1.

Muzica pop

Muzica pop, în forma sa întâlnită astăzi pe canalele de comunicare în masă, a apărut în

anii ‘50 în SUA și Marea Britanie. Termenul “pop” a rezultat din prescurtarea cuvântului
“popular”, o categorie ce include numeroase genuri muzicale.

Spre deosebire de această clasă, muzica pop se referă la o subcategorie mai restrânsă,
cu trăsături specifice. A apărut ca un termen ce descria genul rock&roll și pe cele
influențate de acesta. Reprezentând un concept opus melodiilor clasice, destinate
elitelor, popul este realizat pentru publicul larg.

Către finalul anilor ‘60 se produce o scindare, iar muzica pop devine opusul rock&roll-
ului. Dacă cel din urmă țintea către autenticitate și originalitate, celălalt este considerat
comercial, efemer și accesibil. Criticii spun adesea că acest gen este creat cu scopul de a
genera profit, însă nu poartă amprenta vreunei ideologii sau a unor fenomene sociale.

Într-adevăr, muzica pop este creată cu scopul de a fi placul unui public general și nu
al unei nișe. Nu este o subcultură, spre deosebire de alte categorii muzicale, iar
accentul cade pe tehnică, mai degrabă decât asupra originalității, calităților și
mesajului artistic. De aceea, cele mai importante aspecte sunt înregistrarea, producția,
tehnologia utilizată și ritmurile dansante, spre deosebire de alte stiluri, care se bazează
pe prestațiile live.

Alte voci consideră că muzica pop are meritul de fi locul de întâlnire al mai multor
genuri, iar abordarea unor teme inspirate din experiențe și emoții puternice are
valoarea sa. Cântecele au, în medie, o durată de 2,5 până la 3,5 minute, un ritm
constant și dansant și o structură simplă tradițională, alcătuită din strofe și refrenuri.
Acompaniamentul este și el limitat, toate aceste caracteristici propulsând stilul în
mainstream. Cel mai des utilizat instrument este chitara, fiind
însoțită adesea de bass, pian, tobe, amplificatoare, orgă sau pian digital și voce.

În anii ‘50, rock&roll-ul a înlocuit muzica swing și soliștii cu voci joase și emoționante. La
nivel internațional, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie au dominat scena
muzicală pop. Printre primii interpreți ai acestui gen se numără Elvis Presley, The
Beatles sau The Rolling Stones. Cu toate acestea, artiști locali au influențat, de
asemenea, producțiile din regiunile lor. De exemplu, pe lista muzicienilor din curentul
Europop se află ABBA, Ace of Base, Modern Talking, Aqua, Roxette etc.

Avântul acestui gen a venit odată cu apariția chitarei electrice, inventată de către Leo
Fender. În plus, transistorul radio a făcut ca muzica pop să devină accesibilă oamenilor
în case și mașini.

Elvis Presley a marcat finalul anilor ‘50 și începutul anilor ‘60, însă a fost ușor prins
din urmă de către formația The Beatles, membrii acesteia fiind printre primii artiști
care își scriau singuri materialele, tendință ce supraviețuiește până astăzi. De asemenea,
reprezentativi pentru această perioadă sunt Tommy Steele, Frank Sinatra, Bing

1
Crosby, Dean Martin, Peggy Lee, Bill Haley and his Comets, iar în Europa, Mario
Lanza. Tot în anii ‘60 se lansează și nume precum The Beach Boys, The Who, The Bee
Gees, Cat Stevens, The Supremes.

Începând cu 1970, influența celor de la The Beatles își face simțită prezenta din ce în ce
mai tare, însă rock&rollul începe să meargă pe un traseu diferit de muzica pop. The
Carpenters, ABBA, Donna Summer, The Bee Gees, Billy Joel, Elton John, Genesis
sunt numele care marchează această decadă. Muzica celor patru membri Beatles a fost
sursă de inspirație pentru multe curente, de la Glam Rock (cu David Bowie ca
reprezentant), până la punk.

Anii ‘80 au fost marcați de o multitudine de subcategorii ale genului pop, iar dintre
artiști se remarcă Michael Jackson și Madonna, ca lideri ai generației lor, Prince, Cher,
Tina Turner, Tiffany, Kylie Minogue, Janet Jackson, Wham! și George Michael,
Olivia Newton-John, Duran Duran, Lionel Richie, Cyndi Lauper, Whitney Houston,
Phil Collins, Laura Branigan, Talking Heads, Eurythmics și The Bangles. Un aspect
important al acestei perioade a fost apariția videoclipului ca mijloc de expresie și
promovare. La acest fapt a contribuit în mare măsură lansarea canalului de televiziune
MTV. De remarcat în această etapă este că MTV a reprezentat o platformă prin care
vocile afro-americane s-au putut face auzite publicului larg. De asemenea, Michael
Jackson și Madonna s-au folosit de acest mijloc pentru a pune accent pe dimensiunea
vizuală a identității lor artistice.

În anii ‘90, cel mai popular format a devenit trupa alcătuită din băieți, “boy band” în
engleză: Take That, Backstreet Boys (cea mai de succes formație de băieți), *NSYNC,
Boysone, Westlife. Variantele feminine nu au întârziat să apară, în frunte cu Spice
Girls, dar au dispărut la fel de repede. Din acest val de trupe, ca acte solo, s-au desprins
Robbie Williams și Justin Timberlake. Către finalul decadei, devin tot mai populare
solistele, “pop princesses”, printre acestea numărându-se Britney Spears, Christina
Aguilera, Jessica Simpson, Mandy Moore sau Kylie Minogue. Anul 1999 aduce sub
lumina reflectoarele artiștii latino: Ricky Martin, Jennifer Lopez, Thalía, Luis Miguel,
Shakira, Enrique Iglesias, Paulina Rubio sau Marc Anthony.

Odată cu anii 2000, atenția se îndreaptă către Anastacia, Backstreet Boys, Beyoncé
Knowles, Black Eyed Peas, Britney Spears, Christina Aguilera, Ciara, Jessica
Simpson, Ashlee Simpson, Hilary Duff, Lindsay Lohan, Kelly Clarkson, Gwen
Stefani, Mya, Justin Timberlake, Nelly Furtado, Shakira, NSync, Pussycat Dolls și
Usher. Influențele din hip-hop și r&b sunt din ce în ce mai evidente în hiturile acestor
ani.

Anii 2010 sunt marcați de apariția platformelor de streaming, precum Youtube, Spotify,
și Apple Music. Apar noi nume pe scenele internaționale, iar stilul pop include printre
artiști personalități dintre cele mai diverse, de la Beyoncé, P!nk, Kelly Clarkson până la
Taylor Swift, Lana del Rey, Lorde, Ariana Grande, Selena Gomez, Adele, Katy Perry,
Lady Gaga sau Birdy. De asemenea, merită menționați Bruno Mars, Ed Sheeran,

2
Shawn Mendes, One Direction, Sam Smith, Lily Allen, Ellie Goulding. Majoritatea
acestora intră sub umbrela categoriei indie pop.

În România, muzica pop se suprapune pentru mai multe decenii cu cea rock și poartă
adesea denumirea de “muzică ușoară”, care se referă la compoziții dedicate
divertismentului, fără mari pretenții artistice. Din cauza regimului dictatorial, termenul
“rock” era indezirabil, însă genul își făcea deja simțită prezența încă din anii ‘60. Aceeași
separare care a avut loc pe scena internațională se întâmplă și pe plan local.

Astfel, printre cei mai cunoscuți artiști de muzică ușoară din anii comunismului se
numără Aurelian Andreescu, Luigi Ionescu, Elena Cârstea, Mirabela Dauer, Corina
Chiriac, Horia Moculescu, Margareta Pâslaru, Stela Enache, Gică Petrescu, Dan
Spătaru, Angela Similea și Aura Urziceanu, cunoscută pentru repertoriul puternic
influențat de jazz.

Odată cu anii ‘90, câștigă teren cântăreți mai tineri, precum Horia Brenciu, Andra,
Delia Matache, Smiley, Aurelian Temișan, Gabriel Cotabiță, Silvia Dumitrescu,
Oana Sârbu, Mădălina Manole, Cătălin Crișan, Monica Anghel, Luminița Anghel,
Adrian Enache și Loredana.

3
 2. Muzica pop și influențe din alte stiluri

Din dorința de a crea un produs ce “prinde” la public, de-a lungul timpului, creatorii de
muzică pop au împrumutat elemente din alte genuri: rock și r&b în anii ‘50, hip-hop în
anii ‘80, jazz între 1920 și 1950, electronic, folk sau country. În continuare, vei afla mai
multe despre câteva dintre subtipurile de pop, în funcție de aceste influențe.

2.1. Muzica dance pop

Avându-și originile la începutul anilor ‘80, această subcategorie a fost creată pentru a fi
difuzată în special în cluburi de noapte, dar și în emisiunile radio. Este caracterizată de
ritmuri intense, optimiste, dar simple ca structură și versuri, ușor de reținut și care
poartă amprenta producătorului. Cei mai notabili artiști din zona dance pop sunt
Madonna, Cher, Kylie Minogue, Britney Spears, Christina Aguilera, Backstreet
Boys, Michael Jackson, Janet Jackson, Rihanna, Taylor Swift, Katy Perry și Lady
Gaga.

2.2. Muzica pop rock

Genul pop-rock aduce cu el multe controverse, din cauza originii comune a celor două
stiluri care se întrepătrund. Cu toate acestea, experții cad de acord asupra
caracteristicilor acestui gen: conținut accesibil și efemer, de tip liric, elemente rock&roll
rafinate prin producție. Criticii îl văd ca pe ruda mai comercială și mai puțin autentică a
muzicii rock. Lista artiștilor îi include pe Maroon 5, P!nk, Kelly Clarkson, Coldplay, U2,
Alanis Morissette, The Cardigans, The Killers, Robbie Williams, Hilary Duff, The
Cranberries.

2.3. Muzica folk pop

Un stil de muzică foarte subtil, fără notele intense ale chitarelor rock-folk, acesta se
îndreaptă spre aranjamentele de tip pop, uneori acustice, ce inspiră intimitate, iar
printre artiștii reprezentativi pentru acest curent se numără Tracy Chapman, Joni
Mitchell, Leonard Cohen și Bob Dylan.

2.4. Muzica indie pop

Termenul “indie” provine din prescurtarea cuvântului “independent” și se referă la
producția independentă a materialului artistic, fără sprijinul unei case de producție sau
a unui studio. Instrumentele centrale sunt vocea și chitara, iar cel mai interesant aspect
este faptul că acest gen de muzică nu poartă amprenta procesării tehnologice, ci se
bucură de un sunet natural. Cântecele sunt armonioase, mai puțin abrazive și nu sunt
marcate de angoasă, așa cum se întâmplă în cazul indie rock. Cei care au dat startul
acestui trend sunt cei de la The Velvet Underground, iar lista continuă cu Belle and
Sebastian, MGMT, Fiona Apple, Bastille, Birdy, Björk, CHVRCHES, Billie Eilish,
Regina Spektor etc.

2.5. Muzica electro pop

La intersecția genului pop cu muzica electronică se regăsește o categorie marcată de
prezența sintetizatorului, printre celelalte instrumente. Deși primele cântece își fac
apariția încă din anii ‘80, datorită unor muzicieni precum Afrika Bambaataa,Yellow

4
Magic Orchestra, Kraftwerk sau Madonna, artista Billie Eilish reușește să se impună
ca lider al acestei subcategorii, la finalul anilor 2010.

5
 3. Muzica pop românească – trupe și cântărești faimoși

Spre deosebire de muzica internațională, cea românească a suferit de pe urma cenzurii,

ca orice altă ramură artistică, în timpul comunismului, însă există creații de o mare
sensibilitate, care emoționează atât publicul în vârstă, cât și tinerele generații.

• Aura Urziceanu

Printre cele mai apreciate cântărețe și compozitoare, atât de către critici, cât și de către
publicul larg, se numără Aura Urziceanu. Considerată una dintre cele mai autentice voci
de jazz de talie internațională, Aura începe să studieze vioara încă de la vârsta de 5 ani.
Absolvă clasa de canto, categoria muzică ușoară, la Școala Populară de Artă din
București și debutează în anul 1959 la Radiodifuziunea Română.
După ce înregistrează succese pe plan național, cântăreața are parte de aprecierea
publicului internațional, apărând pe scena Carnegie Hall alături de pianistul Duke
Ellington. De asemenea, va cânta alături de alte nume faimoase, precum Ella Fitzgerald
și Quincy Jones.

• Angela Similea

Fiind unul dintre cele mai importante nume din muzica românească ușoară în anii
‘70-’80, Angela Similea a fost influențată de Maria Tănase în alegerea carierei. Este
considerată cea mai iubită cântăreață a acestui gen din România, după o serie lungă de
aprecieri în cadrul festivalurilor naționale și internaționale. Cu o voce distinctă, ușor de
recunoscut, descrisă ca fiind cristalină, profundă și vibrantă, Angela Similea
interpretează melodia “Să mori de dragoste rănită”, votată de publicul românesc
“melodia secolului al XX-lea”.

• Loredana Groza

Loredana debutează în anul 1988 cu albumul “Bună seara, iubito”, pe care este
înregistrată și piesa cu același nume, cenzurată în timpul comunismului. În copilărie,
cântăreața a fost pasionată de literatură și a studiat vioară și balet. Este cea mai tânără
participantă și câștigătoare din istoria Festivalului de Muzică Ușoară de la Mamaia și
lansează în anii următori mai multe șlagăre. Realizează turnee atât la nivel național, cât
și internațional, și colaborează cu televiziuni din străinătate.
Loredana își conturează și o carieră în domeniul cinematografic, jucând în filme precum
“Paradisul în direct”. Printre cele mai cunoscute albume ale artistei se numără “Un
buchet de trandafiri”, “AromAroma”, “Agurida”, “Zaraza – vânzătoarea de plăceri”, “Diva
Inamorata” și “Zig Zagga Extravaganza”.

• Smiley

Andrei Tiberiu Maria, cunoscut sub numele de scenă Smiley, a făcut parte din trupa
Simplu, iar în prezent este cântăreț și compozitor. De asemenea, este cunoscut pentru
activitatea de producător și prezentator de televiziune. Ca artist solo, reușește să câștige

6
un disc de aur și să fie premiat pentru cel mai bun album la Romanian Music Awards.
Are propria casă de producție și sprijină numeroși artiști români, producând șlagăre
pentru nume mari din industrie: Loredana, Andra, Delia, sau Elena Gheorghe.

• Andra

Considerată una dintre cele mai bune voci românești alte tuturor timpurilor, Andra s-a
bucurat de succes în plan muzical încă de la vârste fragede. La 14 ani începe
înregistrările pentru albumul său de debut, care a avut un succes impresionant, iar
cântăreața este este nominalizată în cadrul Premiilor Industriale muzicale Românești,
inclusiv la secțiunea Pop, primind premiul pentru cel mai bun debut. Este absolventă a
Facultății de Psihologie Muzicală, la Universitatea Spiru Haret. În ani care au urmat
debutului, a reușit să strângă numeroase premii pentru cântecele, albumele și
videoclipurile sale.

4. Muzica pop internațională – cei mai reprezentativi artiști

Așa cum reiese din istoria muzicii pop, aceasta este rezultatul eclectic al îmbinării mai
multor stiluri. Cu toate acestea, melodiile pop sunt ușor de recunoscut, printre acestea
numărându-se șlagăre care rămân în istoria muzicală universală.

4.1. Artiști internaționali

Lumea muzicii pop a cunoscut, încă de la începuturi, numeroase figuri proeminente,

care s-au impus prin stilul și personalitatea lor, prin temele abordate, contrazicând
astfel clișeul superficialității acestui gen, dar și prin activitatea desfășurată în afara
scenei.

• Lady Gaga

Artista și-a început cariera în adolescență, cântând în baruri și, mai apoi, a renunțat la
studii pentru a începe să profeseze. În 2007 ajunge să fie cunoscută datorită albumului
“The Fame”, ce include single-urile “Just Dance” și “Poker Face”. A continuat să
experimenteze diverse stiluri, de la techno-pop la soft rock. Este singura femeie care a
reușit să fie câștigătoare a premiilor Oscar, Grammy, BAFTA și Globul de Aur într-un
singur an. Este una dintre cântărețele cu cele mai mari venituri din istorie și deține mai
multe recorduri mondiale A fondat organizația non-profit Born This Way Foundation și
este cunoscută pentru eforturile sale filantropice.

 Elton John

Născut în 1947, John a învățat să cânte la pian încă de mic, acesta fiind instrumentul
care îl va consacra. În 1962 debutează cu trupa Bluesology, iar în 1969 se lansează ca
artist solo, cu albumul “Empty Sky”. Este câștigător al mai multor premii Oscar, Grammy,
Tony, Brit Awards și al Globului de Aur. A primit rangul de cavaler din partea reginei

7
Marii Britanii și a primit Premiul “Legion d’honneur” din partea președintelui Franței
Emmanuel Macron, pentru eforturile sale de activism social. În 2019 s-a lansat filmul
biografic despre viața artistului, intitulat “Rocketman”, după unul dintre cele mai
cunoscute cântece ale sale.

• Whitney Houston

Considerată cea mai premiată artistă a tuturor timpurilor, Whitney Houston a vândut
de-a lungul anilor peste 200 de milioane de discuri. Și-a început cariera în copilărie, iar
în 1985 își lansează primul album. Rămâne până în prezent singurul artist cu 7 single-uri
ce au ocupat consecutiv primul loc în topul Billboard Hot 100 din SUA. În 1992
debutează ca actriță în filmul “The Bodyguard”, a cărui coloană sonoră înregistrează cele
mai mari încasări din istorie. În anii 2002, cariera sa întâłnește mai multe obstacole, din
cauza unei vieți personale tumultoase, însă vocea sa rămâne printre cele mai cunoscute
din lume.

Așa cum au dovedit zeci de artiști de-a lungul timpului, muzica pop poate fi un mijloc de
expresie cu calități incontestabile, ce abordează teme dintre cele mai curajoase,
devenind cel mai îndrăgit gen al publicului larg.

8
4.2. Regele și regina muzicii pop

1: Madonna Louise Ciccone (n. 16 august 1958, Bay City, Michigan, Statele Unite
ale Americii), supranumită „regina muzicii pop” este o cântăreață americană, actriță,
producătoare și compozitoare de muzică pop, câștigătoare a șapte premii Grammy,
laureată a două premii Globul de Aur și autoare de cărți. Născută în Bay City,
Michigan și crescută în Rochester Hills, Michigan, Madonna s-a mutat în New York
City pentru a deveni dansatoare. Și-a lansat albumul de debut în 1983, de pe care
trei melodii au ajuns în top 20 în Statele Unite. După o interpretare memorabilă la
prima ediție a MTV Video Music Awards din 1984 a piesei „Like a Virgin”, obține
primul hit în Statele Unite și Australia. Albumul care poartă numele piesei a ajuns de
asemenea pe locul 1 în Billboard 200. În anul 1985 in timpul filmărilor pentru
videoclipul piesei Material Girl îl întâlnește pe Sean Penn cu care se mărită chiar de
ziua ei, pe 16 august 1985. În același an joacă în Căutând-o pe Susan pentru care
primește recenzii pozitive.

În 1986 lansează True Blue care produce multiple hituri 1 în toată lumea, și este
nominalizată la premiile Grammy pentru cântecul „Crazy for You” de pe coloana
sonoră a filmului Nebun după tine. În 1987 joacă în Who's That Girl care este primit
rece de către critică și public, însă coloana sonoră se dovedește a fi un succes în
topuri, melodia „Who's That Girl” devenind un hit internațional,iar turneul cu același
nume a fost un succes comercial și critic. După divorțul de Sean Penn din 1989, se
întoarce cu unul din cele mai apreciate albume ale ei, Like a Prayer, primul videoclip
de pe acesta stârnind puternice controverse.

În 1990 joacă în Dick Tracy, de pe coloana sonoră a acestuia lansând hitul internațional
„Vogue”, iar melodia „Sooner or Later” primește premiul Oscar pentru „Cel mai bun
cântec original”. Mai târziu în același an pornește în turneul de succes, Blond Ambition,
care primește titlul de „cel mai bun turneu al anului” din partea Rolling Stone .. În anul
următor își continuă cariera de actriță în Liga feminină de baseball, tema muzicală a
filmului „This Used To Be My Playground”, ajungând al zecelea hit al Madonnei ce ocupă
locul 1 în topul Billboard Hot 100. Începând cu 1992, Madonna a explorat și mai mult
sexualitatea umană,. lansând o carte intitulată SEX, un videoclip erotic de pe albumul
Erotica, un turneu - The Girlie Show Tour și joacă în două thrillere erotice, toate acestea
stârnind controverse, critici și scăderi în vânzări.

De pe albumul Bedtime Stories (1994) se evidențiază melodiile „Secret” și „Take a Bow”,

aceasta din urmă fiind a 11-ea melodie a cântăreței care ajunge pe locul 1 în Billboard
Hot 100, cu toate că a ratat top 10 în Marea Britanie. Videoclipul a câștigat premiul MTV
VMA pentru „Cel mai bun videoclip al unei artiste” din 1995.. În 1996 Madonna este
distribuită în cel mai de succes film al ei,. Evita pentru care primește Globul de Aur
pentru „Cea mai bună actriță” și premiul Oscar pentru „Cel mai bun cântec original”.. În
timpul filmărilor, aceasta rămâne însărcinată cu antrenorul ei personal, Carlos Leon, de

9
care se desparte la scurt timp.. Albumul din 1998 primește recenzii calde de la critici,.
primind trei premii Grammy. și șase MTV Video Music Awards, „Frozen” și „Ray of Light”
devenind hituri de top 5 în toată lumea.

2: Michael Joseph Jackson, născut la 29 august 1958 în Gary, Indiana, a devenit una
dintre cele mai influente și iconice figuri din istoria muzicii populare. Cunoscut sub
numele de "Regele Muzicii Pop", impactul său asupra industriei muzicale și culturii
populare este de necontestat.

Călătoria muzicală a lui Jackson a început la o vârstă fragedă, ca membru al grupului

Jackson 5, o trupă Motown formată din el și cei patru frați mai mari. Grupul a avut
un succes imens cu hituri precum "I Want You Back" și "ABC" la sfârșitul anilor 1960.
Talentul extraordinar al lui Michael ca interpret și dansator l-a evidențiat rapid,
anticipându-i cariera solo ulterioară.
În 1971, Michael Jackson și-a început cariera solo cu albumul "Got to Be There". Cu
toate acestea, al cincilea său album de studio, "Off the Wall" (1979), a marcat un
moment de cotitură în cariera sa. Producția legendarului Quincy Jones a evidențiat
versatilitatea lui Jackson și a inclus hituri de top precum "Don't Stop 'Til You Get
Enough" și "Rock with You".

Anii '80 au fost martorii ascensiunii meteorice a lui Michael Jackson. Albumul său
"Thriller" (1982) a devenit cel mai bine vândut album al tuturor timpurilor, iar
videoclipul iconic al piesei de titlu, cu legendarul dans al zombiilor, a revoluționat
genul videoclipului muzical. "Thriller" i-a adus lui Jackson opt premii Grammy și i-a
consolidat statutul de superstar global.

În decursul decadelor, Jackson a continuat să doboare recorduri și să depășească

limitele. Mișcările sale de dans, inclusiv moonwalk-ul, au devenit fenomene
culturale. Albumul "Bad" (1987) a generat o serie de hituri precum "Smooth
Criminal" și "Man in the Mirror", consolidându-i și mai mult statutul de forță
muzicală.

În ciuda realizărilor sale muzicale, viața ulterioară a lui Michael Jackson a fost
umbrită de controverse și probleme legale, care au pus la umbră realizările sale
artistice. Cu toate acestea, impactul lui Michael Jackson asupra industriei muzicale
rămâne de necontestat. Artisticitatea sa, inovația și filantropia continuă să inspire
generații de muzicieni și artiști, consolidându-i moștenirea ca Regele indiscutabil al
Muzicii Pop.

10