ştampila.

227.Expertiza contabilă este un mijloc de probă utilizabil în rezolvarea unor cauze care necesită
cunoştinţe de strictă specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil.
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de instrumentare şi
de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui proces penal, se numesc expertize
contabile judiciare.
Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

228. Prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare:

a)expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală
şi alte legi speciale.
b)expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind
rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces în justiţie. Nu au
calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării
probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

229.Sediul reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă îl reprezintă Norma nr. 35/2001
emisă de CECCAR.

230.Destinatarii expertizelor contabile:

-expertize contabile judiciare :
 -instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile;
-organele de urmărire şi cercetare a cauzelor care fac obiectul dosarelor
penale:Poliţie şi Parchet;
-părţile implicate în proces.
-expertize contabile extrajudiciare: oricare dintre persoanele fizice şi juridice interesate în
contractarea unor astfel de lucrări.

231.Finalitatea expertizelor contabile:

Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că acestea au un scop
definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop definit se concretizează în
obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil.
Tot de finalitatea sau scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare ţine şi utilizarea acestora
doar în contextul în care au fost solicitate. Întrucat expertul contabil îşi exprimă fundamentat răspunsul la
fiecare obiectiv stabilit înaintea efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi
extrapolate(generalizate) nici în timp şi nici în spaţiu.
O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele contabile judiciare
şi extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lămuriri, consultanţe de specialitete, expertizele contabile nu au ca
finalitate(scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în folosul celor care justifică un interes material
şi/sau moral în consultarea şi utilizarea lor.

232.Principiile deontologice fundamentale cărora trebuie să li se supună profesionistul contabil,

inclusiv expertul contabil, sunt:
 Integritate;
 Obiectivitate;
 Independenţă;
 Secretul profesional;
 Respectarea normelor tehnice şi profesionale;
 Competenţa profesională;
 Comportare deontologică.
Norma profesională CECCAR nr. 35/2001 privind expertizele contabile reţine şi comentează explicit
următoarele principii deontologice după care expertul contabil trebuie să se ghideze în efectuarea expertizelor
contabile judiciare şi extrajudiciare:
 Independenţa expertului contabil;
 Competenţa expertului contabil;
 Calitatea expertizelor contabile;
 Secretul profesional şi confidenţialitatea expertizelor contabile;
 Acceptarea expertizelor contabile;
 Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

233.Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor, expertul contabil
trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie
fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii care fac sau trebuie să facă obiectul
recunoaşterilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.
În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea sa
procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către organele în drept. Raportul de expertiză contabilă
judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un grad înalt al indicelui contributiv la
soluţionarea cauzei în care a fost dispus.
Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de
prima, datorită utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are posibilitatea
de a se opri la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific, respectiv de mai bună
calitate.

234.Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin 5
zile înainte de data stabilită pentru judecată.
Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă clientului care a solicitat-o la locul şi temenul
prevăzut în contract.
Concluziile expertizei contabile sunt cuprinse în raportul de expertiză contabilă.

235.În dosarele civile, experţii contabili sunt numiţi prin Încheierea de şedinţă.

236.În dosarele penale, experţii contabili sunt numiţi prin Ordonanţa emisă de organul de urmărire
penală.

237.Numirea experţilor contabili pentru efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare se face prin
contract, încheiat între solicitant şi expertul contabil/cabinetul de expertiză contabilă.
Clauzele minimale ale contractului pentru executarea unei expertize contabile extrajudiciare sunt:
-părţile contractului: expert contabil (nume/denumire, domiciliu/sediu social, poziţia din Tabloul
CECCAR), beneficiar (nume/denumire, domiciliu/sediu social, reprezentant legal);
-obiectivele expertizei;
-obligaţiile beneficiarului;
-obligaţiile prestatorului;
 -onorariul şi termenele de plată;
-obligaţiile părţilor referitoare la confidenţialitate;
-data, locul încheierii contractului şi numărul de exemplare.

238.Clauzele minimale ale contractului pentru executarea unei expertize contabile extrajudiciare sunt:
-părţile contractului: expert contabil (nume/denumire, domiciliu/sediu social, poziţia din Tabloul
CECCAR), beneficiar (nume/denumire, domiciliu/sediu social, reprezentant legal);
-obiectivele expertizei;
-obligaţiile beneficiarului;
-obligaţiile prestatorului;
-onorariul şi termenele de plată;
-obligaţiile părţilor referitoare la confidenţialitate;
-data, locul încheierii contractului şi numărul de exemplare.

239.Operaţiunile/etapele de lucru utilizate la calcularea bugetului de timp necesar efectuării

expertizelor contabile sunt:
-studierea dosarului cauzei;
-documentarea pentru efectuarea expertizei;
-deplasare la faţa locului;
-prelucrarea şi sistematizarea materialului documentar;
-redactarea raportului de expertiză;
-alte operaţiuni.

240. Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ,
civil şi penal, după caz, potrivit legii.
Sancţiunile disciplinare care se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în raport de
gravitatea abaterilor săvarşite, sunt următoarele:
a)mustrare;
b)avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o
perioadă de timp de la 3 luni la 1 an;
d)interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

241.Faptele care pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor contabili:

a)comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Finanţelor sau faţă
de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului.
b)absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării Generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională.
c)nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi din România referitoare la publicitate.
d)absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate prin
normele emise de Corp.
e)prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract
în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie:expert contabil sau contabil autorizat.
f)nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional.
g)nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei
prevăzută în regulamente.
h)fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit la filiala de care aparţine, fişa pentru
persoane fizice sau juridice; pentru persoane juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de
Administraţie sau administratorului unic, după caz.
i)încălcarea dispoziţiilor pct.98 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CECCAR.
j)refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea
profesională.
k)declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în scopul producerii de consecinţe
juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi urmările
acesteia, precum şi de persoana celui în cauză.
Printre faptele săvarşite, în legătură cu expertizele contabile, care pot atrage răspunderea disciplinară
a experţilor contabili pot fi enumerate:
a)efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fără contract scris de prestări de servicii sau pe
baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională de expert contabil;
b)nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
c)nerespectarea Normei profesionale CECCAR nr. 35 “Norma şi comentariile misiunilor privind
expertizele contabile”;
d)efectuarea de expertize contabile judiciare şi/sau extrajudiciare fără viză anuală pentru exercitarea
profesiei, legal acordată;
e)încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei,
elaborate de Corp, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

242.Răspunderea administrativă(contravenţională) a expertului contabil este reglementată de dreptul

procesual, şi anume:
 A.Codul de Procedură Civilă, art. 205 stipulează: (1)Dispoziţiile privitoare la citare, aducere cu mandat
şi sancţionarea martorilor care lipsesc sunt, deopotrivă, aplicabile experţilor; (2)Dacă expertul nu se
înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui.
Ca urmare, în procesul civil, expertul contabil poate fi sancţionat administrativ prin:
a)înlocuirea lui de către instanţă(art. 205, alin. 2 C.Pr.Civ.);
b)aducerea în instanţă a expertului contabil, cu madat(art. 188, alin. 2 C.Pr.Civ.);, în caz de pricini
ugente sau pentru a da lămuriri atunci cand i se cere(art. 211, C.Pr.Civ.);;
c)trimiterea expertului contabil în faţa autorităţilor penale, în caz de bănuieli puternice de ascundere a
adevărului sau de luare de mită, caz în care instanţa va încheia un proces verbal în acest sens (art. 199,
C.Pr.Civ.).
B.Codul de Procedură Penală, art. 198, stipulează sancţionarea cu amendă judiciară a următoarelor
abateri săvarşite de expertul contabil în cursul derulării procesului penal:
a)lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal, atunci cand este citat;
b)tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a efectuării şi depunerii
raportului de expertiză contabilă judiciară.
Potrivit prevederilor art. 199 din Codul de Procedură Penală,”Amenda se aplic[ de organul de urm[rire
penală, prin ordonanţă, iar de instanţa de judecată prin Încheiere”.
Expertul contabil poate cere scutirea de amendă ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de
reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanţei ori a încheierii de amendare. Dacă
expertul contabil justifică neîndeplinirea obligaţiei, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată,
aprciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii.

243.Răspunderea penală a expertului contabil este antrenată atunci cand fapta săvarşită de acesta:
 Prezintă pericol social;
 Este săvarşită cu vinovăţie;
 Este prevăzută de legea penală.
Răspunderea penală este o formă a răspunderii juridice, iar infracţiunea este singurul temei al răspunderii
penale.
Experţii contabili, în contextul efectuării expertizelor contabile, pot intra sub incidenţa unor infracţiuni,
în cazul realizării elementelor constitutive ale acestora, cum ar fi:
a)luare de mită, reprezentand:”Fapta funcţionarului(expertului contabil) care, direct sau indirect,
pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu I se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase
sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întarzia îndeplinirea unui act privitor la
îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri”.
Infracţiunea de luare de mită se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte lucruri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar dacă acestea
nu se găsesc, inculpatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
b)mărturie mincinoasă, reprezentand:”Fapta martorului(expertului contabil) care, într-o cauză penală,
civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori(s-au dispus expertize contabile) face
afirmaţii mincinoase, ori nu spune tot ce ţtie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat”.
Mărturia mincinoasă se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani.
Mărturia mincinoasă nu se pedepseşte dacă, în cauzele penale, mai înainte de a se produce arestarea
inculpatului, ori în toate cauzele mai înainte de a se fi pronunţat o hotărare sau de a se fi dat o altă soluţie ca
urmare a mărturiei mincinoase, martorul(expertul contabil) îşi retrage mărturia(expertiza contabilă).
Dacă retragerea mărturiei(expertizei contabile) a intervenit în cauzele penale după ce s-a produs
arestarea inculpatului, sau în toate cauzele după ce s-a pronunţat o hotărare sau după ce s-a dat o soluţie ca
urmare a mărturiei mincinoase, instanţa va reduce pedeapsa.
c)favorizarea infractorului,reprezentand:”Ajutorul dat unui infractor fără o înţelegere stabilită înainte
sau în timpul săvarşirii infracţiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea
pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii”.
Favorizarea infractorului se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 7 ani.
Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decat peseapsa prevăzută de lege pentru
autor.
Expertul contabil poate răspunde penal şi pentru alte infracţiuni, dacă sunt întrunite elementele
constitutive ale respectivelor infracţiuni.

244. Răspunderea civilă a expertului contabil poate fi instituită atunci cand sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii:
 Fapta, care constă în neexecutarea obligaţiilor contractuale;
 Prejudiciul, care constă în consecinţele dăunătoare de natură materială şi financiară;
 Raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciu;
 Vinovăţia.
Potrivit prevederilor O.G. nr. 65/1994, experţii contabili şi contabilii autorizaţi garantează răspunderea civilă
privind activitatea desfăşurată, prin subscrierea unei poliţe de asigurare sau prin vărsarea unei contribuţii la
fondul de garanţie.

245.Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au

această calitate, în condiţiile prevăzute de O.G. nr. 65/1994, aprobată prin Legea nr. 42/1995, modificată şi
completată prin O.G. nr. 89/1998, aprobată prin Legea nr. 186/1999, cu respectarea principiului independenţei
profesiei.
 246.Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate în condiţiile O.G. 65/1994,
aprobată prin Legea nr. 42/1995, modificată şi completată prin O.G. nr. 89/1998, aprobată prin Legea nr.
186/1999, avand competenţa profesională de a verifica şi a aprecia modul de organizare şi de conducere a
activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a
verifica legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere.
Ca urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist salariat;
economistul salariat este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său.
De asemenea, economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management,
planificare, salarizare, financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al unei specializări financiar-contabile, independent
faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate un salariu, ci un ONORARIU prevăzut
prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit această calitate în condiţiile O.G. nr. 65/1994,
aprobată prin Legea nr. 42/1995, modificată şi completată prin O.G. nr. 89/1998, aprobată prin Legea nr.
186/1999 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a întocmi bilanţul contabil.
Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate
economică.
Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile care îi revin, prevăzute în fişa
individuală. Rareori, în cazul unei societăţi mari, mijlocii execută toate lucrările contabile. De regulă, este
specializat pe un sector al contabilităţii.
Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putand fi stimulat
sau penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil şi contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, raspund civil şi penal faţă de
întreprindere. De asemenea, ei pot pierde clientul şi, prin aceasta, sursa de venit.
În schimb, economistul şi contabilul salariaţi pierd cu greu posturile în urma unor proceduri
anevoioase.

247.Expertul contabil este persoana care a dobandit această calitate în condiţiile O.G. 65/1994,
aprobată prin Legea nr. 42/1995, modificată şi completată prin O.G. nr. 89/1998, aprobată prin Legea nr.
186/1999 şi are competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a
activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a
verifica legalitate bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere.
Expetul contabil este specialistul care a dobandit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi
care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea
situaţiilor financiare.

248.Contabilul autorizat este persoana care a dobandit această calitate în condiţiile O.G. 65/1994 şi
are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a întocmi bilanţul contabil.

249.Calitatea de expert contabil se obţine prin examen. Examenul se desfăşoară în baza normelor
Corpului şi a Regulamentului pentru efectuarea stagiului şi prin examenul de aptitudini în vederea accesului la
calitatea de expert contabil şi contabil autorizat.
Schematic: Examen privind accesul - Stagiu(3 ani; 400 ore/an de pregîtire tehnică+pregătire
deontologică şi doctrină profesională – Examen de aptitudini.

250.Calitatea de contabil autorizat se obţine prin examen în trepte: acces, stagiu, examen privind
pregătirea deontologică şi doctrină profesională, examen de aptitudini.
Schematic: Examen privind accesul - Stagiu(3 ani; 400 ore/an de pregîtire tehnică+pregătire
deontologică şi doctrină profesională – Examen de aptitudini.

251.Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat se menţine prin înscrierea în Tabloul Corpului.
Înscrierea se realizează în baza îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil sau contabil
autorizat.
Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul la exercitarea profesiunii pe întreg teritoriul ţării. Anual
se obţine licenţa de exercitare a profesiei(viza). Lipsa licenţei sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau
suspendarea exercitării profesiei, a dreptului de a o exercita.
Societăţile de expertiză şi de contabilitate trebuie să se supună procedurilor necesare obţinerii vizei
anuale pentru exercitarea profesiei.
De asemenea, se cer a fi respectate condiţiile cerute pentru libera practică, aşa cum sunt prevăzute şi
în O.G. nr. 89/1998 şi în Legea nr. 186/02.12.1999 privind aprobarea O.G. nr. 65/1994.

252.Lucrările ce pot fi executate de experţii contabili:

-ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea bilanţului contabil;
-efectuarea de analize economico-financiare;
-efectuarea de audit financiar-contabil;
-efectuarea de evaluări patrimoniale;
-efectuarea de expertize contabile;
-efectuarea de lucrări cu caracter financiar-contabil;
-executarea de lucrări cu caracter fiscal;
-efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică.
 253.Lucrările ce pot fi executate de contabilii autorizaţi:
a)contabili autorizaţi cu studii superioare:
-ţine contabilitatea operaţiunilor economico-financiare prevăzute în contract;
-întocmeşte bilanţul contabil;
-verifică şi certifică bilanţul contabil;
-îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege pentru cenzorii numiţi la societăţi comerciale.
b)contabil autorizat cu studii medii:
- ţine contabilitatea operaţiunilor economico-financiare prevăzute în contract;
- întocmeşte bilanţul contabil.

254.Profesia de expert contabil/contabil autorizat se exercită de către persoanele care au dobandit

legal acestă calitate. Exercitarea se realizeaza numai de către persoanele fizice sau juridice, membre ale
corpului, înscrise în Tablou. Tabloul se publică anual în Monitorul Oficial al Romaniei.
Atat experţii contabili cat şi contabilii autorizaţi pot exercita profesia individual, prin organizarea de
cabinete, ori în societăţi comerciale de expertiză contabilă şi contabilitate.
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi nu pot efectua lucrări pentru agenţii economici sau pentru
instituţiile unde sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajaţii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în
concurenţă.
De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru agenţi economici în cazul în care sunt rude sau afini
pană la gradul al patrulea, inclusiv soţi/soţii ale administratorului/administratoarei ori în situaţia în care există
elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.

255.Încălcarea principiilor înseamnă tot atatea incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

Profesionistul contabil se bazează în conduita sa pe mai multe principii:
-integritate
-obiectivitate
-independenţă
-secret profesional
-norme tehnice şi profesionale
-competenţa profesională
-comportare deontologică
Pe langă incompatibilităţile explicite legate de condiţia de independenţă, mai există situaţii de
suspendare a dreptului exercitării profesiei şi de interdicţie a dreptului exercitării profesiei.
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi nu pot efectua lucrări pentru agenţii economici sau pentru
instituţiile unde sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajaţii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în
concurenţă.
De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru agenţi economici în cazul în care sunt rude sau afini
pană la gradul al patrulea, inclusiv soţi/soţii ale administratorului/administratoarei ori în situaţia în care există
elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.

256. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii:

-numai în temeiul unor contracte de prestări de servicii. Contractul este cel care stabileşte obiectivul,
onorariul, termenele, drepturile şi obligaţiile părţilor. Orice relaţie financiară cu clientul în afara contractului este
interzisă.
-factorii de risc privesc:
-limitarea controalelor;
-întârzieri în închiderea conturilor şi ţinerea contabilităţii;
-limitarea onorariilor;
-aspecte fiscale.
-numai în formă scrisă. Explicaţia: orice opinie se transmite în scris, fiind o mărturie, o probă a
raporturilor legate de misiune şi de profesie.

257.În O.G. nr. 65/1994, aprobată prin Legea nr. 42/1995, modificată şi completată prin O.G. nr.
89/1998, aprobată prin Legea nr. 186/1999, în Secţiunea a IV-a, sunt prevăzute răspunderile experţilor
contabili şi contabililor autorizaţi:
-disciplinară:
 Raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă;
 Existenţa unui regulament;
 Abaterea disciplinară.
-administrativă:
 Fapta săvarşită cu vinovăţie;
 Sancţiune prin avertisment;
 Fapta prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie se sancţionează chiar
dacă este săvarşită fără intenţie.
-civilă:
 Fapta;
 Prejudiciul;
 Cauzalitate;
 Vinovăţia.
-penală:
 Formă a răspunderii juridice;
  Faptele(infracţiunile), pericol social, cu vinovăţie, prevăzute de legea penală.

258.Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Romania este persoană juridică de utilitate
publică şi autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi, în condiţiile prevăzute de O.G.
65/1994, O.G. nr. 89/1998 pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 65/1994, aprobată prin Legea nr.
186/2.12.1999.

259.Corpul este înfiinţat cu statut de persoană juridică şi, prin urmare, îndeplineşte sau are atributele
unei persoane juridice.
Persoana juridică este o colectivitate de oameni, constituită în condiţiile legii, care capătă anumite
drepturi şi anumite obligaţii necesare atingerii scopului în vederea căruia au fost constituite.
Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt:
-organizare de sine-stătătoare;
-patrimoniu propriu;
-scop determinat,
elemente pe care le are şi CECCAR. De asemenea, CECCAR are capacitate de folosinţă, care se referă la
drepturile şi obligaţiile care corespund scopului pentru care a fost înfiinţată persoana juridică, şi capacitate de
exerciţiu. Are capacitate de exerciţiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.
Corpul reprezintă profesia în raport cu alte instituţii din Romania şi din afara ţării.
 Relaţii directe cu bugetul
 Cont în bancă
 Întocmeşte BVC
 Organizează contabilitatea proprie, întocmeşte bilanţ propriu, potrivit legii
 Gestionează întregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat în administrare operativă filialelor
 Conţinutul capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu este dat de atribuţiile interne şi externe pe care le
are.

260.Autonomia, în general, este situaţia celui care nu depimde de nimeni, care are deplină libertate în
acţiunilor sale.
Autonomia CECCAR face din acesta un organism de autoreglare în profesie; aceasta presupune
nesubordonarea vreunei autorităţi.
Corpul, prin Regulamentul său, prin statutul său nu este subordonat vreunui organism statal;
dimpotrivă, prin delegaţia primită din partea autorităţii publice, acordă şi retrage dreptul de exercitare a
profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat şi are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea
mebrilor săi.
Prin organele sale alese, Corpul este reprezentat în faţa autorităţii publice, precum şi în raporturile cu
persoanele fizice şi juridice din ţară şi străinătate.
Corpul colaborează cu organele de specialitate ale statului în elaborarea de norme legate de profesia
contabilă, dar normele de lucru, specifice profesiei, sunt rezultatul activităţii Corpului.

261.Sediul central al Corpului se află în municipiul Bucureşti.

CECCAR are filiale fără personalitate juridică în fiecare oraş reşedinţă de judeţ şi în municipiul
Bucureşti.
CECCAR este astfel organizat încat să-şi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare:

-Organe de decizie:
-la nivel central:
 Conferinţa Naţională
 Consiliul Superior
 Biroul Permanent
 Preşedintele Corpului
-la nivel de filială:
 Adunarea generală
 Cosiliul filialei
 Biroul permanent
 Preşedintele filialei
-Organe de execuţie:
-la nivel central
 Secretariatul general
 Sectoare
-la nivel de filială:
 Director executiv
 Sectoare

262. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:

a)organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de aptitudini
pentru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;
b)organiează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil,
prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;
c)asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;
 d)elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor contabili
şi a contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil;
e)elaborează, în colaborare cu instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale, standardele privind
evaluarea societăţilor comerciale, precum şi a unor active sau bunuri ale acestora;
f)sprijină formarea şi perfecţionarea profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi prin
programe anuale de pregătire continuă, organizate în diverse forme;
g)apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice,
organisme specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi străinătate;
h)colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi străinătate;
i)editează publicaţii de specialitate;
j)alte atribuţii stabilite prin lege şi regulamente.

263. Atribuţiile Conferinţei Naţionale a C.E.C.C.A.R.:

a)aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR, modificările şi completările acestuia,
avizate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, precum şi Codul privind conduita etică şi profesională a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.
b)stabileşte direcţiile de bază şi ia măsurile necesare pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de
expert contabil şi contabil autorizat.
c)examinează şi aprobă, prin vot deschis, raportul de activitate prezentat de Consiliul Superior pentru
exerciţiul financiar expirat şi raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului Superior.
d)aprobă, prin vot deschis, bilanţul contabil, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul
financiar încheiat, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli al exerciţiului financiar următor, prezentate de
Consiliul Superior.
e) aprobă, prin vot deschis, organigrama Consiliului Superior, sistemul de salarizare pentru anul
următor, precum şi rincipiile şi criteriile de organizare şi de salarizare a aparatului propriu şi a consiliilor
filialelor.
f)aprobă, prin vot deschis, sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare şi reprezentare
în consiliile filialelor Corpului pe anul următor, la propunerea preşedintelui Consiliului Superior.
g)alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului Superior şi ai comisiei de cenzori a acestuia;
alege şi revocă preşedintele şi doi membri ai Comisiei Superioare de Disciplină.
h)aprobă raportul Consiliului Superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea mandatelor
membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi.
i)aprobă, prin vot deschis, nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului şi al taxelor de
înscriere în evidenţa corpului.
j)hotărăşte asupra propunerilor de sancţionare disciplinară a membrilor Consiliului Superior şi ai
consiliilor filialelor, formulate de Comisia superioară de disciplină.
k)stabileşte anual cotizaţiile pe tranşe de venit, datorate de membrii Corpului.
l)aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior şi ale consiliilor filialelor.
m)confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Corpului.
n)stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele noramative,
precum şi a propriilor hotărâri.

264. Atribuţiile Consiliului Superior al CECCAR:

a)alege dintre membrii săi 5 vicepreşedinţi ai Consiliului Superior: 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre
experţii contabili, iar unul dintre contabilii autorizaţi.
b)asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, solicitând
avizele Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei; regulamentul de organizare şi funcţionare nu va fi
înaintat pentru aprobare fără avizele favirabile ale celor două ministere.
c)asigură elaborarea şi completarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili
şi contabililor autorizaţi.
d)asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului.
e)deliberează asupra tuturoro problemelor privind profesia de expert contabil şi contabil autorizat.
f)veghează ca Regulamentul privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie
strict aplicat.
g)asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor; stabileşte metodologia de elaborare a bugetului de
venituri şi cheltuieli al Corpului.
h)aprobă statele de funcţii ale Corpului şi filialelor.
i)asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să
progreseze profesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi
neguvernamentale, la cererea acestora.
j)decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia
superiaoră de disciplină.
k)aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice
ale Corpului.
l)ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei
anuale pentru exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesional de către toţi membrii Corpului.
m)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, regulament şi hotărârile Conferinţei Naţionale a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

265. Atribuţiile Preşedintelui Consiliului Superior al Corpului:

a)convoacă şi conduce şedinţele Consiliului Superior şi ale Biroului permanent.
 b)conduce şi coordonează dezbaterile organelor de conducere.
c)prezintă anual Consiliului Superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul următor.
d)aprobă angajarea şi efectuarea cheltuielilor în cadrul bugetului aprobat de Conferinţa Naţională.
e)prezintă bilanţul Contabil spre adoptare Consiliului Superior şi spre aprobare Conferinţei Naţionale.
f)numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţiuni aprobate de Consiliul Superior, personalul
propriu al Corpului şi îi stabileşte salariile, cu aprobarea Biroului Permanent.
g)reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau organizaţiilor naţionale şi internaţionale,
apărând prestigiul şi independenţa profesională a membrior săi.
h)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa Naţională, Consiliul Superior şi Biroul
permanent.

266.Pe langă Consiliul Superior al Corpului funcţionează Comisia Superioară de disciplină compusă
din din cinci membri titulari şi cinci supleanţi, astfel:
 Un preşedinte şi doi membri titulari aleşi de Conferinţa Naţională dintre experţii contabili, membri
ai Corpului, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;
 Doi membri titulari desemnaţi de Ministerul Finanţelor.
Membrii supleanţi sunt aleşi, respectiv desemnaţi, în aceleaşi condiţii.
Mandatul membrilor Comisiei Superioare de disciplină este de 4 ani.
Comisia de disciplină este sprijinită în activitate de către un secretar(referent de specialitate).
Secretarul comisiei de disciplină participă la dezbaterile în completul de judecată, fără drept de vot la
adoptarea hotărarilor.

267.Comisia Superioară de disciplină are următoarea competenţă:

 Analizează plangerile referitoare la abateri de la conduită etică şi profesională ale membrilor
Consiliului Superior şi ai consiliilor filialelor(inclusiv ale preşedinţilor acestora), făcand, dacă este
cazul, propunere de sancţionare Conferinţei Naţionale care hotărăşte;
 Soluţionează plangerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a persoanelor
fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat în Romania şi aplică, după caz, sancţiunile prevăzute la art. 16 din O.G. nr.
65/1994ş
 Aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat membrilor Corpului care au săvarşit abateri grave, atat în cauzele judecate de Comisia
Superioară cat şi în cauzele judecate de comisiile de disciplină ale filialelor, dacă este cazul, la
propunerea acestora;
 Soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărarilor disciplinare pronunţate de comisiile de
disciplină ale filialelor.

268.Comisia de disciplină de pe langă Consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile

disciplinare săvarşite de către experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei, cu domiciliul în raza
teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fos săvarşite în raza teritorială a altei filiale.
Încetarea provizorie de a mai face parte din Corp la cererea sa ori din iniţiativa consiliului filialei nu îl
exonerează de răspundere disciplinară pe cel în cauză pentru abaterile săvarşite anterior.

269.Cum funcţionează Comisiile de Disciplină?

 Reclamaţiile se înregistrează la aparatul central/filiala la care au fost depuse şi se transmit comisiei de
disciplină pendinte în termen de 48 de ore.
 Asupra reclamaţiilor primite, preşedintele comisiei de disciplină înştiinţează pe preşedintele consiliului
filialei, în termen de 15 zile.
 Preşedintele comisiei de disciplină analizează reclamaţia.
 În funcţie de rezultatele analizei, preşedintele comisiei de disciplină convoacă la sediul comisiei pe cel care
a depus reclamaţia pentru a prezenta datele sau precizările necesare sau le solicită în scris şi
desemnează ca raportor pe unul din membrii aleşi ai comisiei de disciplină, după consultarea preşedintelui
consiliului.
 Raportorul desemnat de preşedintele comisiei de disciplină analizează dosarul cauzei şi, dacă este cazul,
convoacă la sediul comisiei pe reclamant, parat şi martori pentru clarificarea tuturor aspectelor din
reclamaţie şi probe. Raportorul va proceda în aşa fel încat să fie complet edificat asupra realităţii în cauza
respectivă.
 Raportul se întocmeşte şi se depune comisiei de disciplină în termen de 30 de zile.
 Comisia de disciplină analizează raportul şi, dacă acesta este însuşit, preşedintele comisiei supune cauza
spre judecare, stabilind componenţa completului de judecată.
 Completul de judecată este format din trei membri ai comisiei de disciplină. Unul din membrii completului
este desemnat de preşedintele acestuia.
 Pentru judecarea cauzei se citează paratul, reclamantul şi eventualii martori şi avocaţi propuşi de părţi şi
se fixează termenul de judecată. Citaţiile sunt trimise celor în cauză cu cel puţin 15 zile înainte de termenul
de judecată, iar dosarul cauzei cuprinzand în spesial concluziile raportului este pus la dispoziţia acestora,
la secretariatul consiliului cu 12 zile înainte de acelaşi termen.
 Dezbaterile au loc fără publicitate, în prezenţa părţilor şi sunt conduse de preşedintele completului de
judecată.
 În termen de 15 zile de la încheierea dezbaterilor, completul de judecată se va pronunţa prin hotărare
asupra admiterii plangerii şi aplicarea de sancţiuni sau respingerea acesteia ca nefondată, prescrisă sau
alte motive.
 Hotărarile comisiilor de disciplină(adoptate de completele de judecată) se comunică în termen de 10 zile
de la data adoptării lor, prin scrisoare recomandată, persoanelor interesate(reclamant şi parat).
Hotărarile comisiei de disciplină a filialei se comunică şi preşedintelui consiliului filialei.

270. Reprezentantul Ministerului Finanţelor este persoana desemnată de autoritatea publică pe langă
Consiliul Superior al Corpului şi al filialei. Nu este un supervizor, este un partener în profesie, cu toate că
sesizează MFP ori de cate ori hotărarile şi măsurile adoptate de Corp contravin reglementărilor legale şi
trimite, spre ştiinţă, Biroului Permanent o copie a sesizării.

271. Atribuţiile reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice:

-participă, fără drept de vot, la lucrările Adunării Generale, Consiliului Filialei, Biroului
Permanent şi Comisiei de Disciplină. Primeşte materialele şi convocatorul cu 7 zile înainte.
-sesizează Comisia Superioară de Disciplină cu privire la hotărarile Comisiei de Disciplină a
filialei pe care le consideră nelegale.
-sesizează reprezentantul Ministerului Finanţelor de pe langă Consiliul Superior al corpului
asupra hotărarilor şi măsurilor Consiliului Filialei care contravin reglementărilor legale.

272. Principalele fapte ce constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului:
a)comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Finanţelor sau faţă
de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului.
b)absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării Generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională.
c)nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi din România referitoare la publicitate.
d)absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate prin
normele emise de Corp.
e)prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract
în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie:expert contabil sau contabil autoriyat.
f)nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional.
g)nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei
prevăzută în regulamente.
h)fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit la filiala de care aparţine, fişa pentru
persoane fizice sau juridice; pentru persoane juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de
Administraţie sau administratorului unic, după caz.
i)încălcarea dispoziţiilor pct.98 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CECCAR.
j)refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea
profesională.
k)declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în scopul producerii de consecinţe
juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi urmările
acesteia, precum şi de persoana celui în cauză.

273.Consiliul Superior cuprinde maxim 24 de membri, inclusiv preşedintele, şi 8 supleanţi.

Membrii titulari şi supleanţi ai Consiliului Superior sunt aleşi prin vot secret pentru un mandat de 4 ani.
Mandatele a jumătate din numărul celor aleşi sunt reînoite la fiecare 2 ani.
Membrii cărora le încetează mandatul pot să îşi depună candidatura şi să fie realeşi după o perioadă
cel puţin egală cu a mandatului îndeplinit.
Alegerile pentru Consiliul Superior se fac prin vot secret; sunt declaraţi aleşi candidaţii care au obţinut
minimum 2/3 din numărul voturilor exprimate. În cazul în care candidaţii nu întrunesc această majoritate se
organizează un al doilea tur de scrutin, la care sunt declaraţi aleşi cei care au întrunit majoritatea simplă a
voturilor exprimate.

274.Etica este ştiinţa care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva
principiilor morale şi rolul lor în viaţa socială; totalitatea normelor de conduită morală, corespunzătoare unui
domeniu, unei activităţi sau unei colectivităţi.
Etica este străină dictaturii şi centralismului; ea este specifică democraţiei, deoarece democraţia
presupune dereglementare, locul legilor fiind luat de principii etice, altfel se poate aluneca spre anarhie şi
dezordine.

275.Serviciul profesional reprezintă orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de
un contabil profesionist:
 Servicii de contabilitate
 Audit
 Fiscalitate
 Consultanţă managerială
 Management financiar
Serviciu=o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor şi regulilor profesiei
prestatorului/îndeplinirea unei îndatoriri faţă de cineva

276.Caracteristicile esenţiale ale profesiei contabile sunt:

 Deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută prin formare şi învăţămant;
 Respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de organismul profesional, cu
deosebire cele care se referă la obiectivitate;
 Recunoaşterea unei datorii vizavi de public în ansamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor şi de public, poate fi în contradicţie cu interesul lor
personal pe termen scurt sau cu obligaţiile lor de loialitete, vizavi de angajator.
Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţa în
profesie, pe competenţă.

277. Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale vizavi de public.
Public înseamnă:
 Clienţi
 Guvern
 Investitori care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea
 Angajatori profesioniştilor contabili, pentru buna funcţionare
 Oameni de afaceri a economiei
 Comunităţi financiare
 Donatori de fonduri
 Orice persoană

Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate în materie de de

interes general.
Interesul general semnifică satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează
profesioniştii contabili.
Păastrarea acestui statut al profesioniştilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii
care să justifice încrederea publicului. Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea,
publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corectă, pentru un
management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi
impozite.

278.Imperativele fundamentale pentru realizarea obiectului profesiei contabile sunt: ştiinţa,

independenţa şi moralitatea.

279. Principiile fundamentale care trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile:
-integritatea: un profesionist contabil trebuie să fie sincer şi corect în realizarea serviciilor
profesionale.
-obiectivitatea: profesionistul contabil trebuie să fie imparţial şI nu trebuie să admită
prejudecăţi sau abateri, conflicte de interese sau influenţarea sa de către alţii în privinţa încălcării obiectivităţii.
-competenţa profesională şi bunăvoinţă: profesionistul contabil trebuie să îndeplinească
serviciile profesionale cu bunăvoinţă, competenţă, asiduitate şi are datoria permanentă de a-şi menţine
cunoştinţele profesionale şi aptitudinile la nivelul cerut pentru a se asigura că un client sau un patron este
beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele evoluţii din domeniul practiciii, legislaţiei şi
tehnicii.
-confidenţialitatea: profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor
dobandite în timpul îndeplinirii serviciilor profesionale şi nu trebuie să utilizeze sau să divulge aceste informaţii
fără autorizare clară şi expresă sau dacă numai dacă există un drept legal sau profesional sau datoria de a
face acest lucru.
-comportamentul profesional:profesionistul contabil trebuie să acţioneze într-o manieră
conformă cu buna reputaţie a profesiei şi să se abţină de la orice comporatment care ar putea discredita
profesia. Obligaţia de a se abţine de la orice activitate care ar discredita profesia presupune existenţa unor
responsabilităţi ale profesionistului contabil faţă de clienţi, faţă de terţi, de alţi membri ai profesiei contabile, de
angajaţi şi colaboratori, de patroni şi faţă de publicul larg.
-normele tehnice şi profesionale: un profesionist contabil trebuie să-şi îndeplinească
sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au
datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt
compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul profesioniştilor contabili, cu independenţa. În
plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de IFAC, Consiliul pentru Standarde
Internaţionale de Contabilitate, M.F.P., C.E.C.C.A.R. şi C.A.F.R. şi legislaţia relevantă.

280. Integritatea în profesia contabilă presupune că un contabil profesionist trebuie să fie DREPT,
SINCER şi CORECT în realizarea sarcinilor profesionale.

281.Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudecăţi, să nu

se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de natură a determina un terţ
să pună la îndoială obiectivitatea acestuia.

282. Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii

contabile cu competenţă, grijă şi sarguinţă şi este obligat să menţină în permanenţă un nivel de cunoştinţe şi
de pregătire profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca
profesionistul contabil să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi
tehnici de lucru.
Dobandirea competenţei profesionale presupune:
 -înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică;
-practică şi examinare în subiecte profesionale semnificative;
-perioadă de practică în domeniu.
Menţinerea competenţei profesionale presupune:
-cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă la nivel naţional şi internaţional în contabilitate,
audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevente;
-adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor
profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.

283. Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a
avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuaării expertizelor contabile. Expertul contabil trebuie să
se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau
dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.
Paricularizat la expertizele contabile judiciare, secretul profesional şi confidenţialitatea expertului
contabil trebuie să se manifeste şi prin următoarele acte de comportament:
I.Expertul contabil nu trebuie să refere mai mult decat se cere. El trebuie să invoce în raportul său de
expertiză contabilă judiciară numai acele fapte, evenimente şi tranzacţii probat cu documente justificative
şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivele fixate de organul care a dispus expertiya
contabil[ judiciară.
II.Expertul contabil trebuie să se abţină de la divulgarea conţunutului raportului de expertiză contabilă
judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul de justiţie. Expertul contabil trebuie să depună
raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot
consulta, în condiţiile legii.
III.Expertul contabil trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul de justiţie, în afara
procedurilor prevăzute de lege. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în
contactele sale cu părţile implicate în actul de justiţie trebuie să rămană confidenţiale.

284.Ce înţelegeţi prin profesionalism?

Profesionalismul presupune că expertul contabil să nu facă ceva de natură a aduce atingere reputaţiei
profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei.
Aceasta obligă institutele membre ale IFAC ca, la eleborarea regulilor de etică, să prevadă
responsabilităţi clare ale profesionistului contabil vizavi de clienţi, terţi, angajatori, alţi membri ai profesiei,
public în general.

285.Structura codului etic al IFAC

Codul cuprinde obiectivele şi principiile fundamentale, redate la modul general şi nu destinate a fi
folosite pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti, într-un caz bine determinat. Codul oferă
anumite linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea în parctică a obiectivelor şi principiilor fundamentale cu
privire la numărul situaţiilor tipice care se întalnesc în profesiunea contabilă.
Codul are trei părţi:
-Partea A se aplică tuturor contabililor profesionişti;
-Partea B se aplică numai contabililor liber-profesionişti;
-Partea C se aplică numai pentru profesioniştii salariaţi şi, de asemenea, poate fi aplicată, în
circumstanţe similare, contabililor salariaţi din cabinetele cu liberă practică.

286.Profesioniştii contabili sunt confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional. Ei
trebuie să fie permanent atenţi la factorii care dau naştere la astfel de conflicte.
Există unele circumstanţe particulare în care responsabilitate profesionistului contabil poate fi în
conflict cu unele cerinţe interne şi externe şi anume:
 Un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni; relaţiile familiale sau personale pot, de
asemenea, genera presiuni. Trebuie descurajată orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în
pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil;
 Profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice;
 Profesionistul se poate găsi între exigenţele unui superior şi aplicarea normelor tehnice şi profesionale;
 Un conflict de interese se poate produce cand publicare unor informaţii eronate poate avantaja angajatorul
sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

287.Cand este dificil de sesizat un comprtament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional, dacă politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge la
procedura următoare:
 Examinarea conflictului cu superiorul direct; dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă şi
profesionistul decide să se adreseze eşalonului superior următor, superiorul direct trebuie notificat în acest
sens. Dacă superiorul direct este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să supună problema
eşalonului ierarhic cel mai ridicat;
 Solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;
 Dacă toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, să
demisioneze şi să trimită o scrisoare, în acest sens, conducerii entităţii care l-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii
respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
 288. Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a
avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuaării expertizelor contabile. Expertul contabil trebuie să
se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau
dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.
Paricularizat la expertizele contabile judiciare, secretul profesional şi confidenţialitatea expertului
contabil trebuie să se manifeste şi prin următoarele acte de comportament:
I.Expertul contabil nu trebuie să refere mai mult decat se cere. El trebuie să invoce în raportul său de
expertiză contabilă judiciară numai acele fapte, evenimente şi tranzacţii probat cu documente justificative
şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivele fixate de organul care a dispus expertiza
contabilă judiciară.
II.Expertul contabil trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă
judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul de justiţie. Expertul contabil trebuie să depună
raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot
consulta, în condiţiile legii.
III.Expertul contabil trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul de justiţie, în afara
procedurilor prevăzute de lege. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în
contavtele sale cu părţile implicate în actul de justiţie trebuie să rămană confidenţiale.

289.Comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal

Profesionistul contabil care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se
situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu
competenţă.
Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate iar opinia profesionistului contabil trebuie să fie în
conformitate cu prevederile legale.
Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil pentru poziţia respectivă.
Obligaţiile profesionistului contabil:
-nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală sunt dincolo de orice
îndoială.
-să se asigure că cei pe care îi consiliază sunt conştienţi de limitele legate de sfaturile şi de
consultanţa fiscală şi nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
-în declaraţia fiscală întocmită de profesionistul contabil, responsabilitatea pentru conţinut revine în
primul rand clientului. Consultanţa, opiniile trebuie înregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum.
-nu trebuie să fie asociat cu nici o declaraţie sau comentariu din care să se creadă că:
-ar conţine un fals sau o inducere în eroare.
-ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necunoaşterea reală a faptelor.
-ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putand induce în eroare organele fiscale.
-poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale.

290.Componentele independenţei:
1.Independenţa de spirit( în gandire):
 Stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fără
să fie afectată judecata profesională;
 Presupune integritate şi obiectivitate.
2.Independenţa în aparenţă;
 Reprezintă capacitatea de a demonstra că riscurile la adresa independenţei de
spirit au fost limitate sau eliminate, astfel încat o terţă persoană să nu pună la
ăndoială obiectivitatea profesionistului contabil;
 Este componenta fundamentală a independenţei.
Activitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice altă activitate curentă.
Cerinţele de independenţă se aplică tuturor profesioniştilor contabili cu practică liberală, cu deosebire
auditorilor statutari şi tuturor persoanelor care sunt în măsură de a influenţa lucrările profesionistului contabil.

291.Enunţaţi ameninţări şi riscuri care afectează independenţa:

 Ameninţări legate de interesul propriu: Financiar: direct (dependenţa de onorarii, onorarii restante,
teama de a pierde clientul) şi indirect.
 Ameninţări legate de autocontrol (implicarea auditorului în alte lucrări în cadrul aceleiaşi firme);
 Familiarism sau încredere prea mare în client (testarea insuficientă a informaţiei furnizate de
client);
 Cunoaşterea de multă vreme a clientului;
 Personalitatea şi calitatea clientului;
 Intimidarea de c[tre un client prea dominant, ceea ce impune expertului contabil să acţioneze în
manieră subiectivă.

292.Riscuri legate de interesul propriu-descriere:

Interes financiar direct sau indirect, dependenţă de onorarii, dorinţa de a încasa onorariile
restante, teama de a pierde clientul etc.

293.Ameninţări legate de familiarism sau încredre-descriere:

Riscul ca expertul contabil să fie influenţat de personalitatea şi calităţile clientului, să fie prea
atent la interesele clientului, afectarea atenţiei expertului de cunoaşterea de mult timp a tuturor problemelor
clientului, ceea ce poate duce la o ăncredere excesivă în client şi la testarea insuficientă a informaţiilor
prezentate de acesta.

294.Ameninţări legate de intimidare-descriere:

Posibilitatea ca expertul să fie intimidat de o ameninţare sau de un client dominant şi să se
teamă de consecinţele ce decurg din acţionarea de o manieră obiectivă.

295.Relaţiile personale şi familiale pot prejudicia independenţa. Ca urmare, profesionistul contabil

trebuie să se asigure că nici o relaţie personală sau familială nu pune în pericol independenţa profesionistului
în îndeplinirea misiunii sale.
Regulile conform cărora o relaţie personală sau familială între un profesionist liberal şi un client este
acceptablă sunt dificil de cuantificat.

296.Cand onorariile primite de la un client sau de la un grup de care aparţine un client reprezintă o
parte importantă din onorariile totale ale profesionistului contabil sau ale cabinetului în ansamblu, dependenţa
faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în cauză.
Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau
contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionată de importanţa problemelor decoperite sau de
rezultatele acestor servicii.
Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate ca intrand în această
categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand în
această categorie.

297.Liber profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale fără o competenţă
adecvată, în afară de cazul că beneficiază de sfaturi avizate şi de o asistenţă care să le permită să presteze
servicii de calitate.
Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele necesare într-un domeniu specific în cadrul
misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialişti. În acest caz, deşi profesionistul contabil se
sprijină pe competenţele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar
regulile de etică ale profesiunii.
Întrucat profesionistului contabil îi revine responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie să se
asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultat. Această asigurare se obţine:
 Fie cerand experţilor respectivi să citească regulile de etică;
 Fie cerand experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică;
 Fie dand sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.
Cand profesionistul contabil nu are siguranţa că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el
trebuie să refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă dacă a început.

298.Onorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor prestate, ţinand seama de
următoarele elemente:
 Competenţa cunoştinţele necesare pentru tipul de serviciu prestat;
 Nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă la lucrare;
 Timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;
 Gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare în vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la
nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de către
organul judiciar. Onorariile nu pot fi plătite sub formă de avantaje în natură, participaţii sau comisioane.
Nu trebuie acceptată nici o plată care nu reprezintă contravaloarea unei prestaţii sau care este plătită
pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientului sau ăncălcări ale legislaţiei.
Contractele se încheie înaintea începerii lucrărilor(pe parcurs, acte adiţionale)
Nu se pot încheia contracte globale.
Nu se pot încheia contracte pentru activităţi incompatibile. Este interzisă împărţirea onorariilor între
colegi prin participarea la executarea lucrărilor.
Onorariile nu pot fi fixate în funcţie de rezultatele obţinute.
În caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul îl exercită preşedintele filialei, după procedura dreptului
comun.

299.Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere:

 Nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta
integritatea, obiectivitatea, independenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu
exercitarea profesiei liberale;
 Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice activitate salariată în afara Corpului sau
orice activitate comercială;
 În unele situaţii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii,
fonduri ale clienţilor, el trebuind:
-să păstreze aceste fonduri separat de fondurile proprii;
-să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;
-să justifice existenţa şi utilizarea fondurilor respective.

300.Relaţiile cu ceilalţi membri-acceptarea de noi misiuni

 Serviciile sau sfaturile unui liber profesionist contabil care posedă competenţe particulare pot fi
solicitate în unul sau altul din cazurile următoare:
 De către client:
-după discuţii şi consultări prealabile cu profesionistul contabil în funcţie(existent);
-la cererea sau recomandarea expresă a profesionistului contabil în funcţie(existent);
-fără consultarea profesionistului contabil în funcţie;
 De către profesionistul contabil în funcţie(existent), sub rezerva respectării stricte a secretului profesional:
Uneori, clientul solicită –la contactarea unui liber profesionist contabil-să nu fie informat profesionistul
contabil în funcţie(existent); în astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie să decidă dacă motivele
clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
-să se conformeze instrucţiunilor primite de la profesionistul contabil în funcţie sau de la client, în
măsura în care ele nu sunt contradictorii cu obligaţiile legale sau profesionale.
-să garanteze, pe cat posibil, că profesionistul contabil în funcţie este bine informat de natura generală
a serviciilor profesionale prestate.
Cand opinia unui profesionist contabil-altul decat profesionistul contabil în funţie(exitent)-este solicitată
în ce priveşte aplicarea principiilor contabile, normele de audit, normele de raportare etc., profesionistul
contabil în funcţie trebuie să aibă grijă ca opinia sa să nu influenţeze în mod exagerat judecat şi obiectivitatea
profesionistului contabil contactat.

301.Relaţiile cu ceilalţi membri-înlocuirea unui liber profesionist contabil

Proprietarii unei afaceri au dreptul indiscutabil de a-şi alege consilierii profesionali şi să-I schimbe cu
alţii dacă o doresc. Este esenţial ca un liber profesionist contabil căruia i se cere să înlocuiască un alt liber
profesionist contabil să aibă posibilitatea de a constata dacă există vreun motiv profesional pentru ca această
angajare să nu fie acceptată. Aceasta nu poate fi făcută efectiv fără o comunicare directă cu liber
profesionistul contabil în funcţie. În absenţa unei cereri specifice, liber profesionistul contabil în funcţie nu
trebuie să dea din proprie iniţiativă informaţii despre afacerile clienţilor.
Comunicarea între părţi serveşte pentru:
 A proteja liber profesionistul contabil de acceptarea unei numiri, în situaţiile în care nu sunt cunoscute
toate faptele pertinente;
 A proteja proprietarii minoritari ai afacerii care pot să nu fie complet informaţi de îmrejurările în care este
propusă schimbarea;
 A proteja interesele liber profesionistului contabil în funcţie atunci cand schimbarea propusă provine din
sau este o încercare de a interveni în exercitarea cu conştiinciozitate a sarcinilor de către acesta în
calitatea sa de liber profesionist contabil.
Înainte de a accepta o numire care implică repetarea de servicii profesionale care au fost realizate de
un alt liber profesionist contabil, liber profesionistul contabil solicitat trebuie;
 Să aprecieze dacă clientul potenţial l-a înştiinţat pe liber profesionistul contabil în funcţie de schimbarea
propusă;
 Cand liber profesionistul contabil solicitat este mulţumit de răspunsul primit de la clientul potenţial , el
trebuie să ceară permisiunea de a comunica cu liber profesionistul contabil în funcţie;
 La obţinerea permisiunii să ceară liber profesionistului contabil în funcţie, de preferinţă în scris:
-informaţii referitoare la orice probleme profesionale care trebuie cunoscute înainte de a decide dacă
să fie acceptată sau nu numirea şi dacă există asemenea probleme;
-toate detaliile necesare pentru a putea să ia o decizie.
Liber profesionistul contabil în funcţie trebuie imediat:
 Să răspundă, de preferinţă în scris, indicand dacă există vreun motiv profesional pentru care liber
profesionistul contabil solicitat nu trebuie să accepte numirea propusă;
 Dacă există astfel de motive sau alte probleme care trebuie să fie transmise, să se asigure că clientul şi-a
dat permisiunea să ofere liber profesionistului contabil solicitat detalii referitoare la aceste informaţii. Dacă
nu este acordată permisiunea, liber profesionistul contabil în funcţie trebuie să comunice acest fapt liber
profesionistului contabil solicitat;
 La primirea permisiunii clientului, să transmită liber profesionistului contabil solicitat pentru ca acesta să
poată decide dacă să accepte sau nu numirea şi să discute deschis cu liber profesionistul contabil toate
aspectele relevante pentru numire, pe care trebuie să le cuanoască acesta din urmă.
Profesioniştii contabili îşi datorează asistenţă, amabilitate şi respect reciproc.

302.Publicitatea în profesia contabilă se face în limitele stricte prevăzute de Codul etic şi fără a fi
afectate interesele celorlalţi membri ai CECCAR.
În acest sens, trebuie avut în vedere:
 Informarea obiectivă a publicului
 Decenţa
 Cinstea
 Încrederea
 Bunul gust.

303.
 Cele care creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe nejustificate de posibile
rezolvări favorabile
 Implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă, tribunal, agenţie de reglementare
 Declaraţii bombastice
  Fac comparaţii cu alţii
 Conţin mărturii sau aprobări scrise
 Care conţin orice alte precizări ce ar putea să producă unei persoane rezonabile o neînţelegere
sau decepţie
 Care pretind, nejustificat, că persoana respectivă este expert sau specialist într-un domeniu al
contabilităţii.

304.
 Să aibă ca obiect aducerea la cunoştinţa publicului, sau a acelor sectaore ale publicului care sunt
interesate, a faptelor într-un mod care să nu fie fals, să nu inducă în eroare şi să nu producă
decepţii;
 Să fie de bun simţ;
 Să fie demnă din punct de vedere profesional;
 Să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui contabilului profesionist independent
 Să evite promovarea personală excesivă.

305.
 Profesioniştii contabili salariaţi trebuie să fie loiali atat vizavi de angajator, cat şi faţă de profesie,
aceste două exigenţe fiind uneori în contradicţie.
Prima condiţie a unui angajat este de a susţine obiectivele etice şi legitime ale organizaţiei
profesionale. Totodată, un angajat nu poate fi obligat:
-să violeze legislaţia;
-să încalce regulile şi normele profesiei;
-să mintă auditorii angajatorului său;
-să semneze o declaraţie care conţine distorsiuni ale realităţii.
 Sprijin profesional acordat altor colegi, îndeosebi cel care are autoritate recunoscută de către
ceilalţi(în analiza, în judecarea în mod profesional a diferendelor de opinie)
 Competenţa profesională prin care un profesionist contabil nu trebuie să inducă în eroare patronul
despre gradul de pregătire sau experienţă pe care îl deţine
 Prezentarea informaţiilor financiar-contabile în întregime, cu onestitate, în mod profesionist şi
astfel încat să fie înţelese în contextul lor.
Informaţiile să descrie clar natura adevărată a tranzacţiilor comerciale, a activelor şi pasivelor, să
ordoneze intrările cronologic şi adecvat.

306.Principiile fundamentale privind conduita etică şi profesională:

 Integritatea
 Obiectivitatea
 Independenţa
 Secretul profesional
 Respectarea normelor tehnice şi profesionale
 Competenţa profesională
 Comportamentul deontologic.

307.Activitatea membrilor Corpului se caracterizează prin:

 Ştiinţă, competenţă şi conştiinţă
 Independenţă de spirit şi de interes material
 Moralitate, probitate şi demnitate
Pentru menţinerea acestor calităţi, fiecare membru trebuie să:
 Îşi dezvolte necontenit cultura
 Acorde toată atenţia pentru orice problemă examinată
 Îşi exprime opinia fără nici o ezitare; să se exprime clar, categoric şi ferm
 Nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia să nu poată să îşi exercite liber profesia,
să nu-şi exercite libertatea de gandire
 Considere că independenţa sa trebuie circumscrisă, în orice împrejurare, regulilor stabilite
de Corp.