Inspirandu-se din Vechiul Testament Tudor Arghezi ne prezinta in ciclul de
poezii „Tablorui Biblice”(Versuri de Abecedar) modul in care Dumnezeu creaza primii oamen cu ajutorul unu piternic accent ludic cu scopul de a intelege cei mici. Subtitlul „Versuri de Abecedar” ne dezvaluie modul in care Arghezi transforma intamplarile biblice in intamplari pe intelesul copiilor de calsa intai.Astfel Dumnezeu devine un tata atent si sever,iar Adam si Eva doi copii jucausi si neastamparati. In prima poezie din acest ciclu „Adam si Eva” ne este prezentat Dumnezeu care doreste ca il creieze pe Adam,primul om de pe Pamant.Acesta intamplare duce mult inspre cea biblica cand „Luand Domnul Dumnezeu tarana din pamant,a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata si a devenit omul fiinta vie”).Arghezi insa transforma acest lucru intr-o activitate pentru copii si anume jocul cu nisip.Tema textului este crearea omului si motivul transmis din text este exact ca cel al unui copil si anume plictiseala si nevoia de distractie. Dumnezeu doreste sa ii creeze pe copii destepti(„bronz,argint si promoroaca”) insa greseste aluatul si face un Adam trandav,somnoros si zbanghiu(„altoiul nu isi prinse radacinile pe noroi”).Aceasta imagine biblica este umanizata,iar Dunezeu nu mai creeaza perfectiunea gresind aluatul nereusind sa-l creeze pe Adam cum si-a dorit.Crearea Evei este tot pe intelesul copiilor,motivul fiind acela de a avea Adam o partenera de joaca si in acelasi timp si o sora. In a doua poezie a ciclului,”Porunca”ne este prezentat Raiul lui Adma si al Evei.Primii oameni se jucau prin livezi,Adam nu avea teme, iar Eva puta sta cu parul nepieptanat in pat pana la pranz.Nu existau mame,tati,dadace,profesori,si dascali care sa ii deranjeze. Linistea paradisiaca este intrerupta de venirea neasteptata a lui Dumnezeu,”incins in curcubeu” ce le porunceste copiilor sa nu manance din pomul vietii Ca orice copil care primeste o porunca Eva isi doreste sa manance din fructul oprit. Ultima poezie a ciclului (din manual) ne prezinta alungarea din Rai al Evei si al lui Adam.Cei doi ne sunt prezentati ca niste hotomani si nici destepti nu sunt si mananca din fructul oprit.Dumnezeu vine nervos,iar cei doi nu isi asuma responsabilitatea si isi arunca vina unii pe altii.In final Adam si Eva au fost dati afara din paradisul tihnit. Caracterul ludic al acestor intamplari reduce din solemntatea sacra a intamplarilor din Vechiul Testament,dar pastreaza functia moralizatoare,prin umrare ne este explciat pe intelesul copiilor:daca furi si minti esti pedepsit. Avand in vedere mijlocele artistice folosite remarcam combinatia dintre registrul ialt din Biblie(Adam,Eva,a zamislit-o) cu registrul familiar oral(nerod,scuipat,nitelus,trandav). In concluzie Tudor Arghezi se joaca cu intaplarile Bilbice explicandu-le pe intelesul celor mici,ludicul reducand solemnitatea sacra dar pastreaza notele etice.