Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 7 - Aplicatii Excel Functii
Curs 7 - Aplicatii Excel Functii
Obiective
- Prezentarea funcŃiilor şi a argumentelor acestora
- ÎnŃelegerea modului de operare cu funcŃiile predefinite
Argumentele funcŃiei
Numele funcŃiei
Parantezele din cadrul descrierii funcŃiei sunt obligatorii chiar şi atunci când funcŃia nu
are nici un argument (nu se introduce nimic între paranteze). Anumite funcŃii pot conŃine
argumente obligatorii cât şi argumente opŃionale. Dacă un text este folosit ca argument într-o
funcŃie, acesta trebuie introdus între ghilimele.
În general, pentru funcŃiile predefinite ale programului se acceptă următoarea
clasificare a acestora
- FuncŃii matematice
- FuncŃii financiare
- FuncŃii logice
- FuncŃii de căutare
- FuncŃii de lucru cu texte
- FuncŃii pentru date şi ore.
- FuncŃii statistice, etc.
Pentru introducerea unei funcŃii utilizatorul poate opta pentru una din următoarele
variante:
1. FuncŃia este scrisă de utilizator în celula de destinaŃie (în acest caz se
2 / 16 - SIM - Laborator 02
dreapta casetei care apare pe ecran. Introducerea funcŃiei şi a argumentelor acesteia se încheie
prin apăsarea tastei [OK].
FuncŃia FV
FV(rate; nper; pmt; pv; type) / FV (dobânda; reper; plată; vp; tip)
FuncŃia FV calculează valoarea viitoare pentru o serie de încasări / plăŃi egale
(specificate în argumentul plată), făcute într-un număr de perioade reper, cu o anumită
dobândă constantă (primul argument). Dobânda trebuie să aibă aceeaşi unitate de măsură ca
reper. De exemplu, dobânda anuală trebuie să se împartă la 12 dacă încasările / plăŃile se fac
6 / 16 - SIM - Laborator 02
lunar.
Numărul vp reprezintă valoarea prezentă sau suma care se investeşte/ împrumută în
momentul iniŃial. Dacă vp este omis se consideră că valoarea iniŃială este zero.
Tip poate lua valoarea 0 sau 1. Dacă tip are valoarea 0 se consideră că plăŃile se fac la
sfârşitul perioadei iar dacă are valoarea 1, plăŃile se fac la începutul perioadei. Dacă
argumentul tip este omis se consideră că acesta are valoarea zero. Banii care sunt plătiŃi sunt
reprezentaŃi prin numere negative, iar cei încasaŃi sunt reprezentaŃi prin numere pozitive.
Exemplu:
Se presupune că se doreşte realizarea unui plasament bancar pe durata unui an. În
acest scop, se depune suma de 1.000 RON într-un cont de economii cu o dobândă de 6% pe
an (dobânda lunară va fi 6% / 12, adică 0,5% lunar). De asemenea, se presupune că se depune
şi suma de 100 RON la începutul fiecărei luni, în următoarele 12 luni.
Se doreşte să se afle care este suma care se regăseşte în cont la sfârşitul celor 12 luni?
Dacă se aplica funcŃia =FV(0,5%; 12; -100; -1000; 1) se obŃine valoarea 2.301,40 lei.
FuncŃia PV
PV (dobândă, reper, plată, vv, tip) / FV(rate; nper; pmt; pv; type)
FuncŃia PV calculează valoarea prezentă a unui flux de încasări / plăŃi viitoare.
Argumentele funcŃiei au aceeaşi semnificaŃie ca şi în funcŃia FV.
Argumentul vv reprezintă valoarea viitoare, obŃinută după efectuarea ultimei plăŃi /
încasări (dacă se doreşte economisirea a 100 lei pentru o perioadă de 20 de ani, atunci 100 lei
este valoarea viitoare).
Dacă vv este omis, se consideră că acesta are valoarea zero. Banii plătiŃi sunt
reprezentaŃi prin numere negative iar cei încasaŃi prin numere pozitive.
Exemplu:
O persoană ştie că îşi poate permite să plătească cel mult 220 RON pe lună în
următorii 4 ani. Dobânda curentă pe piaŃă este de 9%. Cât de mare este împrumutul pe care
şi-l poate permite persoana?
FuncŃia necesară pentru calcul este: =PV(0,09/12;48;-220) care va returna valoarea de
8840,652 RON.
FuncŃia PMT
FuncŃia NPV
FuncŃia IRR
găseşte un rezultat care să fie corect după 20 de încercări, se va returna valoarea de eroare
#NUM!. Dacă funcŃia IRR generează eroarea #NUM! se va încerca din nou cu alte valori
pentru aproximaŃie. În cele mai multe cazuri nu este nevoie de acest argument. Dacă
argumentul aproximaŃie este omis, atunci se ia în considerare valoarea implicită a acestuia de
10%.
Exemple:
1. Pentru începerea unei afaceri este nevoie de o investiŃie iniŃială 70.000 lei.
Veniturile estimate din primii cinci ani sunt: 12.000, 15.000, 18.000, 21.000
respectiv 26.000 de lei.
Pentru rezolvarea problemei se pot introduce, de exemplu, în domeniul de la A2 la
A7 valorile următoare: -70.000, 12.000, 5.000, 18.000, 21.000, 26.000.
Exemplificarea grafică a rezultatelor funcŃiei IRR este prezentată în figura 2.3.
VLOOKUP(valoare;domeniu;index-coloană;tip-căutare)
VLOOKUP(lookup_value;table_array;col_index_num;range_lookup)
HLOOKUP(valoare;domeniu;index-linie;tip-căutare)
HLOOKUP(lookup_value;table_array;row_index_num;range_lookup)
Un domeniu matriceal de constante trebuie specificat între paranteze de tip acolade { }
şi poate se poate conŃine:
- numere, text, valori logice ca TRUE sau FALSE, valori de eroare ca #N/A
- numerele pot fi întregi, zecimale sau în format ştiinŃific
- diferite tipuri de valori în aceeaşi matrice – de exemplu {1,3,4;TRUE;FALSE;TRUE}
- conŃinutul de tip text trebuie să fie încadrat între ghilimele duble (de exemplu
"Departament").
Un domeniu matriceal de constante nu poate conŃine:
- formule
- semnul dolar ($) sau procent (%)
- referinŃe de celule
- coloane sau rânduri de lungimi diferite
o lookup_value – este valoare care urmează a fi căutată într-un domeniu vector
sau matrice
o lookup_vector - este domeniul vector în care este căutată valoarea
lookup_value
o result_vector - este domeniul vector din care se returnează valoarea
11 / 16 - SIM - Laborator 02
Rezumat
- Această lucrare reprezintă tipurile de funcŃii şi modalitatea de utilizare practică
a acestora în cadrul unor aplicaŃii economice.
ExerciŃii
ExerciŃiul 1
Un întreprinzător vrea să facă o investiŃie şi face câteva estimări privind valoarea
investiŃiei, cheltuielile anuale şi veniturile anuale. Să se determine anul în care investiŃia
devine profitabilă (anul în care venitul total depăşeşte cheltuielile totale).
Pentru rezolvarea problemei se va crea foaia de calcul din figura 2.5.
ExerciŃiul 2
O firmă vinde produse electrocasnice în rate. Să se conceapă o foaie de calcul prin
care să se determine rata lunară, totalul de plată. Se cere de asemenea şi să se construiască
tabela amortizării în cazul în care un cumpărător achiziŃionează un produs în valoare de 500
lei. Se va lua în considerare că a fost plătit un avans de 50 lei şi că produsul va fi plătit în 12
rate lunare cu o dobândă de 20% pe an. Foaia de calcul creată va calcula automat aceste
valori. La proiectarea foii de calcul se va lua în considerare că dobânda se poate modifica în
timp.
Un exemplu de rezolvare este prezentat în figura 2.6.
Prima parte a foii de calcul conŃine datele de intrare ale problemei: numele
cumpărătorului (B1), valoarea obiectului cumpărat (B3), data de achiziŃiei (B4), dobânda
anuală (B5), numărul de rate (B6) şi avansul (B7).
În a doua parte a foii de calcul se va calcula rata lunară ce trebuie plătită luând în
considerare că valoarea dobânzii nu se va modific. Se calculează, de asemenea, totalul de
plată şi valoarea totală a dobânzii.
Formulele necesare pentru rezolvarea problemei sunt:
B9: =ABS(PMT(B5/12;B6;B3-B7)) (rata lunară)
14 / 16 - SIM - Laborator 02
ExerciŃiul 3
Un agent economic are nevoie de 30.000 lei pentru realizarea unei investiŃii. Acest
capital este împrumutat de la o instituŃie bancă cu o dobândă de 20% şi trebuie restituit în
termen de 5 ani.
Care este suma lunară care trebuie plătită, în cadrul acesteia fiind inclusă atât dobânda
cât şi plata împrumutului?.
Rezolvarea problemei se face prin crearea foii de calcul prezentată în figura 2.7.
ExerciŃiul 4
Un proiect necesită o valoare totală a investiŃiei de 45 mii lei. Durata de realizare a
proiectului este de doi ani, iar durata de viaŃă economică este de 7 ani. Fluxul tranşelor anuale
pentru investiŃii (B4, B5), cheltuielile de exploatare (D5:J5) şi încasările (D6:J6) sunt
prezentate în figura 2.8.
Să se determine:
1. Venitul net actualizat cumulat pentru o rată de actualizare de 20%
2. Rata internă de rentabilitate a proiectului.
16 / 16 - SIM - Laborator 02