Curs 6

I. Brevetul de inventie. Cererea de brevet

II. Obţinerea brevetului de inventie
III. Exploatarea brevetelor de invenţie şi protecţia
inventiilor

I. Cererea de brevet
În conformitate cu prevederile legale naţionale şi
internaţionale cererea de brevet de inventie se poate referi
la o singură inventie sau la un grup de invenţii legate între
ele. Unitatea unui grup de inventii consta in : grupul de
inventii rezolva aceeasi problema tehnica ; determina
obtinerea acelorasi efecte tehnice ; exista o
interdependenta tehnica intre inventii (una din inventii nu
poate fi aplicata sau realizata fara celelalte, lipsa uneia face
inaplicabila oricare inventie din grup) . Există practic 2
variante de a redacta o cerere de inventie:
a) Cererea de brevet de inventie care cuprinde o singură
inventie
b) Cererea de brevet de inventie care conţine un grup de
invenţii
a) În prima situaţie şi cea mai des întâlnită, cererea
cuprinde o singură revendicare sau mai multe revendicări;
revendicarea trebuie să asigure protecţia produsului nou
creat, punând în evidenta anumite caracteristici fizico-
chimice şi precizand domeniile de utilizare .
b) În cea de-a doua situaţie revendicările sunt: pentru
produs, pentru un procedeu utilizat pentru fabricarea
produsului, pentru folosirea produsului, pentru un
procedeu şi pentru un mijloc special conceput pentru
realizarea produsului .
În toate cazurile trebuie să existe unitatea grupului de
inventie. Absenta unitatii se poate constata fie direct a
priori (inainte ca revendicarile sa fie comparate cu stadiul
tehnicii), fie a posteriori (dupa compararea revendicarilor cu
stadiul tehnicii) .
Revendicările prezentate definesc foarte clar obiectul
protecţiei solicitate pentru activitatea inventivă depusă; ele
trebuie să fie clare şi să evidenţieze caracteristicile esenţiale
care sunt necesare pentru rezolvarea problemei tehnice din
cererea de brevet de inventie. In textul cererii ,
revendicarile au un preambul despre obiectul inventiei si o
parte precedata de expresia “caracterizat prin aceea ca”
unde se precizeaza caracteristicile tehnice ale inventiei
pentru care se solicita protectie .

II. Obţinerea brevetului de inventie

Brevetul de invenţie este un document de protecţie ce se
acordă unei persoane fizice sau juridice, sau unui grup de
persoane pentru protejarea invenţiilor.
Dacă una şi aceeaşi invenţie a fost creată independent de 2
sau mai mulţi inventatori sau colective de inventatori,
brevetul se acorda aceluia care a depus la OSIM în
condiţiile reglementare , cererea de brevet.
In Romania, protectia inventiilor este reglementata prin
legea 64/1991, prin care brevetul de inventie apartine
inventatorului, succesorilor sai legali sau testamentari. In
cazul in care mai multe persoane au creat aceeasi inventie,
dreptul la brevet le apartine tuturor, ei fiind considerati
coautori.
Invenţiile de serviciu sunt cele realizate de salariaţi, legate
sau nu de obligaţii contractuale dar desfăşurate sau create
în legătură cu activitatile unităţii sau cu functia salariatului
(se utilizeaza cunostintele tehnologice sau baza materiala
din unitate).
Se mentioneaza 3 situaţii distincte:
A) dacă inventatorul a creat invenţia în cadrul unui
contract de muncă în care i s-a încredinţat o misiune
inventivă, dreptul de eliberare al brevetului aparţine
unităţii; este cazul cercetătorilor care sunt angajaţi
B) dacă invenţia a fost creată pe baza unei activităţi
rezultată dintr-un contract de cercetare, dreptul asupra
brevetului de invenţie aparţine unitatii care a comandat
cercetarea
C) dacă invenţia a fost creată de salariaţi nelegaţi prin
contract cu misiune inventivă sau de un contract de
cercetare, dreptul de proprietate asupra brevetului aparţine
inventatorilor salariaţi
Nebrevetarea unei soluţii tehnice brevetabile şi exploatarea
ei fără protecţie legală presupune asumarea unui risc,
existând posibilitatea ca o altă persoană să obtina
drepturile, deci creste concurenta pe segmentul de piata,
scad incasarile etc.
Model de producere a inventiilor :
1.sunt enuntate sub forma de tema sau program de
cercetare-proiectare, ideile sau propunerile de solutii
preliminare ;
2.specialistii sau colectivele de specialisti, direct ori prin
tehnici de creativitate vor defini conceptual solutia practica
pentru realizarea functiei sau functiilor necesare (act de
creatie propriu-zis) ;
3.proiectarea conceptuala (functie specifica, functii
auxiliare, performanta produs sau metoda, alte functii
nespecifice, parametrii cantitativi si calitativi ai functiilor,
costurile, profitul, efectele asupra mediului, aspectele
ergonomice, restrictiile de resurse, cerintele clientilor si ale
pietii, exigente legale etc.
4.celelalte faze de la proiect pana la produs sunt : design,
proiectare tehnologica, fabricatie, prototip, serie zero,
testari, activitati financiare, marketing, distributie etc.
5.urmarirea produsului in exploatare, realizandu-se astfel o
bucla feed-back (apar noi informatii, se poate relua ciclul de
mai sus, realizarea unei noi inventii).

III. Exploatarea brevetelor de invenţie şi protecţia

inventiilor

A valorifica un brevet de invenţie înseamnă a obţine o serie

de avantaje de natură diferită printre care şi cele băneşti;
totodată se recunoaşte moral capacitatea inventivă,
intelectuală a autorului.
Exploatarea brevetelor de invenţie se poate realiza direct
de către inventator şi indirect când autorul nu dispune de
fonduri suficiente de investiţii pentru realizarea practica a
inventiei.
La exploatarea directă inventatorul obţine o serie de
avantaje rezultate din vanzarea produselor obtinute din
aplicarea brevetului, participare directa la profit,
interzicerea folosirii neautorizate a brevetului, reducerea
concurenţei etc.
La exploatarea indirectă, autorului nu îi revin toate
avantajele, el transfera prin contract către o altă firmă sau
persoana drepturile sale.
În contract sunt stipulate natura, obiectul şi limitele
drepturilor ce se transmit, conditiile transmiterii, alte
obligatii de natura financiara, garantii, clauze de incetare a
contractului, drepturile la incetarea contractului. Contractul
poate fi de licenţă şi de cesiune.
Licenţa este un contract scris, întocmit între titularul de
brevet şi beneficiar prin care proprietarul vinde contra unui
preţ dreptul de a folosi brevetul unei persoane sau firme.
Vânzarea se poate face pe timp nelimitat sau pe o perioadă
de timp, pentru productia si desfacerea pe piata interna sau
cu dreptul titularului de brevet de a folosi in paralel aceeasi
piata. Preţul se stabileşte plecând de la valoarea de piaţă a
obiectului brevetului. Plata se face ca redevenţa (un
procent din cifra de afaceri realizată pe baza aplicării
invenţiei), sau prin forfetare (o sumă fixă care nu ţine
seama de cantitatea producţiei ce se poate realiza dupa
aplicarea inventiei). Mai exista schimbul de licente (cross-
licensing) precum si forma de participare a titularului la
investitii. Cesiunea reprezinta cedarea drepturilor de
folosinta a brevetului pe un anumit teritoriu/timp.
Contractul de licenţiere reprezintă de fapt comerţ de
inteligenta generator de profituri substanţiale .
Comertul cu brevete de inventie consta in :
-cesionarea teritoriala (vanzarea dreptului de folosinta a
brevetului pe un anumit teritoriu) ;
-arendarea produselor obtinute din aplicarea inventiei (pe
un anumit teritoriu si pe un anumit timp) ;
- licentierea, respectiv vinderea dreptului de folosire a
inventiei, pe timp nelimitat sau dupa o anumita perioada de
timp .
Licenţierea se poate face în ţară sau străinătate;
licenţiatorul (autorul invenţiei) economiseşte prin vânzare
fonduri financiare şi materiale, se poate asocia cu o firmă
asigurând rentabilitatea cercetării ştiinţifice, beneficiaza de
protectia licentei etc. Licenţiatul (cumparatorul brevetului)
nu investeşte în cercetarea ştiinţifică si are toate avantajele
din folosirea invenţiei.
Protecţia invenţiilor se realizează la nivel naţional,
european şi mondial. În România protecţia invenţiilor este
reglementată de legea 64/1991, iar brevetele de invenţie
sunt emise de OSIM,care reprezintă documentul de
protecţie. Fabricarea şi comercializarea unui produs sau a
unei tehnologii rezultate prin aplicarea unei invenţii
brevetate în România reprezintă infracţiune denumită şi
contrafacere.
OSIM are ca obiect de activitate :
-cercetari documentare din literatura de brevete, din care
se poate afla portofoliul de inventii brevetate de o firma pe
teritoriul Romaniei
-elaboreaza studii privind evitarea riscului de contrafacere
pe teritoriul Romaniei (atesta daca exista protectie printr-
un brevet de inventie pentru un produs sau o tehnologie)
-elaboreaza studii de prognoza pe termen scurt si mediu
privind evolutia in timp a unor materiale, masini si utilaje,
tehnologii,subramuri si domenii ale tehnicii.
La nivel european există ORGANIZAŢIA EUROPEANĂ A
BREVETELOR, înfintata in 1973 la conferinţa intitulată
"Convenţia brevetului european" la care au participat initial
19 state. Această organizaţie are drept scop protecţia
invenţiilor din statele membre stabilind o procedură unică
de eliberare a brevetelor europene în statele membre
(contractante). Romania a aderat ulterior la aceasta
organizatie.
Un brevet european conferă titularului,sau în fiecare din
statele organizaţiei in care este eliberat, aceleaşi drepturi
ca un brevet naţional. Durata brevetului European este de
20 ani de la data depunerii cererii de brevet. Procedura de
eliberare europeana a unui brevet nu suprima procedurile
nationale (un solicitant poate sa aleaga pentru protectia
unei inventii, calea unei proceduri nationale in fiecare din
statele participante la OEB).
La nivel mondial există un for foarte complex numit
ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A PROPRIETĂŢII INTELECTUALE
(OMPI). OMPI care are drept scop protejarea si
promovarea protectiei proprietatii intelectuale în lume si
asigura cooperarea administrativa între diferitele uniuni
care o compun.
Uniuni existente in OMPI :
-Uniunea pentru protectia proprietatii industriale (Paris) ;
- Uniunea pentru protectia operelor literare si artistice
(Berna) ;
-Aranjamentul privind inlaturarea falsificarii indicatiilor de
provenienta (Madrid) ;
- Aranjamentul privind depozitul international al desenelor
si modelelor (Haga) ;
- Aranjamentul privind clasificarea internationala a
produselor din domeniul marcilor (Nisa) ;
- Uniunea internationala de cooperare in materie de
brevete .
OMPI urmareste :
- elaborarea de normative si reguli internationale in
domeniul proprietatii intelectuale ;
- incheierea de tratate internationale, prin furnizarea de
informatii, in special juridice si tehnice privind brevetele de
inventii si Registrul International de Marci ;
- asigura un program important de asistenta juridica si
tehnica, in special pentru tarile in curs de dezvoltare .
In 1994 prin acordul de la Marrakech, semnat in cadrul
acordului general asupra tarifelor vamale si comertului
(GATT), a luat fiinta Organizatia Mondiala a Comertului
(OMC), care cuprinde si aspectele drepturilor de proprietate
intelectuala care tin de comert .
Romania este parte a numeroase conventii si tratate
internationale in domeniul proprietatii industriale :
-Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii
industriale ;
-Conventia pentru instituirea OMPI ;
-Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor ;
-Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea
internationala a brevetelor de inventii ;
-Acorduri privind asocierea cu comunitatile economice
europene, SUA, tarile Asociatiei Europene a Liberului
Schimb, Organizatia Europeana de Brevete .

Pe baza acestor conventii, acorduri si tratate, persoanele

fizice si juridice romane pot sa-si breveteze inventiile in alte
state .