Tablouri biblice

(Versuri de Abecedar)
De Tudor Arghezi
Poet al credinței și al tăgadei

Poet al căutării neîncetate a revelației

divine
 Volum publicat în „Revista
Fundațiilor Regale” ( 1944)

Tablouri Păstrează coordonatele textului

biblic
biblice
Grupare de cinci poezii: Adam și
Eva, Paradisul, Porunca, Păcatul,
Pedeapsa
 Descrieri sau evocări literare ale unor
scene religioase

Subtitlul „Versuri de Abecedar” 

Tablouri mesajul este adaptat la nivelul
înțelegerii unor copii, care deprind
biblice tainele învățăturii

Sugerează caracterul ludic al textului

 I. Adam și Eva

Dumnezeu se arată un
Crearea omului este un demiurg (gr.
exercițiu ludic, pornit demiurgos=
din marea singurătate meșteșugar), creația sa
cosmică a creatorului fiind un fel de
meșteșug
 Adam și Eva

Trăsăturile
Calitatea
Ca în orice primului om sunt
materialelor
încercare, reușita văzute ca eșecuri
folosite este
nu este deplină ale creației: lene,
îndoielnică
somnolență
 Adam și Eva

Acest hazardat joc

divin adaugă omului
Conotațiile negative ale
Antiteza termenilor noi însușiri negative Eva este zămislită din
cuvintelor „praf”,
„stea„ - „noroi” „Adam, întâiul fiu/ Al același altoi
„scuipat”
Domnului, ieșise,
parcă, și zbanghiu”
 Adam și Eva

• Pliciseala primului om, dar și cea divină par să dispară, într-o deplină
armonie a jocurilor infantile:

Mai poți căsca de lene, iarăș,

Când ai o soră și-un tovarăș?
S-au luat de mâini și au cutreierat
Grădina toată-n lung și-n lat.
 Adam și Eva
Mijloace
Versurile au prozodice simple:
Limbajul este Registrul este
tonalitate și ritm iambic, rimă
expresiv ironic
cadență ludică împerecheată,
măsură inegală

Epitete duble și Enumerații de Alegorie ludică a

triple cuvinte – simbol creației
 Cea de-a doua creație este
construită ca o rememorare
nostalgică a Evei

II. Aceasta redă deliciile Paradisului

Paradisul

Este descris traiul îmbelșugat

 II. Paradisul

Ținut al dulciurilor, al bunătăților

Ținut cu vreme bună

Ținut al veseliei și al împlinirii tuturor

dorințelor
 Eva maturizată,
oftând,
împovărată de
griji, după
paradisul
pierdut
Paradisul

Este anticipat
deznodământul
 Este surprins traiul fericit
pe care cei doi copii îl
duceau în Rai

III. Copiii și animalele trăiau în

armonie deplină
Porunca
Se remarcă absența
activităților școlare, a
profesorilor, dar și a regulilor
și a responsabilităților
 Porunca

Paradisul pare să excludă, ca într-o joacă perpetuă,

existența școlii și a oricăror constrângeri

Creatorul este încununat cu atributele

cosmice ale atotputerniciei sale și stabilește
primele interdicții
 Eva este atrasă de
roadele pomului

Porunca va fi repede
Pedeapsa încălcată

Păcatul biblic este

redat sub formă de
parabolă, într-un stil
ludic
 În poezia „Păcatul”, este redată
frumusețea Paradisului

IV. Este surprins pomul interzis

Păcatul
Cele două personaje sunt angajate
într-un joc prestabilit, care le va
obliga, în cele din urmă, să plece din
Paradis
 Creația literară „Pedeapsa”
evidențiază sancțiunea păcatului
originar și momentul izgonirii din
Rai

V. Dumnezeu este omniprezent, iar

ochiul său este neadormit
Pedeapsa
Acesta intervine pedepsitor, fiind
deranjat de minciună
 Făptașii nu-și acceptă vina și nu
își asumă responsabilitatea

Pedeapsa Pedeapsa pe care Dumnezeu o

aplică pentru încălcarea
cuvântului divin este izgonirea
din Paradis, redată prin metafora
„în furtună”
 Jocurile preferate ale lui Arghezi au drept
obiect literele și animalele: „Fie că se joacă cu
alfabetul sau cu măruntele animale ori cu
Dincolo de copiii săi, poetul revine prin intermediul
text... expresiei fericite în micul paradis domestic.”
(Nicolae Balotă)