Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conta, Vasile - Bazele Metafizicii
Conta, Vasile - Bazele Metafizicii
BAZELE METĂFIZICEI
IAŞI
www.dacoromanica.ro
Tipo-litografia H. Goldner, str. Primarief, 17.
_
www.dacoromanica.ro
VASILE CONTA.
www.dacoromanica.ro
IV
www.dacoromanica.ro
totdeauna in jurul puterii, aprmsera. mai tare boala de
piept de care suferea Inca din vremea studielor, i anul
cel din urma al lui Conta nu a fost decit o lunga sufe-
rintA. El petrecu o parte din iarna in Italia, dar se in,
toarse in primavara acestui an asa de slab, incit peste
, citeva saptämini incetA din viola.
In anul 1873, cind se inturnase in, tara el deveni un
membru foarte activ al societatil literare cJunimea) din
pentru care avusese o simpatie ascunsA Inca din
vremea cind era §colar la liceul nqional din Iasi. De pe
atunci el:trimisese cite-va incercari poetice subsemnate
cti initialele sale si va fi interesant pentru public de a yti
ca autorul nue! poezioare, publicata in anul I al revis-
tei noastre este acelas Conta care multi ani mai tirzitn
trebuea sA imbogAteasea coloanele Convorbirilor Literare
cu teoriile sale faosofice. -Poezioara (vol. I p. 315) este
intitulata : Viata si este desigur caracteristicA pentru vii-
torul autor al Metafisicei Materialiste.
VIATA
Simtim timpul eum se scurge
Cum torentu-i pe pamint
Tot restoarn i distruge.
Timpul curge
Viata fuge,
-eu-aceastg. suspinare
Ne tgliste la mormInt:
0! Nimic ! eit estI de mare!
www.dacoromanica.ro
VI
hob Negruzzi.
www.dacoromanica.ro
BAZELE METAFIZICEI.
CAP I.
Loud metafizieel printre OHO.
www.dacoromanica.ro
5
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
- 10 -
riodic? Rdspunsul este ca, la vertebratele supe-
rioare, ca la oameni de pilda, intrarea aerului
este produsa, prin o largire a cavitätii pieptu-
lui, datorita in parte scoboriril diafragmului,
parte ridicarii .coastelor. Dar cum se produce
largirea cavitatii prin radicarea coastelor ? Pen-
tru a te deslusi, anatomistul Ii arata ca pla-
nul fie-cdrii parechi de coaste formeaza, cu spi-
na dorsala un unghiu ascutit ; cit acest unghiti
se largeste, cind se ridica extremitatile mobile
ale coastelor, i multamitä lui iti inchipui dila-
tarea cavitatii rezultind din miscarea coastelor,
stiind ä suprafata unui paralelogram creste, cu
cit unghiurile sale se apropie de unghiul drept.
Intelegeti acest fapt particular, indata ce e vor-
ba de o lege geometrica. Cu toate acestea se
mai naste o intrebare : Pentru ce aerul se ra-
pede in aceasta, cavitate largitä. .Iata raspunsul
1a aceasta, intrebare. Cind cavitatea pieptului
este largita, aerul continut in cavitate, suferind
o apAsare mai mica, se dilata i pierde astfel
o parte din puterea sa de rezistenta, ; de aid .
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
--- 14 ----
Prin clasifiatiunea tuturor lucrurilor despre
care ne facem o idee, totalitatea cunostintelor
noastre alcatueste un sistem comparabil cu un
arbor care se sprijine pe ramurile sale, precum
se sprijine o piramida pe baza sa. Obiectele in-
dividuale pe cari le cunoastem, sail pe car! le-
arn putea cunoaste prin perceptiunea directä a
simturilor, alcatuese ultimele ramuri ale arbori-
lor sail baza piramidei ; ideile din ce in. ce mai
generale sub cart se grupeaza cunostintele cu-
rat experimentale reprezinta ramurile, car! de-
vin din ce in ce mai putin numeroase cu c'it ne
apropiem de trunchin ; si insfirsit ideea cea mai'
generala si cea mai abstracta care invalue toate
cunostintele no astre, alcatueste trunchiul copa-
cului sau, virful piramidei. Sa, numirn acest
sistem piramida cunostintelor. Aceastä piramida
nu este neschimbata in privinta marimii sale.
Ea creste sau seade, dupa cum inteligenta o-
meneasca propäseste, sau da indarapt. Cu cit
inteligenta se dezvoltä mai mult, cu atit se ma-
reste si puterea sa de analiza si de sinteza. Do-
bindind. o mai mare putere de analiza, inteli-
genta desc,pere intre diferite lucruri deosebiri
pe car): nu le vazuse Inca ; ea inmulteste, prin
subdiviziuni numarul tuturor clase de fapte si
prin urmare mareste de asemenea numarul ce-
lor din urma clase cart' se gasesc la baza pira-
midei, cariia ii largeste baza si-i ridica virful.
Pe de alta parte, cu cit inteligenta devine mai
capabila de a sintetiza, cu atit mai mult ea
descopere intre lucruri asamanari noua, pe cari
nu le zarise pina atunci , ea intareste, in acelasi
_
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
CAP. II.
Priucipii fundameutale.
www.dacoromanica.ro
30
§ 1. Existenta.
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
aice ca celelalte corpurf earl' samana cu al meti
ati de asemenea fiecare eul lor. Cind aceste con
purl se gasese impreuna cu al meti in fata a-
celuiasl fenomen exterior, ele fac aceleasT ges-
turf ca i corpul met propriu, care manifesta
prin miscarile sale impresia interioara ce mi-a
facut acel fenomen.. Conchicle de aiee ca impre-
siunea (senzatie, emOune, idee, determinalie)
ce a fOcut fenomenul acesta asupra eului met,
a fost produsa de asemenea asupra euluf cor-
purilor earl all executat micãrT externe iden-
tice cu ale mele. Asa dar, aceste corpurf cu
eurile lor sunt oamenf exact ea si mine. Pot sa
ma folosesc de experienim lor sprijinindu-mä
pe a mea proprie. i in adevar, ori-care ar fi
in realitate lumea interioara a celorlalV si
care ar fi modul kr de a fi, imf e de ajuns
st observ o singura data miscarea corporala de-
terminata la dinsii de cutare fenomen exterior
pe care-I cunose si de cite oil voiti vedea pro-
;
www.dacoromanica.ro
63 9
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
45
§ 2. Realitatect.
Dupa ce am aratat cá, daca, idealistif neaga
putinta de a cunoaste lumea exterioard, aceasta
se datoreste in mare parte intrebuintarii ira-
tionale a cuvintului f enomen (aparenta,), de pilda,
in locul cuvintului efect, pentru a arata impre-
siunile produse de simturile noastre asupra
constiintei, d. H. Spencer adauge : Ce va sa
zica cuvintul real? Aceasta chestiune e baza
metafizicei intregf ; pentru ca, se neglije de a o
rezolvi, nu dispare ultima cauza a vechilor di-
viziunf a metafizicianilor. In talmacirea cuvin-
tului." real, aiscutiunile filozofice pastreaza numai
un element al conceptiunel vulgare a lucrurilor
si leapada pe toate celelalte, ele creaza confu-
zia prin. inconsecinta. Taranul, cind examineaza
un obiect, crede nu ca obiectul ce examineaza
este ceva in sine, ci ea lucrul despre care el
are constiintä este un obiect exterior ; el i in-
chipue c constiinta sa se intinde clilar in lo-
cul ocu pat de obiect : pentru ainsul aparenta
si realitatea sunt unul i acelasi lucru. Totusi
metafizicul e convins ca constiinta nu poate cu-
prinde realitatea ci numaT aparenta ; el pune
aparenta inlauntrul constiintei si lasä relitatea
in afara. El continua a concepe aceasta reali-
tate pe care o lasä afara de constiintä, in ace-
lasT chip cum ignorantul concepe aparenta. El
afirma ea realitatea este afara de constiinta, dar
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76
§ 3. Adevarul.
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
Valoarea adevdrului care ne este accesibil con-
fundindu-se cu valoarea siguran-tei ne putem
märgini a stadia name pe aceasta din urma.
Considerind ideile numai din punctul de ve-
dere al sigurancef, ne loveste mai intaia lipsa
lor absoluta de fixitate i permanentä. Ideile in
privinta anal lucru dat variaza cu indivizii, cu
popoarele, cu rasele, cu regiunile locuite si a-
celeasi idef se transforma cu timpul in spiritul
aceluiasi individ. sait al aeeluiasi popor prin
evolutiune sat degenerescenta organica. U-n in-
divid poate chiar FAIT sehimbe parerea din-
tr'un moment intr'altul sub influenta unel iri-
tatiuni nervoase, a unei boll, a unei experiente
noua, a unei argumentatii d.eosebite etc.. tial
ca se poate explica aceastä continua schimbare
a ideilor zicind ca fiecare idee este, in fiecare
spirit, rezultanta mai multor forte date atit
de constitutia crieruluI cit si de medial ce in-
cunjura organul intelectual i. ca diversitatea
impresiunilor venite din afara, unitä cu va-
rietatea constitutiflor ind.ividuale, trebuie sa. se
traduca printr'o diversitate in idei. Cutare in-
divid de pada, 41 face o anunnta idee despre
cutare lucru pentru ca n forte (dintre call nu-
maT un foarte mic numar formeaza ratiunile
constiente) conlucnaza la formarea acestei idei
pentru ca el insuo are in vedere na consi-
deratiani. Daca individul nostru IT aminteste
www.dacoromanica.ro
97
. ..........
cluziunea sceptica, anume ca existd pentru no
un singur adevetr: ctt nu puteni canoage nid-tanal.
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
Impresie, ideei, ad evar, sunt o rezultanta a
forCelor date. Cutare IV face o idee oarecare
despre cutare lucru pentru Ca n force conluc-
reaza la formarea acelef ide i pentru ca in-
dividul are in vedere na consideratiuni. Daca
individul 10 aminteste o alta consideraCiune
uitata pina atunci, daca II se da o noua infor-
maCiune sail 11 se arata un alt adevar, off it
se face cunoscuta o experienCa, nouä, el va ju-
deca desigur altfeliti pentru ea forCele ce pro-
duc rezultanta vor fi de asta data in numar
de n+b §i motivele constiente In numar de
(na)db. Daca dar ne schimbam pärerea dupa,
Imprejurari, cari pot varia la nesfirsit, unde
este dar adevaratul adevar ? sail clad putem
zice ca-1 posedam ? Niciodata, pentru ca totul
variaza vednic.
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
APENDICE
INCERCARE DE METAFISICA
Planni Incráril
Cap. I.
Bazele metafizicei
Sectiunea I. Locul metafizicei printre
Sectiunea II. Principh fundamentale. § 1.
Existenta. § 2. Realitatea.
§ 3. Adevärul. § 4. Relati-
vul §i. absolutul. § 5. Can-
titatea, numarul i infinitul.
§ 6. Forma, calitatea §i. sub-
stanta. § 7. Reducerea la
unitate : 1), unitatea intMegerh,
2), unitatea organului intelec-
tual, 3), unitatea lumeY,
www.dacoromanica.ro
-- 102
Cap. II.
Lumea
Sectiunea I. Elemente constitutive ale lumei.
§ 1. Forta si materie (adec6,
actiune sau inactiune a acelo-
rao lucruri). § 2. Spatiu si
vid (adeca actiune sail inac-
tiune a acelorasi lucruri.§ 3.
Timp si repaos sari lipsA de
repetitie (adeed actiune si ne-
actiune a acelorasi lucruri).
Sectiunea II. Necesitatea in lume (ca princi-
pm organic conservator-con-
ductor).
Cap. III.
Atragerea i respingerea universalä
Cap. IV.
AsimilaVa universala
Cap. V.
Undu1alia universala
www.dacoromanica.ro
Cap. I.
BAZELE METAFIZICEI
Sectinnea I.
Necesitatea rnetafizicei
www.dacoromanica.ro
- -104
www.dacoromanica.ro
105
Sectinuea II.
Obiectul n2etafiFicei
§ 1. Adevarul i siguranfa
Siguranta insamna opusul sail lipsa indoielei,
adevarul greselei.
§ 2. Relativitatea adevarulut
1) Mi se spune i ma conving.
2) Gradatiunea celor ce clasific mai mult
sail mai putin definitiv.
Legitimitatea experientei, a inductiunei, a
credintei etc. Relativitate : in timp, de la ince-
putul omenirii 'Dina astazi simtul comun
credinta majoritatil a variat i va varia (prin
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
§ 4. Reducere la unitate.
1) Unitatea intalegerd: totul se reduce la
clasificatie.
2) Unitatea organulut intelectual explicind cla-
sificatia (laipoteza mea).
3) Unitatea lume, rezultind. nu din unitatea
organului. celse formeaza dupa impulsiunea ex-
terioard, ci din unitatea impulsiuneL Explicatie
cu 1) i 2) qi cu diferenciarea organului, veri-
ficata prin experientä, care este, cum am zis
la § 3, un izvor de adevar i de credintä, ca
eul, etc ; deci se poate anticipa cind totul
se inlancue§te i se armonizeaza.
Singur infinitul, sub forma de cantitate, nu-
mar, ne este absolut necunoscut.
www.dacoromanica.ro
Cap. II.
Lumea
Unitatea lumei rezultind din analiza psibo-
logica : forta singura, la care s'ar reduce spatiul
timpul. Unitatea ce rezultA din inductiunea
scoasa din faptul ca. se descopere totdeauna
raaterie (eter) in asa zisul vid ; forp singura
producind spatiul i timpul prin multiplicitatea
sail repefrea impresiel asupra organului senzi-
tiv. Quid ? singur infinitul este (cu totul) nem-
noseut pentru noi. (cap. I, sectiunea II, § 4).
Constiinta poate exista in corpurile brute si li-
bertatea poate lipsi omuluT, pentru cã constiinta
libertatea sunt lucruri ce nu se pot dovedi.
Valoarea cunWintelor noastre
Admitind numaf eul, este ridicul de a vorbi
despre eul altor oameni. Straduinta i opune-
rea dovedese lumea exterioara. Hipoteza ener-
giilor specifice i organicism : aceeasi impul-
siune (vapori de apa) poate produce diferite
micárY d.upa, constructia masinel. Da, daca,
masina printr'o forta strainä (omul) este deja
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
NOTE DIVERSE
Nota urrnätoare pare a se raporta la capitolul asupra
atracOunei i respingerel universale. Inceputul i sfir§i
tul acestei note lipsesc . . . . . , 4
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115 --
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
Forts, real& in. societate, este cohesiunea in-
constientd, pe dud forta constient& (acleväratä
or): falsâ) este ideea despre forta real& care se
atribuie autorifatii. La inceput ne supunem se-
fului, pentru eh, el se impune prin forta sa mus-
cular& mini mic numär d.e indivizl pe care-1
poate invinge. Imaginatia exagereaza putin
aceasta fortã. Ne supunem regelul pentru ca
el dispune de o fortä neinvinsä, imens& (acea
a tatälui säu, a zeilor, ect.) ; ne supunem legi-
lor pentru cã ele sunt vointa zeilor a tot pu-
ternici ; ne supunem legilor liberale pentru cä
obiceiul de a ne supune este deja ereditar
pentru ca fiecare indivici tie c ori-ce autori-
tate dispune in adevar de o fort& real& ea sä-1
opuie ; dar (lac& un mare numar de indivizi
se intaleg pentru a opune o fort& suficienta,
supunerea lipseste.Autoritatea monarhicä, oli-
garhick etc. ne mai avind. sprijinul religiunii
(forta supranaturalä), nu se mai poate baza de
cit pe consimtimbitul tuturor (democratic), ca-
lauziti de interesul lor bine intales, de obiceiu-
rile lor de ordine si de supunere, etc. Ratiunea
dar& devine forta. Din moment ce cutare in-
divid nu mai are o foreet real supra natural&
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
I. Locul Metafizieei. printre §tiinp . . 1
II, Principif fund.amentale 29
§. 1. Existenta 31
§. 2. Realitatea 45
§. 3. AdevArui 76
Apendiee 101
www.dacoromanica.ro
Instlintare
In volumul 37 al bibliotecei noastre, partea
II-a a Teorief Ondalatiunii" de V. Conta, nu
s'a tipaxit din eroare § 2, Ereditatea, care tre-
bue intercalat inainte de secliunea IV, p. 163
a acelui volum.
Or)" eine poseda, zisul volum, este rugat sã
se aareseze librAriel noastre i vom expedia
gratis capitolul de mai sus imprimat ca supli-
ment.
Fratil araga.
www.dacoromanica.ro
VOLUMELE APARUTE
din Colectia §araga" a 1 led volumul
No. 1 Elena Sevastos Povest1
h 2 N. A. Bogdan Pove§t1 §1 anecdote.
, 3 Mihail Canianu Poezil populare (Doine).
, 4 N. Gane Poezil.
, 5 Log. Cost. Konalci Poezil vol. I.
, 6 Idem , , II.
, 7 Mihail Erninescu PoeziI complecte.
, 8 Sofia Nddejde Nuvele.
, 9 A. Ildhutei Nuvele.
, 10 Henriette si Mihail Eminescu ScrisorT.
, 11 Ar. Densufianu Cercetäri Literare vol. I.
, 12 Idem Idem II.
, 13 N. Gane Domnita Ruxandra.
, 14 N. Beldiceanu Poezit.
, 15 Elena Sevastos Anecdote poporane.
, 16 A. Steuerman (De la Ia§i) Antologie.
, 17 , , Crestomatie.
, 18 N. Iorga Schite din literatura romind vol. I.
, 19 N. A. Bogdan $i noud si vechI.
, 20 21 1. L. Caragiale Teatru 2 volume
, 23 Matilda Cugler-Poni Poesii.
, 24 25 Grigore N. Lazu 451 poesii-- traducerl §i.
imitatiunivol I. II.
, 26 Carmen Sylva Povetile Pelesula
, 27 V. Conta Incercdri de metafizicii.
, 28 Mihail Eminescu Nuvele.
, 29 Victor Onilor, Doine §i strigAturi din Ardeal
vol. I.
, 30 V. Conta, Teoria fatalismula
* 31 , Teoria ondulatiunil vol. I.
, 32 40 D. Bolintineanu Poesil vol. I.
www.dacoromanica.ro
No. 33 D. Petrino Poeme.
a 34 Cava ler C. Stamati, Musa RomAneascA vol. I.
a 35 a a a vol. II.
, 36 Ed. Gruber Stil si GAndire.
, 37 V. Conta Teoria ondulatiunil vol. II.
a 38 M.' Eminescu Diverse.
, 39 Carol, Scrob De-ale Inimel Poezil voL I.
a 40 D. Bolintineanu Poezil vol. IL
a 41 Const. .Negruzii PAcatele tineretelor Vol. I.
a 42 D Bolintineany ProzA Vol. I.
a 43 A. Donici Fabule.
a 44 V. Conta Raze le MetafiziceI.
VOLUMELE APARUTE
din Biblioteca Saraga" a 25 bald vol.
No. 1 Lew Tolstoi SO* i slugA.
a 2 N. Nicoleanu FoesiI.
a 3 G. Boccaccio Povestiri.
a 4 G. Renard Este omul liber ? vol. I.
a 5 Henrik Ibsen Un dusman al poporulut
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro