Scoala Gimnazial "Mircea cel Btrån"-Pite_ti 11 mai 2022

Numele _i prenumele elevului_

AUTOR: Diaconu Veronica, DobrovEugentia. Gutu Carmen, Bucuc Claudia. Gheorghe Antoaneta, Buzescu Crstina
Lucrare scrisä la Limba _i literatura român pe semestrul al II-lca
-

clasa a VIIl-a

Toate subiectele sunt obligatorii.

S e acordä zece puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de dou ore.

SUBIECTULI (70 p)
Cite_te fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea rspunde cerintelor formulate.

Textul1
in ficcare vacanj de var. atunci când ajung la Cluj, mai întâi må a_cz la masä, pentru c drumul a fost lung, si
mänánc: sup cu täicjei, pulpå de pui cu piurc i prjitur cu mere cu care m a_teapt mama-mare. Mänâne repcde, apoi ies
pe balcon ca s väd câi copii sunt pe-afar, în spatele blocului. Oare sunt aceiasi de anul trecut? Sau aumai aprut alii noi?
Ma vor recunoa_te dup un an întreg iîn care nu ne-am väzut? Or sä mai vrea s se joace cu mine? La Cluj, am foarte multi
prieteni în spatele blocului, mai mul i decât la Bucure_ti. Poate _i pentru c spatele blocului e altfel, mai frumos - exist un

pårculet cu o hintä* care de multe ori e stricat sau carc se dä peste cap, din când în când vinc un om s-o repare. la un
moment dat au aprut _i altc leagne ca ni_te brci în care încap câte patru copii. In pärculet, sunt mai multe bare de diferite
märimi pe care le folosim la mâa pe coco sau la Olimpiada noastr de gimnastic. Sunt copaci, un gard viu i bnci unde ziua
se adun babele ca mama-mare ca s ricoteze împreun, iar seara vin copii mai mari ca sä fumeze, iar eu n-am voie s m
duc la ei, de_i îi cunose pe toi. Exist chiar _i ni_te grdini mici, ca la tar care se întind pân dincolo de punctul termic, spre
Scoala 19. Oamenii care locuiesc la bloc vin aici ca s sape, s culeag ceap _i ardei _i se supr pe noi, copii, dac mai
scäpm câte o minge printre rsaduri. [..]
Cca mai mare fric a mca din vacana de la Cluj este c nu voi avea cu cine s m joc..
lancu! Simona! Erica! strig cu fericit de la etajul patru de räsun tot cartierul Gheorgheni. Toi copiii ridic
capetele în sus ca s m vad. M-au a_teptat un an întreg în spatele blocului ca s vin de la Bucure_ti i s ne jucm împreun!
Au trecut dou säptmani de când sunt la Cluj, au venit _i fetele de la Petru Groza, adic veri_oarele mele, dormim
toate trei inghesuite pe recamierul din camera mic, pentru c niciuna nu vrea s doarm pe canapeaua din camera mare, unde
mama-mare _i tata-mare sforie toat noaptea. Mama-mare sforäie subirel ca o trompet, tata-mare sforäie mai gros ca un
trombon. La ora unsprezece fix, tata-mare ne spune s stingem veioza ca s facem economie la curent, iar eu m necjesc
pentru c a_ vrea s mai citesc. La Cluj, mereu îmi aduc câtcva cri noi, necitite, darle termin repede, a_a c, dac nu mai am
ce citi, reiau crile din biblioteca de aici, adic Marile sperane _i Oliver Twist de Charles Dickens, citesc chiar _i Pe
drumuri de munte de Calistrat Hoga_, care e foarte plicticoas, pentru c are numai descrieri de peisaje. In cel mai ru caz
citesc crti de bucate, care nu sunt tocmai rele, pentru c citind îmi pot imagina toate mâncrurile _i prjiturile de acolo.
Tat - mare, te rog! Mai las-m numai cinci minute! Nu pot citi pe întuneric.
- Las c mai cite_ti _i mâine-diminea , zice el _i stinge veioza.

De ce nu mergi cu elasticul afarä? Päi m duc, ins afar nu sunt decât ni_te fetite mici care vor s sar elasticul. [..]
A_adar, joc elasticul cu Alinuja i cu Erica, care nu _tie române_te. [..] Dar m-am plictisit de elastic.
Apar i veri_oarele mele de la complexul Hermes, au câteo vaf în mân. Cu fistic.
- Vreau _i eu! zic.

lau o gur din vaf.

- Ce juc m?

Ratele _i vântori?
Da, dar n-avem minge. Ins tocmai apare lancu cu mingea, iar acum chiar ne strângem vreo douàzeci de copii, cu tot
cu cei care mai erau prin parc,pe hinte, mai vin doi i de la bättorul de covoare. Suntem echip complet. [..] Varà-mea se
dã lovità-n arip. fetele de la Petru Groza nu mai au chef så joace, vin lâng mine pe iarb, li s-sa fãcut foame i mai e mult
pân la prånz. (..]
- Hai s jucm fata! propune lancu. Suntem doar ase copi, ceilalti au plecat acas ca s mnânce de prånz.
- Nu putem sä jucäm fata, zic eu. E ora de lini_te!
Tata-mare abia dac ne-a läsat sà mai ie_im afar, cu condiia så nu facem gålágic. La Clyj, ora de lini_te e in ficcarc
zi, exist un anunt în scara blocului, chiar läng cutiile po_tale: .Vä rugm respectai ora de linigte, între 14 si 17.
 Scoala Gimnazial "Mircea cel Bätrân"-Pite_ti 11 mai 2022

Administraia." ^i. pentru c tata-mare e administratorul, dac noi, nepoatele lui, nu respectm ce scrie in anunt, chiar am
incurcat-o, pentru ctoi vecinii vor da vina pe tata mare, care ar trebui s fie exemplu pozitiv in bloc..
Hai c n-o s faccm glgie! spune din nou lancu. O s scuip m pe mufe_tc.. uite, m pun cu primul.
Erica joac orice, eu _i veri_oarele mele suntem de acord, o s ne ascundem aproape, n-o s mergem páân dincolo de
complex, ca atunci când joac vreo treizeci de copii. Uneori, când jucm fata*, mergem ca s ne ascundem atât de departe,
incât uitm c jucm fata _i începem alte jocuri cu alti copii sträini, de pe la alte blocuri. Mergem dincolo de complexul
Diana, ne pierdem pe strduele cu case i cu curti pline de verdea, culegem margarete, trandafiri _i flori din acelea cu petale
mari, violete din gardul viu sau de prin gr dinile oamenilor, ajungem pân aproape de p durea Beca_. Ne prinde seara pe
coclauri, în tot cartierul miroase a vinete coapte pe aragaz, iar dealul Feleacului e mai albastru ca niciodatá.
Seara, târziu, jocurile din spatcle blocului se sfär_esc. iar pärculeul devine pustiu. Copii merg acas ca sâ mänânce
salat de vinete cu ro_ii, pe felii mari de pâine, sau måmlig cu lapte.
Adina Popescu, Jocurile din spatele blocului, vol. Vine vacana cu trenul din Frana
hint =lcagån
*faja= de-a v-ai ascunsclca

Textul2
Copilul Migucl era, ca _i ali copii, mare iubitor de jocuri de tot felul: cu insecte, monede, pietre cuvinte, psrele
facute din hârtie, timbre.
Cu insectele preferate ale copil riei - bondarul, musca, albina, greierul, g rgäri a, melcul, f cea experimente,
cântandu-le dup caz ..Pavolea, chistolea, vola, vola, tu" - incanta ie pentru ca s zboare un bondar. Ori ,Soli, Solitana, vete a
la montana- vraj pentru insccte. ,Melc, melc, codobele" cra un descântec pentru melci. A descoperit mai tárziu, citind, c i
copii greci, chiar Aristotel, se jucau cu bondarul, cä jocul säu preferat era ,clasic". Despre bondar scrie o pagin de
nostalgic reverie. I_i aminte_te de locurile în care prindea bondarii primävara. Atunci când castanii dãdeau in floare. pe
rmurelele tinere fi gsea. punându-i în cutii, pe iarb, frunze sau flori _i îi urmärea atunci când se împerecheau, când femela
depunea oule. Observa cu atenie cum masculul murea dup o zi, iar,väduva" îi mai supravieuia o zi, dou. Märturise_te c
niciodat nu vzuse bondarii mici, nici nu _tia unde ace_tia triau iarna. Toate aceste jocuri erau pline de mister _i farmec.
Unele aspecte din copiläria lui Miguel copilul le gsim _i în jocurile copiläriei de la noi: incantaiile fãcute pentru a
trimite grgriele departe, ca în cântecul grgriei: ,Gärgäri, ri, aviatori, unde vei zbura, acolo m-oi mrita!" sau cele
adresatemelcilor pentru a ie_i din cochilie: ,melc, mele, codobelc, scoate coarne boure_ti".
in urma jocurilor-experimcnt cu micile insecte, trage concluzia c musca cste pe nedrept considerat toant, iar
albina superioar. Aduce în discuie expcrimcntul unui scriitor: într-o sticl sc introduce o musc _i o albin, se lasã sticla
destupat, iar cu partea opus se îndreapt spre o surs de lumin. Albina va cuta s ias, lovindu-se mereu de fundul sticlei,
in timp ce musca va zbârnâi i se va agita, gsind pân la urm gura sticlei pentru a se elibera. De aici, concluzia: albina este
mai logic, adic mai stupidä decát musca, care e mai estetic, adicä mai spiritual. Dorinta de a ic_i la lumin c la fel pcntru
ambele insecte, dar mijloacele de a se clibera sunt difcrite.
Musca o mai întälnim _i în alt joc, cel iîn care ea are rolul de motor pentru pãsärelele de hârtie. A_ezat între pliurile
påsrelclor de hártie, Ie "motoriza", fãcându-le s zboare prin casä.
Carmen Bulzan, 2. Jocurile copiläriei, vol. Unamuno i România

1. Extrage, din textul 1, numele a doi scriitori ale cror volume fetia le cite_te la Cluj. 2 puncte

2. Scric in caset litera corespunztoare rspunsului corect, valorificand informaiile din textul . 2 puncte
Fetita se întreab dac ceilali:
a) o vor integra în grup;
b) o vor recunoa_te dup un an _i se vor juca cu ca;
c) vor discuta despre lecturile de la _coal;
d) sunt fericii c au luat vacan.

Rspunsul corect:
2
 Scoala Gimnazial "Mircea cel Bätrdn"-Pitesti 11 mai 2022

3. Scrie in casct litera corespunztoare rspunsului corect, valorificand informaiile din textul 2. 2 puncte
Insectele preferate ale lui Miguel erau:
a)bondarul. musca, albina, greienul. grgårita, melcul;
b) bondarul, musca, pianjenul, albina, greierul, grgrita:
c) bondarul, musca, albina, gândacul, greierul. grgria:
d) molia, bondarul, musca, albina. greierul. gargårita.

Räspunsul corect:

4 Scrie in caset litera corespunztoare räspunsului coreet, valorificând informatile din textul 2. 2 puncte
Copilul a descoperit mai tarziu, citind, c i copii greci se jucau eu::
a) mmrua:
6) melcul;
c) bondarul:
d) psrile.

Räspunsul corect:

s Noteaz X" în dreptul fiecrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe
informaiile din cele dou teste. 6 puncte

Enuntul Corect Incorect

Cand ajungc la Cluj, maiînti fata merge s sejoace.
Fata _i verisoarele ei prefer s doarm în cameramare,alturi de bunici.
Bunicul le cere nepoatelor s respecte programul de lini_te, pentru c este administratorul
blocului.
Migucl mrturise_te c prindca bondari depe ramurileînfloritealecastanilor.
Miguel face un experiment în urma cruia ajunge la concluzia c musca este mai spiritual
decat albina.
Incantatiile apar _i in jocurilecopilordin România._
6. Precizeaz în 2-3 enunuri, o trstur moralä a personajului, identificat în fragmentul de mai jos, i mijlocul de
caracterizare, ilustrându-l cu o secven: 6 puncte

. La Cluj, mereu imi aduc câteva cri noi, necitite, dar le termin repede, a_a c, dac nu mai am ce citi, reiau crtile din
bibliotcca de aici, adic Marile sperane _i Oliver Twist de Charles Dickens, citesc chiar _i Pe drumuri de munte de Calistrat
Hoga_, caree foarte plicticoas, pentru c are numai descrieri de pcisaje. In cel mai ru caz citesc cri de bucate, care nu sunt
tocmai rele, pentru c citind imi potimagina toate mâncrurile _i pråjiturile de acolo."

3
 Scoala Gtmnazial "Mircea cel Bötrân"-Pitesti 11 mal 2022
7. Prezint, în 30 70 de cuvinte, o tem comun celor dou date,
texte valori ficând câte un clement de coninut.
6 puncte

8. Crezi c jocurile pot consolida prietenia între copii? Justific-i rspunsul, în 50- 100 de cuvinte, valorificánd textul 1.
6 puncte

9 Asociaz fragmentul din "Jocurile din spatele blocului" de Adina Popescu cu un alt text litcrar studiat la clas sau citit ca
lectur suplimentar, prezentând, în 50-100 de cuvinte, valoare cultural/moral comun, referire la câte
o
prin o secven
relevant din fiecare text. 6 puncte
 Scoala GimnozialQ "Mircea cel Bätrân"-Pite_t 11 mai 2022

Scrie în casct litcra corcspunz toarc r spunsului corect.

1. Contin diftong ambcle cuvinte din scria: 2 puncte

a) verisoarele, niciuna
b) iarb, chiar
reverie, ddeau
d) pietre. greierul.

Raspunsul corect:

2. Scric in casct litera corespunztoare räspunsului corect. 2 puncte

Seria care conine doar cuvinte derivate este:
a) sträduele, blocului
b) verdea, fetie
c) bättonul, douäzeci
d) c ri, necitite

Räspunsul corect
3. Alcätuie_te câte un cnunt în care s ilustrezi alte dou sensuri alc cuvåntului subliniat din sccventa: Au recut dou
sapt máni de când sunt la Cluj. 2 puncte

(2)

4. Scrie dou enunuri în care s ilustrezi omonimia cuvântului var. 6 puncte

(1)

(2

5
 11 mai 2022
Scoala Gimnazial "Mircea cel Bátrân"-Pite_ti

5. Selecteaz, din fragmentul urmtor, trei verbe de conjugri diferite, pe care le vei preciza.
mánanc:
de var, atunci când ajung la Clhuj, mai intâi m a_ez la mas, pentru c
drumul a fost lung, i
in fiecare vacan 6 puncte
Supá cu tiejei. pulp de pui cu piure i prjitur cu mere cu care m a_teapt mama mare.

Verbul selectat Conjugarea

subslantivul "pricten" s fic complement indircct (1) i un enunt interogativ, in carc

6. Alctuie_te un enunt ascrtiv, în care

6 puncte
pronumele nehot råt "fiecare" s aib funcia sintactic de atribut (2).
(1)

(2)

acesteia: "In pärculef, mai multe bare de

7. Transcrie propoziia subordonat din urmätoarea fraz, precizând felul sunt

la mâja pe coco." 6 puncte

diferite mrimi pe care le folosim

8. Enuntuile urmätoare reprezint gândurile unei fetie despre joc. Rescrie-le, corectând gre_elile de orice naturä.
Mi-ar place s ne relum jocurile care leam creeat dar dragele mele prietene nu sunt de acord. 6 puncte

SUBIECTULAL I-LEA 20 de puncte

Imagineaz-ti c e_ti în tabär, la munte

Scrie o not de jurnal, de cel puin 150 de cuvinte, în caresã prezini o zi din tabär, incluzând o secvenå narativ i una
descriptiv. Data redactrii acestei note este 4 ianuarie 2022.

Punctajul pentru comnpunere se acord astfel:

continutul compunerii - 12 puncte
redactarea compuneri - 8 puncte (marcarea corect a paragrafelor-1 punct; coerentatextului - 1 punct;
proprietatea termenilor folosii - 1 punct; corectitudine gramatical -1 punct; claritatea exprimáriiideilor - I punct;
respectarea normelor de ortografie - I punct; respectarca normelor de punctua ie- I punct; lizibilitate - 1 punct).

Nota! Compunerea nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordä doar în cazul in care
compunerea are minimum 150 de cuvinte _i dezvolt subiectul propus.