Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Climate: Literare
Climate: Literare
Climate
„Premiul de excelen]\” al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din România 2011-2012
119
Anul 12
Director fondator: Ion Iancu Vale
Director editor: literare
prof.dr. Gheorghe-Valeric\ Cimpoca Revist\ literar\ [i de cultur\ româneasc\
septembrie 2019
Director imagine: Anton Gagiu Fondat\: mai 2007
Revistă editată de Societatea Culturală și Prietenie „LA NOI ACASĂ” Târgovişte ISSN 1843-035X
Revista apare în colaborare cu Societatea Scriitorilor Târgovişteni
Tehnoredactare: Mariana Briceag; Secretariat: Reta Sofronie Iancu
LA R|S|RIT E APUSUL
Anton GAGIU
ASCUNSUL ÎN VISE
Marin MOSCU
POEME
(din volumul în lucru „Între linii”)
Mircea DRĂGĂNESCU
Poezia S\pt\mânii
ITHACA
Pământul se coboară Și aceași grație netrucată,
sub propriul orizont, Ca tine,
nimic nu mai răsare. Încât se vedea cu certitudine,
E clar că nu ne mai rămâne Că sunteți rude.
decât fugara oglindire,
chip reflectat în care Mareea
pentru-o vreme A venit dintotdeauna cu regularitate,
încă mai dăinuim. Și continuă încă să vină.
Tu n-ai mai venit.
Azi e duminică Günter Kunert , Alemania (1929-2019)
Corin Bianu, România
Traducere: Gabriela Căluțiu Sonnenberg
Azi e duminică.
E prima zi în care îmi e permis să ies
la soare.
Și tot pentru întâia oară în viața mea Lună și
mă minunez
mare
de depărtarea
Pentru Oscar Bogăție
și de albastrul
Bento
înaltului zenit.
Mă așez smerit Neprihănită
cu spatele la zid. neatinsă parcă
Gust clipa fără de avântări prin valuri, de-a omului amprentă:
o clipă fără lupte, chiar și fără soție. luna.
Numai pământul, soarele și eu… O soartă mi-este dată
Sunt fericit… Inaccesibila-i splendoare se-oglindește și alta înstrăinată:
în aparent la fel de pura
Nâzim Hikmet, Turcia (1902 – 1963) întâi am trandafirul,
mare,
Traducere: Germain Droogenbroodt – ce adună-n pântec apoi mai am un spin.
Gabriela Căluțiu Sonnenberg omeneștile deșeuri, Dar ce mi-a fost furat
ale deșartei lăcomii. tot mie-mi aparține:
căci am o soartă dată
Germain Droogenbroodt și una înstrăinată,
Traducere: Gabriela Căluțiu Sonnenberg în purpuri sunt bogată
și în melancolii.
Ah, pătimașă-i roza
și adorat e spinul!
Conturul se dublează
Înainte de potop rodind îngemănat,
o soartă ce mi-e dată
În arborii nocturni și una înstrăinată...
aer în formă pură Elegie la marginea
prelung chemând
din depărtări.
mării Gabriela Mistral, Chile (1889-1957)
Traducere: Germain Droogenbroodt –
Mă-ntreb acum Gabriela Căluțiu Sonnenberg
De câte ori mareea uda țărmul,
de-i rămas bun
Întreba de tine.
sau altă prorocire
a capătului. Avea aceeași limpezime în ochi
POEME
Mircea Dorin ISTRATE
*
Mai mult de-atâta n-am, și-i bine, să fiu sărac când mă voi duce
Să veșnicesc cu neamul care, pomelnic stă înscris pe cruce,
De-aceea când, mă dați veciei să ziceți doar, un: Doamne-l iartă!
C-a fost și el o clipă scurtă, un suflet bun, pe astă vatră.
* *
HAIKU un greiere, trist, departe de nori,
Ploaia subțire, din adună brumă din vie; de umbra văzduhului:
norii verzui licăre frunza calmul amiezii…
libertinajul, unii din necunoaștere, alții numai lucrurile, fără a-și putea da
din naivitate cad în plasa pescuitorilor seama de sensul, de adevărul lor ultim.
sufletelor naive, curate, nepătate încă, Mesajul filosofic din mitul peșterii își
alții mânați de interese bănești, de are rădăcinile în realitățile epocii în care
patimi trupești și sufletești cărora nu a trăit Platon, dar, peste milenii, iată,
pot sau nu vor să le pună stavilă. rămâne valabil acest mesaj. Printr-o
Oamenii maturi rău intenționați alegorie se face aluzie la mediocritatea
mizează pe perioada care străbate și limitarea ființei umane, sugerând că
viața adolescenților, perioadă în care ei există și posibilitatea eliberării dintr-o
pot fi ușor ademeniți, corupți. Dar ce astfel de captivitate. Dar „degeaba
este mai grav, este că oamenii adulți vom privi acțiunile virtuoase, nu le vom
puși să vegheze asupra acestei înțelege sensul adânc, până ce nu ne
perioade, în scopul dezvoltării normale vom ridica la ideea de frumos în sine
a societății, nu țin cont de moralitate, sau la ideea de dreptate.” Ne
deviind mersul bun al societății în care despărțim, în general, greu de lumea
trăiesc, murdărindu-l, degradându-l. sensibilă pentru a ne ridica la
Un Ieromonah spunea despre contemplarea ideilor. Un prizonier
Lăsați fecioarele să viseze sub cerul diferența dintre libertate și libertinaj: smuls din peșteră și adus cu forța la
albastru, curat, luminat,/ ca visul vieții, în „Libertatea este veșnică, dar lumina soarelui, refuză mai întâi să
tihnă, să poată fi devoalat…/ Și numai libertinajul este vremelnic și sfârșește vadă lumina, fiindcă îl dor ochii. El va
apoi, trezindu-se,/ cu ochii mari, plini de în durere și în singurătate, iar la urmă putea fi orbit de strălucirea ei, nu va
vise și speranțe,/ vă vor crede zei păzitori, – în moarte”. putea să distingă lucrurile adevărate.
și vă vor dărui dragostea lor./ Numai Va avea nevoie de obișnuință și după
atunci!/ Lăsați fecioarele să-și termine ce se obișnuiește, are o revelație și nu
visele! mai dorește a se întoarce în „peșteră”.
De ce? Pentru că apare profunda
Conform Dicționarului limbii înțelegere. Este nevoie de o obișnuință
române libertatea este „posibilitatea progresivă și înțelegere. Este dialectica
de a acționa după propria voință; ascendentă a spiritului uman. Intervine
posibilitatea de acțiune conștientă a deci rațiunea, percepțiile asupra lumii
oamenilor în condițiile cunoașterii (și exterioare se așază într-o ordine. Bunul
stăpânirii) legilor de dezvoltare a naturii simț este acela care le așază,
și a societății.” Libertinajul reprezintă ordonează haosul. Oamenii vor deveni
viață în libertate cu un comportament Am scris și am publicat cândva un din ce în ce mai curajoși, mai luminoși,
desfrânat, destrăbălat, în afara bunului eseu în care aminteam despre Platon, mai altruiști, unii se vor întoarce în
simț și a legilor morale. filozof al Greciei antice, discipol al lui peșteră doar pentru a-i convinge și pe
Mulți confundă cele două noțiuni, Socrate și învățător al lui Aristotel, ceilalți să-i urmeze. Această
ne înțelegând că omului, într-adevăr, despre unul dintre dialogurile sale – îndrăzneală va presupune un mare risc,
poate face orice, dar că foarte puțin din Mitul peșterii, despre imaginea deși Platon este convins că întoarcerea
tot ceea ce poate face îi este folositor. alegorică folosită, o imagine a lumii și a din lumină în întuneric nu poate fi
Părintele Nicolae Steinhardt spunea că modului cum poate fi cunoscută decât pentru scurtă vreme, pentru
„Libertatea nu se confundă cu această lume cu ajutorul gândirii logice: binele celorlalți, deoarece cunoașterea
libertinajul și nebunia”. prizonierii dintr-o peșteră nu văd este sursa fericirii umane și niciun om
Conștiința și voința sunt cele care niciodată lumina soarelui; ei văd doar nu ar renunța la fericirea sa, odată ce a
aleg și îmbrățișează făcutul de bine sau umbrele obiectelor din afară, găsit-o.
de rău, iar alegerea trebuie să nu proiectate pe pereții peșterii de către Și în acest moment al scrierii mi-am
stânjenească pe cei din jur și totodată un foc; între prizonieri sunt unii care pus întrebarea: Ce se întâmplă cu cei
să fie conformă cu legea morală. disting trecerea umbrelor cu mai multă rămași în peșteră? Sau ce s-ar întâmpla
Libertatea, precum și moralitatea sunt perspicacitate, fiind mai ageri la minte, cu ei dacă ar fi ținuți în peșteră cu forța
daruri date de Dumnezeu. Sunt tineri, memoria ajutându-i să recunoască și între timp vor prinde gustul noii
adolescenți și mulți dintre oamenii ordinea în care se perindă obiectele. atmosfere a peșterii? Conducătorii să
maturi care confundă libertatea cu Lipsiți de „lumina soarelui”, cunosc nu le permită ieșirea din „noua
Note de lectură
,,Timpuri patriarhale” Ioan VIȘAN
Poeme
Adrian BOTEZ
MISTERELE de la VÂRTOAPE
Paul LEIBOVICI
GENEROSUL NEAGU
Cătălin TURLIUC
Reflec]ie [i
poezie Nicolae Vălăreanu SÂRBU
Cogito
„Înțelepciunea înseamnă Har, căci cu ea te naști.
Vârsta doar o aprofundează”