Minimalism

De la Wikipedia, enciclopedia liber

MinimaIismuI se refer la acele micri sau stiluri n diverse forme de art i design, n special arte vizuale i muzic, unde lucrarea de art este redus la prile
fundamentale. n alte domenii ale artelor, minimalismul caracterizeaz nuvelele lui Ernest Hemingway, piesele de teatru ale lui Samuel Beckett, filmele lui Jean-Pierre
Melville i Robert Bresson, povetile lui Raymond Carver i chiar planurile de automobile ale lui Colin Chapman.
:5738
|ascunde|
Minimalismul in Arhitectura
Minimalismul n arte vizuale
Minimalismul n literatur
Minimalismul n IilosoIie
Minimalismul n muzic
Note
[modificare]Minimalismul in Arhitectura
Mies van der Rohe a spus: "Less is more": "mai putin inseamna mai mult, pentru a defini strategiile sale estetice de a pune mai mult accent pe structura intern a
construciei, de a elimina pereii interni i de a adopta un plan deschis, reducnd structura construciei la o "piele", sau faad, puternic, transparent i
elegant.
Designerul Buckminster Fuller a adoptat un motto similar, "Fcnd mai mult cu mai puin" (Making more with less, dar tehnicile lui erau mai degrab axate spre
tehnologie i inginerie dect estetic.
Noi am adaptat acest lucru pentru a reflecta un mod de a trai, atunci cand cineva are nevoie de mai putine lucruri si mai putin spatiu de a le expune. n anii '60
termenul de "minimalism a devenit la moda , definind in primul rand un stil de arta, iar apoi de design. n termini arhitecturali minimalismul este bazat pe un proces de
a reducere arhitectura la conceptiile sale esentiale de spatiu, lumina si forma.
Lucrarile arhitectilor minimalisti precum Louis Baragan, Claudio Silvestrin si Tadao Ando explora fundamentele spatiului, lumini si materiale evitand maniera stilata.
Minimalismul este un stil popular de design interior, cu toate ca recent a inceput sa devina mai delicat si mai standardizat fata de trecutul sau rigid si rece.
Fundamentul minimalismului ramane insa acelasi: linii clare, suprafete dure si mobilier jos, dar, mai nou, observam muchii mai slabe, mai multe culori, textura aducand
tot mai mult cu textura organica.
Rezultatul minimalismului nu depinde neaparat de folosirea unor metode elaborate, tehnologie avansata sau materiale specifice, ci doar de un proces rational si
simplu, rezultatul putand fi cu usurinta remarcat. De aceea acest mod de a face lucrurile, aceasta sensivitate a designului este atat de des intalnit, avand in vedere ca
a evoluat atunci cand efectele globalizarii (in economie au fost simtite, mai ales in domeniul culturii.
Lumina este una dintre principalele aspecte ale minimalismului, in arhitectura cat si in designul interior. Lumina directa, indirecta ,difuza, puncte de lumina care pot
mari spatiul, acoperi un zid, reflecta culorile, lumina anumite obiecte de mibilier sau accentua un anumit traseu.
Este foarte interesant de observat ca prin utilizarea filtrelor de lumina, materialelor foarte deschise ,sticla translucida, sau luminii difuze, obiectele par sa sfideze legile
gravitatiei. Materialele translucide au mai degraba abilitatea de a sugera contururile decat de a ni le arata. Lumina care patrunde prin acestea estompeaza muchiile
obiectelor, facandu-le sa arate de parca s-ar dizolva in spatiu. Panourile din lemn laminat au efect similar. Aparent solide de la distanta, pot fi modelate in foarte multe
modalitati fara a strica aspectul final al suprafetei, fiind armonizat de lumina filtrata.
[modificare]Minimalismul n arte vizuale
pictur minimalist, de exemplu, va folosi n general un numr limitat de culori i va folosi forme geometrice simple. n sculptura minimalist, accentul se pune pe
materialele folosite (vezi David Smith i Donald Judd. Dei muli cred c minimalismul implic doar reprezentri abstracte-geometrice, acest micare se extinde n
afara acestor limitri.
n micarea minimalist, au existat trei faze importante:
Prima faz a implicat reducerea la esenial a formelor artistice. Cele mai importante contribuii la acest faz a minimalismului au fost aduse de constructivitii
rui i sculptorul romnConstantin Brncui. Constructivitii rui au proclamat c simplificarea formelor a fost realizat ca s lanseze creerea unei limbi universale a
artei care s fie neleas de mase. Lucrrile lui Brncui au avut mai degrab elul de a gsi puritatea formei, i au pregtit drumul artistic pentru alte abstracii
ale formei, similare minimalismului.
A doua faz a micarii a nceput o dat cu lansarea unor artiti aa cum ar fi: Sol LeWitt, Frank Stella, Donald Judd i Robert Smithson.
A treia faz, numit n general "post-minimalism", a aprut datorit creaiilor unor artiti precum Martin Puryear, Tyrone Mirchell, Melvin Edwards i Joel Shapiro.
Aceast faz include referine distincte la obiecte fr a avea o reprezentare direct.
[modificare]Minimalismul n literatur
Minimalismul literar este caracterizat printr-o folosire redus a cuvintelor. Autorii minimaliti evit adverbe i prefer ca chiar contextul, n locul descrierilor literare, s
dicteze nelesul pieselor. Cititorii sunt ateptai s aib un rol activ n crearea unei poveti, sau s determine nelesul bazat att pe contextul lor personal ct i
pe contextul autorului. Personajele n proza minimalist sunt neexcepionale/banale - adic includ persoane banale ca antrenori de echipe de cartier sau persoane
care vnd cri, dect persoane faimoase, excepionale sau foarte bogate.
Precursor al minimalismului literar n Statele Unite ale Americii poate fi considerat Ernest Hemingway. Printre cele mai bune exemple a lucrrilor lui minimaliste este
nuvela "Dealuri ca elefani albi" (ills Like White Elephants n englez. Una dintre caracteristicele importante ale scrierilor lui Hemingway este faptul c el niciodat
nu descrie tonul unui personaj cnd vorbete - cititorul este obligat s interpreteze tonul bazat pe rspunsul celorlalte personaje.
Dup Hemingway, n anii 1940, diveri scriitori de romane poliiste, ca James M. Cain i Jim Thompson, au adoptat un stil simplu i direct de scris, fapt care le-a
adus succese importante.
Ali scriitori minimaliti sunt: Raymond Carver, Chuck Palahniuk, Amy Hempel, Bobbie Ann Mason, Tobias Wolff, Grace Paley, Sandra Cisneros, Mary
Robinson i Frederick Barthelme. n plus, scriitorul irlandezSamuel Beckett este cunoscut pentru piesele de teatru i povetiile lui minimaliste.
[modificare]Minimalismul n filosofie
Minimalismul n filosofie indic o filosofie format n jurul unor elemente de baz ale vieii, n loc de tot spectrul uman sau al vieii. Persoanele care au adoptat o
filosofie minimalist n general triesc viaa la un nivel de baz, cu minimul necesar ca s supravieuiasc.
Multe secte radicale afirm c practic filosofii minimaliste, n timp ce liderii lor i asum dreptul de a-i nsui tot ce este de valoare de la prozeliii lor, ncluznd
elemente de baz, precum haine sau dreptul de a menine igiena personal.
De asemenea, diverse filosofii moderne pot fi considerate minimaliste ntruct se axeaz pe o serie limitat de elemente importante n via. Acestea includ filosofii
care pun n centrul lor banii sau un dumnezeu oarecare.

Stilul minimalist se defineste printrun decor aerisit si luminos, realizat din forme simple, geometrice, curate si linii drepte. Ninimalismul sa impus in designul interior la inceputul
secolului XX si reprezinta curentul care a reusit sa elibereze interioarele caselor de obiectele inutile si de excesul de ornamente, ce dau senzatia de supraincarcare. Este stilul ideal
de amenajare pentru locuintele mici sau apartamentele de bloc, unde spatiul reprezinta o problema presanta.

0sign int07io7 minimaIist - numit si arta ABC, arta minimala, este un curent artistic aparut in secolul XX care incearca sa minimalizeze intr-o
creatie artistica numarul de culori, forme, linii, valori si texturi, cat de mult se poate. Designul minimalist se caracterizeaza prin forme simple, linii
drepte si printr-o imagine de ansamblu aerisita.

StiIuI minimaIist - artistii care au adoptat aceasta maniera de lucru folosesc in compozitii cat mai putine culori, f orme, linii.

StiuI d0 am0naja70 minimaIist merge pe ideea interioarelor monocrome, renuntarea la peretii interni, geometrizarea formelor, transparenta si
inlocuirea mobilelor masive cu mobile simple, cum ar fi rafturile in loc de biblioteca, canapelele simple din piele sau stofa, taburetele, mesele joase
taiate in forme abstracte sau spatiile zidite in pereti pe post de dulapuri. Un alt element specific minimalismului este renuntarea la covoare si
mochete, in favoarea parchetului. De asemenea, acest stil propune inlocuirea gresiei sau faiantei din baie cu imitatii de parchet, incorporarea in
mobile a corpurilor de iluminat, mai ales in bucatarii, iar in camere de cele mai multe ori lustrele sunt inlocuite cu lampi inalte metalice, realizate
artistic, sau dimpotriva, lampi foarte usoare, eventual cu abajurul din hartie.

MobiIi07uI minimaIist propune un spatiu simplu, curat, aerisit si exclude orice ingramadire de obiecte, excluzand aglomerarea ce da adesea o
senzatie de suf ocare, de presiune. Cele mai stralucite exemple ale genului imbina designul inspirat si piesele de calitate, producand un rezultat
simplu, dar de efect. Dar mobilierul modern si minimalist nu trebuie sa fie atat de rece pe cat se tem multi, sau sa aiba ceva din austeritatea unei
manastirii, ci trebuie sa fiu simplu, practic si placut din punct de vedere estetic, fiind asadar nevoie sa se gaseasca un nivel de simplitate potrivit.

Singura cerinta este "respectul" acordat calitatii materialelor si simtul spatiului. Exista numeroase exemple in care spatiul si lumina se completeaza
reciproc astfel incat sa creeze un spatiu placut fara ornamente inutile

CuI o7iI0 utilizate sunt pale sau stridente. Principala caracteristica a minimalismului este absenta decoratiunilor.

Lumina este una dintre principalele aspecte ale minimalismului, in arhitectura cat si in designul interior. Lumina directa, indirecta ,difuza, puncte de
lumina care pot mari spatiul, acoperi un zid, reflecta culorile, lumina anumite obiecte de mibilier sau accentua un anumit traseu. Este foarte
interesant de observat ca prin utilizarea filtrelor de lumina, materialelor foarte deschise ,sticla translucida, sau luminii difuze, obiectele par sa
sfideze legile gravitatiei. Materialele translucide au mai degraba abilitatea de a sugera contururile decat de a ni le arata. Lumina care patrunde prin
acestea estompeaza muchiile obiectelor, facandu-le sa arate de parca s-ar dizolva in spatiu. Panourile din lemn laminat au efect similar. Aparent
solide de la distanta, pot fi modelate in f oarte multe modalitati fara a strica aspectul final al suprafetei, fiind armonizat de lumina filtrata.