Exemplu de calcul nr.

STRUCTURA DUALA CU CADRE CONTRAVANTUITE CENTRIC LA CARE A CEDAT O CONTRAVANTUIRE

1. INTRODUCERE Se prezinta un Exemplu de calcul care contine toate etapele de realizare a consolidarii unei constructii existente in conformitate cu P100/3-2008. In urma unui cutremur s-a constatat ca una dintre contravantuiri a flambat (si-a pierdut stabilitatea generala). Contravantuirea care a flambat se afla pe cadrul transversal de pe axul 3 la nivelul etajului 1. Calculul structural al structurii avariate analizate a fost efectuat cu programul spatial ETABS. 2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE Constructia analizata fost finalizata in anul 2004, iar documentatia de proiectare si de executie originala si completa se gaseste in Cartea Tehnica a constructiei. Constructia analizata are destinaia de birouri avnd dimensiunile in plan de: - 2 deschideri de 7.5m + 2 deschideri de 6.0m. - 6 travei de 9.0m Regimul de inaltime considerat in calcule este P+7E+E8partial avnd: Hparter=4.8m; HE1=4.5m; Hetaj curent=3.6m, HE8=3.0m, inaltimea totala fiind de 33.9m. Intre axele H-K construcia are regimul de inaltime P+7E, iar intre axele K-L, P+1E. Construcia analizata, din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual format din cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite. Pe direcia transversala sunt prevzute 4 cadre contravantuite + 3 cadre necontravantuite. Pe direcia longitudinala exista 2 cadre contravantuite + 3 cadre necontravantuite. Otelul folosit in grinzi si stlpi este S355JO, iar in contravntuiri este S355JOH conform SR EN 10025+A1. Contravntuirile verticale sunt proiectate cu diagonale incrucisate in forma de X pe doua nivele , realizate din evi rectangulare avnd clasa de seciune 1. Zvelteea diagonalelor este =102 care se ncadreaz in valorile prevzute in normativul P1001/2006. Sistemul de prindere a contravantuirilor modeleaza o articulatie teoretica prin prevederea unui singur bolt. Grinzile de cadru (transversale si longitudinale) sunt realizate cu seciune dublu T din profile laminate HEA cu clasele de seciune 1 si 2. Pe direcie transversala s-a efectuat o variaie de seciune, tinand seama de mrimea eforturilor, rezultnd grinzi cu clase de seciune 2 pentru ultimele 3 nivele. Stlpii sunt proiectai cu seciune in Cruce de Malta, seciune convenabila att din punct de vedere al prelurii eforturilor cat si din punct de vedere al realizrii prinderilor grind-stlp. Seciunea stlpilor este realizata din profile laminate HEB (la primele 2 nivele) si HEA (pentru urmtoarele nivele) rezultnd clas de seciune 1. Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea (latura lunga) si sunt de tip HAMBRO care asigura conlucrarea cu planseele din beton armat. Conlucrarea spaiala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de planeele din beton armat cu grosimea de 15cm.
1

Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda stalp sunt realizate in sistem rigid, cu flanse si scaune. Prinderea este realizata cu suruburi de inalta rezistenta IP gr. 10.9 pretensionate 50%. mbinrile din uzin sunt realizate cu sudur n adncime cu ptrundere complet, cu nivel B de acceptare conform C150 / 99. Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite. Structura se ncadreaz in clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile transversale de la ultimele nivele au clasa de seciune 2, factorul de comportare avnd valoarea q=4.0. Determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale s-a realizat cu programul ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalp si grinzi element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana. Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate axial.

Fig.1-Vederi 3D

Fig.2 Elevatie ax 1

Fig.3 Elevatie ax 2

Fig.4 Elevatie ax 3

Fig.5 Elevatie ax 4

Fig.6 Elevatie ax 5

Fig.7 Elevatie ax 6

Fig.8 Elevatie ax 7

Fig.9 Elevatie ax H

Fig.10 Elevatie ax I

Fig. Fig.11 Elevatie ax J 12 Elevatie ax K Fig.13 Elevatie ax L

In figurile 113 este data configurarea geometrica a structurii

3. Evaluarea starii fizice a cladirii analizate n vederea evalurii construciei analizate, s-au strans datele necesare din surse cum sunt: - documentaia tehnic de proiectare i de execuie a construciei examinate (inclusiv documentele referitoare la eventualele intervenii pe durata exploatrii); - reglementrile tehnice n vigoare la data realizrii construciei; - investigaii pe teren; - msurtori i teste n situ i/sau n laborator. In urma analizarii factorilor de cunoastere (verificarii vizuale in situ si studierii amanuntite a Cartii Tehnice a constructiei) s-a constatat ca nivelul de cunoastere al structurii, conform tabel 4.1 (pag. 16) din P100/3-2008, este KL3 cunoastere completa, factorul de incredere fiind CF=1. Pentru evaluarea structurii de rezistenta prin calcul, in conformitate cu P100-3/2009 capitolul 6, se vor utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru constructii obisnuite de orice tip) si 3 (metodologie ce utilizeaza calcul neliniar pentru constructii de o importanta deosebita si constructii curente)

4. Evaluarea calitativa 4.1 Evaluarea gradului de indeplinire a conditiilor de conformare structurala( R1 ) Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaza punctajul dupa Lista de cerinte a metodologiilor de nivel 2 si 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, pag.71, P100/3-2008, care cuprinde conditiile de alcatuire a structurii de otel analizate.
Criteriu Tabel 1 Criteriul Criteriul nu este ndeplinit Nendeplinire este Nendeplinire major moderat ndeplinit Punctaj maxim: 50 puncte 50 50 puncte Punctaj maxim: 10 10 puncte Punctaj maxim: 30 puncte 10 puncte

(i) Condiii privind configuraia structurii

Conform criteriu (i) din Tabelul C.1 Punctaj total realizat

(ii) Condiii privind interaciunile structurii

Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1 Punctaj total realizat (iii) Condiii privind alctuirea elementelor structurale

(b) Structuri cu cadre contravntuite centric - Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor structurale asigur dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice astfel nct plastificarea diagonalelor ntinse s se produc nainte de formarea articulaiilor plastice sau de pierderea stabilitii generale / locale n grinzi i stlpi
- Prinderile grind-stlp sunt de tip rigid astfel nct cadrele, cu sau fr contravntuiri pot prelua cel puin 25% din aciunea seismic n ipoteza n care contravntuirile verticale au ieit din lucru. - Diagonalele dispuse n X au zvelteea 1.3e><2e - Zvelteea stlpilor n planul contravntuit este 30 puncte

Condiii referitoare la planeu Placa planeelor au grosimea de 120mm 100 mm si este realizat din beton armat monolit. Armturile distribuite n plac asigur rezistena necesar la ncovoiere i fora tietoare pentru forele seismice aplicate n planul planeului Forele seismice din planul planeului pot fi transmise la elementele structurii (grinzi principale i secundare) prin intermediul conectorilor elastici (gujoane) sau rigizi Golurile n planeu sunt bordate cu armturi suficiente, ancorate adecvat. Punctaj total realizat

Punctaj maxim: 10 puncte

10 puncte

R1 = 100 puncte

(i) -

Conditii privind configurarea structurii Traseul incarcarilor este continuu Sistemul este redundant Nu exista niveluri slabe din punctul de vedere al rezistentei Nu exista niveluri flexibile Nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50% pentru parter si etajele 1-3. Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse. Legatura intre suprastructura si infrastructura are capacitatea de a asigura transmiterea eforturilor In concluzie criteriul (i) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este maxim de 50 puncte. (ii) Conditii privind interactiunile structurii - Distantele pana la cladirile vecine depasesc dimensiunile minime de rost - Nu exista supante - Peretii nestructurali sunt legati flexibil de structura principala In concluzie criteriul (ii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte. (iii) Conditii privind alcatuirea elementelor structurale

Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite. - Structura este conformata astfel incat asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice, zonele disipative fiind situate la captele grinzilor in vecinatatea imbinarilor grinda-stalp. - Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea grinzilor sunt indeplinite - Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea stalpilor sunt indeplinite - Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea contravantuirilor sunt indeplinite In concluzie criteriul (iii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este de 30 de puncte. Punctajul total pentru ansamblul conditiilor de alcatuire a structurii de otel analizate (gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica) este R1=100 puncte.

4.2 Evaluarea gradului de afectare structurala ( R2 ) Evaluarea strii de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului obtinut in tabelul 2 (realizat conform tabel C3 - P100/3-2008) pentru diferitele tipuri de degradari identificate.
Tabel 2. Tipul de degradare Fr degradri 10 Degradare Moderate Sever

1. Grinzi: deformaii extinse, voalarea pereilor seciunii, formarea de articulaii plastice, fisuri i ruperi pariale 2. Stlpi: deformaii moderate, voalri ale tlpilor, incursiuni n domeniul plastic (la unii stlpi) 3. Prindere grind / bare disipative stlp: deformaii pronunate, ruperi ale mijloacelor de prindere cu diminuarea rezistenei capabile (fr a fi afectate ns mijloacele de prindere care transmit fora tietoare) 4. Nodul de cadru: deformaii pronunate, voalare n domeniul plastic, fisuri i ruperi pariale ale sudurilor 5. Prinderi de continuitate ale stlpilor i grinzilor: incursiuni n domeniul plastic fr ruperi ale elementelor de continuitate sau a mijloacelor de prindere 6. Contravntuiri verticale: flambaj, deformaii plastice, cedarea prinderilor 7. Baza stlpilor: deformaii plastice ale plcii de baz, traverselor, deformaii plastice / ruperea uruburilor de prindere n fundaii
8. Diafragme orizontale: metalice: deformaii pronunate, flambajul unor bare de contravntuire. Ruperea mijloacelor de prindere a barelor contravntuirii i /sau panourilor metalice de structur de rezisten din beton armat: fisurarea sau ruperea planeelor. Distrugerea prinderii plcii din beton armat de structur metalic (smulgerea din conectori / ruperea conectorilor) Punctaj total

25

10

10

10

30 10

Punctaj maxim: 100 puncte Punctaj realizat R2: 70puncte

NOTA : 1. Tipurile de degradri considerate n tabelul 2 sunt numai cele produse de aciunea seismic. Dac n urma examinrii structurii se constat c aceasta prezint degradri produse de alte cauze, de exemplu, degradri de material produse de coroziune, de incendii sau degradri produse de ncrcarea cu deplasri, cum sunt cele din tasarea diferenial a reazemelor sau variaia de temperatur, efectul acestora asupra siguranei structurale se ia n considerare prin reducerea suplimentar a punctajului R2, funcie de natura i efectul structural al acestor degradri. 2. Distribuia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradri este orientativ. Expertul evaluator poate corecta aceast distribuie atunci cand consider c prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realist a efectelor diferitelor tipuri de degradare asupra siguranei structurale.

In urma evaluarii calitative a structurii s-a constatat :

9

- Contravantuirea situata in ax 3, etaj 1 este avariata prin pierderea stabilitatii generale. Conform tabel 2, gradul de afectare structurala este R2=70 de puncte. Rezulta, conform tabel 8.2 - P100-3/2008, structura se incadreaza in clasa de risc seismic II. 4.3 Evaluarea gradului de asigurare structural seismic ( R3 ) Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare din elementele structurale cu expresia :

n care: Ed ,Rd - efortul secional de proiectare i, respectiv, efortul capabil, n elementul j q - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat n anexa C (conform 6.8.4) P1003/2008. 4.3.1 Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza datelor obtinute in tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3).
Tabel 3 Element structural Grinzi: -- Comportare ductil clasa 1 de seciuni clasa 2 de seciuni Bare disipative: -- Comportare ductil clasa 1 de seciuni clasa 2 de sectiuni Stlpi: -- Comportare ductil clasa 2 de seciuni 4 8 3
1)

8 3

Contravntuiri verticale cu diagonale n X :

-- Comportare ductil 6 clasa 1 de seciuni mbinri rigl-stlp : -- Comportare ductil1) 4

1) Comportare ductil nseamn c stlpul, grinda, contravntuirea, mbinrile rigl-stlp, prinderile ndeplinesc toate condiiile de alctuire i de detaliere prevzute n normativele de proiectare a construciilor noi, specifice acestor tipuri de structuri. De asemenea trebuie ndeplinite toate condiiile privind formarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei printr-o comportare histeretic ct mai stabil. Se admit interpolri ale valorilor q corespunztoare comportrii ductile, respectiv neductile pentru cazul ndeplinirii pariale a condiiilor prevzute n normativele de proiectare a structurilor noi.

10

Pentru exemplul analizat valoarea factorului de comportare q al elementului a fost estimat la valoarea q=1, deoarece un element disipativ (contravantuire) a iesit din lucru. Calculul starii de eforturi pentru structura reala cu deformatii remanente, cu o diagonala iesita din lucru (din modelul de calcul s-a scos bara respectiva) s-a realizat cu coeficientul de comportare global q=1. Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul 8.2.b.P100-3/2008) pentru contravantuirile cele mai solicitate din axul 3/H rezulta:

unde : Rd efortul capabil al elementului ; Ed efortul sectional de proiectare al elementului; rezulta clasa de risc seismic II conform P100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46. Coeficientul R3 pentru cadrul din axul 3 calculat pe primele doua nivele (contravantuirile au aceeasi sectiune) conform punctului 8.2 relatia (8.3) rezulta :

unde : VRd efortul capabil al contravantuirii; VEd efortul axial din design rezulta clasa de risc seismic III conform P100-3/2008 tabel 8.3 pag 46.

11

5. EVALUARE CANTITATIVA (prin calcul) 5.1 Evaluarea incarcarilor conform normelor in vigoare 5.1.1 Evaluarea aciunilor permanente Pentru evaluarea aciunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.
TABEL 4

Tipul aciunilor 1. Aciuni permanente 1.1 greutatea proprie a structurii 1.2 greutate grinzi secundare 1.2 pardoseala 1.3 greutate instalaii suspendate de planee 1.4 plafoane false 1.5 perei despritori 2. Aciuni variabile 2.1 zpada

Relaia de calcul

Valoarea caracteristica [kN/m2] determinata automat cu ajutorul programului de calcul utilizat 0.15 1,54 0,20 0,20 0,50

Norme

--estimat estimat estimat estimat estimat

-------------

s k = i c e c t s 0k

1,28 2.2 vnt 2.3 ncrcri datorita exploatrii: - utila pe acoperi -utila peste etaj 8 - utila pe planeele curente 3. Aciuni accidentale 3.1 seism w(z) = qref x ce(z) x cp ----Fb ,k = I S d (Tk ) m k

CR 1-1-3-2005 NP-082-04

2,0 5,0 3,0

STAS 10101/2A1-87 STAS 10101/2A1-87 P100-1/2006

12

5.1.2 Evaluarea incarcarilor variabile (1) Evaluarea aciunii zpezii (CR 1-1-3-2005) Valoarea caracteristica a ncrcrii din zpada pe acoperi, sk :
s k = i c e c t s0 k

((2.3)- CR-1-1-3-2005)

in care: i - coeficientul de forma pentru ncrcarea din zpada pe acoperi care se determina in funcie de forma acoperiului; i = 1=0,8 - acoperi de tip terasa: =00 (Tabel 3.1, pct. 3.1); ce - coeficientul de expunere al amplasamentului construciei; ce = 0,8 - acoperi cu expunere completa (Tabel 2.1, pct.2.2); ct - coeficientul termic; ct = 1,0 acoperi cu termoizolatie uzuala (pct. 2.2); s0k - valoarea caracteristica a ncrcrii din zpada pe sol [kN/m2], in amplasament; s0k=2,0 kN/m2- amplasament municipiul Braov (tabel A1, Anexa A);
s k = 0 ,8 0 ,8 1,0 2 ,0 = 1,28 kN / m 2

(2) Evaluarea aciunii vntului (NP-082-04) Presiunea vntului la nlimea z deasupra terenului: w(z) = qref x ce(z) x cp ((1) NP 082 04)

in care: qref presiunea de referin a vntului; qref=0,5kPa amplasament Braov (Anexa A, harta de zonare figura A.2) ce(z) factorul de expunere la nlimea z deasupra terenului; ce(z) = cg(z) x cr(z) (pct.11.1) cg(z) factorul de rafala cr(z) factorul de rugozitate cg(z)=1+g[2I(z)] in care: g=3,5 factorul de vrf 2I(z) =2 x 0,23 = 0,46 dublul coeficientului de variaie a fluctuaiilor vitezei amplasament Braov (Anexa A, tabelul A1) cg(z)=1+3,5 x 0,46=2,61 z c r ( z ) = k r2 ( z0 )(ln ) 2 z0 kr(z0) = 0,24 factor funcie de tipul de teren zona urbana dens construita (pct. 8.2, tabelul 2)
13

z =30,9m inaltimea construciei deasupra terenului z0 = 1,0m lungimea de rugozitate in funcie de teren zona urbana dens construita (pct. 7.2, tabelul 1) 30 ,9 2 c r ( z ) = 0 ,24 2 (ln ) = 0 ,68 1,0 ce(z)=2,61x0,68=1,78 cp coeficientul aerodinamic de presiune cp=0,8 (presiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6) cp=-0,3 (suctiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6) Presiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,8=0,71kPa = 0,71kN/m2 Suctiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,3=0.27kPa = 0,27kN/m2 (3) Evaluarea ncrcrilor datorit exploatrii Pentru evaluarea ncrcrilor datorita exploatrii a se vedea valorile din Tabelul 4. 5.1.3 Evaluarea aciunilor accidentale (1) Evaluarea aciunii seismului (P100-1/2006) Se adopta Metoda de calcul cu spectru de rspuns ( paragraf 4.5.3.3.din P100-1/2006. Fora tietoare de baz Fb,k aplicat pe direcia de aciune a micrii seismice n modul propriu de vibraie k este ((4.8 P100)-1/2006) Fb ,k = I Sd (Tk ) mk unde:
m k este masa modal efectiv asociat modului propriu de vibraie k ; Tk perioada proprie n modul propriu de vibraie k ;

in care : I=1,2

este factorul de importanta-expunere al construciei ; clasa de importanta II (Tabel 4.2); 2 S d (T ) - spectrul de proiectare pentru acceleraii, exprimat in m/s ;

Tc=0,7s si TB=0,07s amplasament Braov (pct. 3.1, fig. 3.2); (T ) Sd (T) = ag deoarece T>TB (T perioada fundamentala este estimata la 0 ,75 s 0 ,85 s ); q ag =0,2g=0,2x9,81=2,16 - acceleraia terenului pentru proiectare; amplasament Braov ( fig. 3.1); q = 4 factorul de comportare al structurii - structura in cadre duale (tabelul 6.3 din P100-1/2006); q=1 - structura avariata (P100-3/2008) q=3 - structura consolidata (tabelul 6.1 din P100/3-2008)

(T ) - spectru normalizat de rspuns elastic funcie de perioada de colt (vezi fig.14);

14

3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5

TC T B0.7s = =0.07
T C =0.7s T D =3

0 =2.75

TC 0.7s

=0.05

1.925/T 5.775/T
2

0 0 0.5 1 1.5 2 2.5 Perioada T , s 3 3.5 4

Fig.14 In programul de calcul utilizat se introduce spectrul normalizat de rspuns elastic din fig.14 pentru Tc=0,7s vezi fig.14. 5.2 Modelarea structurii Se realizeaza un calcul static liniar si neliniar in starea deformata actuala a structurii, cu structura in stare avariata prin modelarea structurii fara contravantuirea care a flambat. (se stabileste capacitatea portanta a structurii). Determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale s-a realizat cu programul ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalpi si grinzi element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana. Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate axial. Structura se modeleaza fara contravantuirea care a flambat (contravantuire ax 3, etaj 1). 5.3 Efectuarea unui calcul modal bazat pe spectrul de raspuns (MRS) 5.3.1 Evaluarea maselor Pentru analiza modala a structurii, masele (m) se evalueaz din combinaia de ncrcri conform tabel 4.1 din CR 0-2005:
TABEL 5

ncrcarea Greutatea proprie Instalaii suspendate de planeu Pardoseala Plafon fals Perei despartitori Grinzi secundare Utila

Factor 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 0,4

Pentru structura analizata masele au fost stabilite conform Tabel 5.

15

Predimensionarea elementelor structurii, se realizeaz pe baza experienei de proiectare si a unor relaii simplificate de calcul pentru determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale. 5.3.2 Analiza modala 5.3.2.1 Modelul elastic Pentru structura analizata modelarea structurii s-a realizat cu programul de calcul spaial ETABS. Modelul realizat este tridimensional in care planeele din beton armat au fost modelate cu elemente finite de tip membrana (in programul ETABS). 5.3.2.2 Etapele analizei modale: 1. Configurarea geometrica a structurii ; 2. Definirea materialelor (greutate specifica, masa, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poison, rezistenta la curgere si rezistenta la rupere); 3. Definirea seciunilor (tipul seciunii cu dimensiunile acesteia); 4. Discretizarea structurii toate barele structurii au fost definite cu elemente finite de tip beam; 5. Definirea plcii de beton armat cu elemente finite de tip membran; 6. Definirea rspunsului spectral - se introduce spectrul normalizat de rspuns elastic in cazul structurii analizate s-a introdus spectrul din fig.14; 7. Definirea sursei maselor (conform Tabel 2); 8. Atribuirea legaturilor structurii cu terenul; 9. Atribuirea legaturilor intre elemente (legaturi articulate daca exista); 10. Atribuirea tipului de seciune pentru fiecare element; 11. Atribuirea incarcarilor pe elemente; 12. Atribuirea numrului gradelor de libertate; 13. Atribuirea parametrilor analizei modale (numrului de moduri proprii de vibraie); Se definesc attea moduri proprii de vibraie pana cnd suma maselor modale sa fie de cel puin 90% din masa totala, pe ambele direcii. 14. Definirea ipotezelor de ncrcare pentru rspunsul spectral pe cele 2 direcii principale (UX si UY) se definesc in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul static echivalent; 15. Definirea ipotezelor de ncrcare; 16. Definirea combinaiilor de ncrcri; 17. Se ruleaz analiza static liniar; Rezulta caracteristicile dinamice proprii ale structurii (perioade proprii de vibraie, vectori si valori proprii, factorii de participare a maselor). Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 5.

16

5.3.2.3 Rezultatele analizei modale STRUCTURA AVARIATA

TABEL 6

Mase modale de translaie Suma maselor modale de Mase modale de rotaie pe pe direciile principale ale translaie pe direciile direciile principale ale structurii structurii (%) principale ale structurii (%) (%) Mod Perioada UX 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 0.89 0.86 0.60 0.36 0.32 0.24 0.21 0.19 0.15 0.15 0.14 0.12 73.45 0.03 1.17 0.04 15.71 0.01 0.00 2.98 0.79 1.60 0.96 0.71 UY 0.03 73.46 0.03 15.36 0.05 0.26 5.40 0.00 1.45 1.06 0.06 0.25 UZ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 SUM UX 73.45 73.48 74.65 74.69 90.40 90.40 90.41 93.39 94.18 95.79 96.75 97.46 SUM UY 0.03 73.48 73.51 88.88 88.93 89.19 94.59 94.59 96.04 97.10 97.16 97.41 SUM UZ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 RX 0.04 99.14 0.00 0.68 0.00 0.00 0.09 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 RY 98.07 0.04 1.35 0.00 0.30 0.00 0.00 0.13 0.02 0.01 0.00 0.02 RZ 1.15 0.06 73.42 0.01 0.03 14.04 0.21 0.00 0.73 0.06 1.25 3.43

Mase modale de rotaie pe direciile principale ale structurii (%) SUM RX 0.04 99.18 99.18 99.86 99.87 99.87 99.96 99.96 99.96 99.96 99.96 99.97 SUM RY 98.07 98.11 99.46 99.47 99.77 99.77 99.77 99.91 99.92 99.93 99.93 99.95 SUM RZ 1.15 1.20 74.62 74.63 74.66 88.70 88.91 88.91 89.64 89.69 90.95 94.38

Comentarii : a) primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 73.45% ; b) modul 2 de vibraie: translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 73.46%; c) modul 3 de vibraie: torsiune cu factor de participare a maselor 74,65% pe direcia X si 73,51% pe direcia Y; d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%. 5.4 Calculul static liniar considernd structura omogena cu structura avariata (fara contravantuirea care a flambat contravantuire ax 3, etaj 1). Cu elementele definite la paragraful (5) si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaial in domeniul elastic pentru stabilirea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale in combinaiile de aciuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu. Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura in stare avariata prin modelarea structurii fara contravantuirea care a flambat (contravantuire ax 3, etaj 1).

17

Au fost definite 11 combinaii de incarcari: - cinci combinaii de ncrcare in gruparea fundamentala de calcul (S.L.U.- GF), - patru combinaii de ncrcare in gruparea speciala (S.L.U.- GS) - doua combinatii de incarcari in gruparea normata (S.L.S.) Combinaiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 6.

TABEL 7 Combinaia Ipoteze greutate proprie greutate grinzi secundare Gruparea fundamentala de calcul (SLU) utila instalaii suspendate de planeu pardoseala plafoane false perei despartitori greutate proprie greutate grinzi secundare Gruparea fundamentala de calcul cu vnt pe direcia X (SLU-U-vx) utila instalaii suspendate de planeu vnt X pardoseala plafoane false perei despartitori greutate proprie greutate grinzi secundare Gruparea fundamentala de calcul cu vnt pe direcia X (SLU-u-Vx) utila instalaii suspendate de planeu vnt X pardoseala plafoane false perei despartitori greutate proprie greutate grinzi secundare Gruparea fundamentala de calcul cu vnt pe direcia Y (SLU-U-vy) utila instalaii suspendate de planeu vnt Y pardoseala plafoane false perei despartitori greutate proprie greutate grinzi secundare Gruparea fundamentala de calcul cu vnt pe direcia Y (SLU-u-Vy) utila instalaii suspendate de planeu vnt Y pardoseala plafoane false perei despartitori Factor 1,35 1,35 1,5 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,5 1,35 1,05 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,05 1,35 1,5 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,5 1,35 1,05 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,05 1,35 1,5 1,35 1,35 1,35 Tipul ipotezei Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static

Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA FUNDAMENTALA

18

greutate proprie greutate grinzi secundare utila Gruparea speciala pe direcia X (SLUSX) instalaii suspendate de planeu pardoseala seism X plafoane false perei despartitori greutate proprie Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA SPECIALA greutate grinzi secundare utila Gruparea speciala pe direcia Y (SLUSY) instalaii suspendate de planeu pardoseala seism Y plafoane false perei despartitori greutate proprie greutate grinzi secundare Gruparea speciala pe direcia X si 0.3 pe directia Y (SLUSX0.3Y) utila instalaii suspendate de planeu pardoseala seism X seism Y plafoane false perei despartitori greutate proprie greutate grinzi secundare utila Gruparea speciala pe direcia Y si 0.3 pe directia X (SLUSY0.3X) instalaii suspendate de planeu pardoseala seism Y seism X plafoane false perei despartitori greutate proprie greutate grinzi secundare Gruparea fundamentala normata cu vnt pe direcia X (SLS-VX) utila instalaii suspendate de planeu vant X pardoseala plafoane false perei despartitori greutate proprie greutate grinzi secundare Gruparea fundamentala normata cu vnt pe direcia Y (SLS-VY) utila instalaii suspendate de planeu vant Y pardoseala plafoane false perei despartitori

1,0 1,0 0,4 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 0,4 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 0,4 1,0 1,0 1,0 0,3 1,0 1,0 1,0 1,0 0,4 1,0 1,0 1,0 0,3 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 0,7 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 0,7 1,0 1,0 1,0

Static Static Static Static Static Spectru Static Static Static Static Static Static Static Spectru Static Static Static Static Static Static Static Spectru Spectru Static Static Static Static Static Static Static Spectru Spectru Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static

Starea Limita de serviciu (S.L.S.)

19

5.4.1 Verificarea deformaiilor STRUCTURA AVARIATA Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform P100-1/2006. d s = q d e 0 ,0075 h (Anexa la Exemplul 1 pct. F6) Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform P100-1/2006. d s = c q d e 0 ,025 h (Anexa E pct. E2). in care: ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice; q = 1 - factorul de comportare structura avariata; de - deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic sub incarcari seismice de proiectare; =0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al aciunii seismice asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006); h inaltimea de nivel c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006) In Tabelul 5 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia Y.

Fig.15 Deplasarea SLU-SX-structura avariata la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=16,5cm 20

Fig.16 Deplasarea SLU-SX-structura avariata la etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=15,3cm

Fig.17 Deplasarea SLU-SY-structura avariata la etaj 8 ax 3J - dy,ax3J=14,99cm

Fig.18 Deplasarea SLU-SY-structura avariata la etaj 7 ax 3J - dy, ax3J=14,57cm

Rezulta : dex=16,50cm - 15,30cm =1.2cm ; dey=14,99cm - 14,57cm =0.4cm unde : d e x ; d ey deplasari relative de nivel, reprezinta diferena intre deplasarea nivelului superior si deplasarea nivelului inferior Verificarea la SLU direcia transversal: d r X = c q d e X = 1 1 0,012 = 0,012m 0,025h = 0,075m direcia longitudinal: d r y = c q d e Y = 1 1 0,004 = 0,004m 0,025h = 0,075m Verificarea la SLS direcia transversal: d r X = q d e X = 0,4 1 0,012 = 0,0048m 0,0075h = 0,0225m direcia longitudinal: d r y = q d e Y = 0,4 1 0,004 = 0,0016m 0,0075h = 0,0225m

21

Fig.19 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe direcia X structura avariata [m] Conform fig.19 rezulta : dex,max=16,0cm

Fig.20 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe direcia Y structura avariata [m] Conform fig.20 rezulta : dey,max=15,0cm
22

Fig.21 - Deformata structurii avariate din gruparea speciala SLUSX

Fig.22 - Deformata structurii avariate din gruparea speciala SLUSY

23

5.4.2 Starea de eforturi structura in stare avariata

Fig.23 - Diagrama de moment Ax 3 din gruparea speciala direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kNm]

Fig.24 - Diagrama de forta axiala Ax 3 din gruparea speciala pe direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kN]

Fig.25 - Diagrama de forta tietoare Ax 3 din gruparea speciala pe direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kN]

24

5.4.3. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata ca raie intre Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta) STRUCTURA AVARIATA

Fig.26 Ax 1- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

25

Fig.27 Ax 2- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

26

Fig.28 Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

27

Fig.29 Ax 4- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

28

Fig.30 Ax 5- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

29

Fig.31 Ax 6- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

30

Fig.32 Ax 7- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

31

5.4.4 VERIFICARE DIAGONALA ax3/H-I - din combinatia cea mai defavorabila

unde: Nt,Rd capacitatea la intindere a diagonalei NEd efortul de proiectare Diagonalele se verifica la ntindere, la efortul din aciunea seismica amplificata cu 2 (la cadrele contravantuite centric, conform P100-1/2006 se considera ca diagonala comprimata a ieit din lucru si lucreaza doar bara intinsa). In program se verifica automat la efortul cel mai defavorabil (compresiune). 5.4.4.1 CARACTERISTICI GEOMETRICE DIAGONALA [cm2]

NEd =2 x 4937kN = 9874kN diagonala parter ax 3/H-I Nt,Rd=A x fy=0.013056 x 355000=4635kN diagonala parter ax 3/H-I Rezulta :

32

Fig. 33 VERIFICARE DIAGONALA CONFORM EC3-2005 Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila Verificare diagonala ax3/H-I - conform EC3-2005

33

5.5. Calcul static neliniar - STRUCTURA AVARIATA 5.5.1 Elemente generale Incarcarile gravitaionale din gruparea speciala sunt meninute constante iar ncrcarea seismica stabilita la pct. (5) creste monoton pana la atingerea deplasrii orizontale maxime, acceptate de norma dup care se proiecteaz construcia. Creterea monotona a incarcarilor seismice va continua si dup depirea valorii limita a deplasrii orizontale pana la atingerea coeficientului 1,1 ov (tab. 3.7), amplificat cu 1,2 1,5. Aceasta cretere este necesara pentru a putea compara energia disipata de structura cu cea indusa de seism. In aceasta etapa de calcul se urmrete: - ordinea formarii articulaiilor plastice si distribuia acestora pe structura; - evitarea formarii articulaiilor plastice in stlpi, cu excepia prii inferioare a stlpilor de la primul nivel si a prii superioare a stlpilor de la ultimul nivel; - ncadrarea rotirilor in limitele admise pentru fiecare tip de bara sau zona disipativ. Dirijarea articulaiilor plastice in elementele si zonele conformate in acest scop se realizeaz prin: - " jocul " rigiditilor grinda - stlp la cadre necontravantuite (mrirea caracteristicilor geometrice a stlpilor) ; - mrirea rigiditii stlpilor i/sau realizarea continuitatii grinzilor pe stlpi Rotirile maxime admisibile au aceleai valori, practic in toata literatura tehnica de specialitate. Pentru ncadrarea in limitele admisibile ale rotirilor se mrete rigiditatea de ansamblu a structurii. 5.5.2 Etapele analizei statice neliniare: 1. Definirea tipurilor de articulaiilor plastice si stabilirea caracteristicilor acestora pentru element: (1) stlpi articulaii plastice de tip P-M2-M3 (axiala-moment pe direcia 2-moment pe direcia 3) (2) grinzi articulaie plastica de tip M3 (moment pe direcia 3) (3) contravntuiri articulaie plastica de tip P (axiala) 2. Atribuirea articulaiilor plastice pentru fiecare element ; La elementele de tip beam (grinzi si stlpi) zonele potenial plastice se definesc la fata nodului grinda stlp (in program se seteaz valorile relative 0 si respectiv 1). La elementul de tip beam dublu articulat se definete o singura zona potenial plastica pe lungimea barei (se seteaz 0 sau 1).

fiecare

3. Definirea ipotezele de calcul static neliniar (1) Ipoteza 1 PUSH - este ipoteza care cuprinde incarcarile permanente si incarcarile datorate exploatrii cu coeficienii specifici combinaiei care conine aciunea seismica; (2) Ipoteza 2 PUSH X structura este prencrcat cu aciunile din ipoteza PUSH, si se aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 1 de vibraie care este in cazul nostru pe direcia X. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii UX; (3) Ipoteza 3 PUSH Y structura este prencrcat cu aciunile din ipoteza PUSH, si se aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 2 de vibraie, care este in cazul nostru pe direcia Y. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii UY;

34

4. Se ruleaz analiza statica neliniar . Pentru zonele potenial plastice cu comportare caracteristica curba ductila este data in Fig. 36. Coordonatele punctelor A, B, C, D si E care definesc curba au fost date dup FEMA 273. Pentru zonele cu comportare ductila s-au luat valorile implicite din programul ETABS care coincid cu FEMA 273. Pentru contravntuirile in X punctele curbei caracteristice se definesc pe baza tensiunilor si deformaiilor specifice limita. La elementele ncovoiate sau ncovoiate cu fora axiala (grinzi, respectiv stlpi) zonele potenial plastice se definesc la capetele barei. La diagonalele contravntuirilor incrucisate in X este suficient sa se considere zona potenial plastica amplasata la unul dintre capetele barei. Pentru PMM respectiv M3 curbele caracteristice sunt generate automat de ctre program, n conformitate cu FEMA 273 (vezi Fig. 36).

a)

b)

Fig.34 - Curba caracteristica fora (generalizata) - deplasare (generalizata): a) Fora normalizata (Q/QCE) Deformaie (rotire, deplasare) b) Fora normalizata (Q/QCE) Deformaie normalizata (/y; /y; sau /h)

unde: - rotire - deplasare In funcie de deplasarea maxima se definesc criterii de performanta (vezi Fig. 37).

Fig. 35 - Criterii de performanta

Criteriile de performan pentru cele 3 nivele sunt: (1) IO - Utilizare Imediata (Immediate Occupancy) (2) LS - Sigurana Vieii (Life Safety) (3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention)
35

Valorile deformaiilor (sau rotirilor de bara) acceptate pentru criteriile de mai sus difer in funcie de tipul de seciune si de tipul de solicitare. Valori orientative pentru toate situaiile sunt date in cap. 5 din FEMA 273. In prezentul exemplu de calcul pentru grinzi si stlpi (ncovoiere, respectiv ncovoiere cu fora axiala) s-au luat valorile implicite furnizate de programul ETABS care coincid cu cele date de FEMA273. Valorile setate in program pentru contravntuirile in X la care bara comprimata iese din lucru prin pierderea stabilitatii generale (flambaj) sunt date in Fig.38.

Fig. 36 Curba de interactiune caracteristica - pentru o bara dublu articulata cu comportare nesimetrica la ntindere si compresiune. (Pierderea stabilitatii barei se definete prin setarea valorilor coordonatelor E, D, C, B conform FEMA273)

36

5.5.3 Rezultatele analizei statice neliniare STRUCTURA AVARIATA

Fig.37 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH X

Fig. 38 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH Y

37

Fig. 39 - PUSH X - pasul 7

Fig. 40 - PUSH X - pasul 28

38

Fig.41 - PUSH X - pasul 31

Fig. 42 - PUSH X - pasul 110 (pas final)

39

Fig. 43 - PUSH Y - pasul 70

Fig. 44 - PUSH Y - pasul 95

40

Fig. 45 - PUSH X - pasul 110 (pas final)

6. EVALUAREA FINAL I FORMULAREA CONCLUZIILOR Pe baza rezultatelor obtinute din evaluarea cantitativa si din evaluarea calitativa, in urma verificarilor conditiilor de rezistenta si deformabilitate structurala s-a constatat vulnerabilitatea constructiei in raport cu cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor probabile ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra constructiei analizate, fiind imperios necesara inlocuirea contravantuirii flambate. Ca urmare constructia analizata se incadreaza in Clasa Rs II, n care construciile sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradri structurale majore, dar la care pierderea stabilitii este puin probabil;

7. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE) Inlocuirea integrala a contravantuirii avariate. Se va efectua cu rigurozitate un releveu amanuntit stabilindu-se lungimea contravantuirii in situatia nou aparuta.

41

8. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA 8.1 Rezultatele analizei modale STRUCTURA CONSOLIDATA

TABEL 8

Mase modale de translaie Suma maselor modale de Mase modale de rotaie pe pe direciile principale ale translaie pe direciile direciile principale ale structurii structurii (%) principale ale structurii (%) (%) Mod Perioada UX 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 0.88 0.86 0.60 0.36 0.32 0.24 0.21 0.19 0.15 0.15 0.14 0.12 73.11 0.00 1.14 0.03 16.08 0.00 0.00 3.18 0.83 1.70 0.93 0.69 UY 0.00 73.48 0.03 15.39 0.03 0.26 5.40 0.00 1.49 1.02 0.06 0.25 UZ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 SUM UX 73.11 73.11 74.25 74.28 90.36 90.36 90.36 93.54 94.37 96.07 97.00 97.69 SUM UY 0.00 73.48 73.51 88.90 88.93 89.19 94.59 94.59 96.08 97.10 97.16 97.41 SUM UZ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 RX 0.00 99.18 0.00 0.68 0.00 0.00 0.09 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 RY 98.11 0.00 1.28 0.00 0.36 0.00 0.00 0.15 0.02 0.01 0.00 0.02 RZ 1.06 0.07 73.44 0.01 0.04 14.06 0.21 0.00 0.74 0.07 1.27 3.44

Mase modale de rotaie pe direciile principale ale structurii (%) SUM RX 0.00 99.18 99.18 99.87 99.87 99.87 99.96 99.96 99.96 99.96 99.96 99.97 SUM RY 98.11 98.11 99.39 99.39 99.76 99.76 99.76 99.91 99.93 99.94 99.94 99.96 SUM RZ 1.06 1.12 74.56 74.57 74.61 88.68 88.89 88.89 89.63 89.69 90.96 94.40

Comentarii : e) primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 73,11% ; f) modul 2 de vibraie: translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 73,48%; g) modul 3 de vibraie: torsiune cu factor de participare a maselor 74,25% pe direcia X si 73,51% pe direcia Y; h) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%. 8.2 Calculul static liniar considernd structura omogena cu structura consolidata (s-a inlocuit contravantuirea care a flambat -contravantuire ax 3, etaj 1). Cu elementele definite la paragraful (5) si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaial in domeniul elastic pentru stabilirea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale in combinaiile de aciuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu. Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura consolidata.

42

Combinaiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 6 punctul ..... 8.3 Verificarea deformatiilor - STRUCTURA CONSOLIDATA Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform P100-1/2006. d s = q d e 0 ,0075 h (Anexa la Exemplul 1 pct. F6) Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform P100-1/2006. d s = c q d e 0 ,025 h (Anexa E pct. E2). in care: ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice; q = 3 - factorul de comportare structura consolidata (vezi tabel 6.1 din P100-3/2008); de - deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic sub incarcari seismice de proiectare; =0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al aciunii seismice asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006); h inaltimea de nivel c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006) In Tabelul 5 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia Y.

Fig.46 Deplasarea SLU-SX-structura consolidata la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=5,76cm

Fig.47 Deplasarea SLU-SX-structura consolidata la etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=5,30cm

43

Fig.48 Deplasarea SLU-SY-structura consolidata la etaj 8 ax 3J - dy,ax3J=5,03cm

Fig.49 Deplasarea SLU-SY-structura consolidata la etaj 7 ax 3J - dy, ax3J=4,87cm

Rezulta : dex=5,76cm 5,30cm =0,46cm ; dey=5,03cm 4,87cm =0.16cm unde : d e x ; d ey deplasari relative de nivel, reprezinta diferena intre deplasarea nivelului superior si deplasarea nivelului inferior Verificarea la SLU direcia transversal: dr X = c q d e X = 1 3 0,0046 = 0,0138m ,025h = 0,075m 0

0 direcia longitudinal: dr y = c q d e Y = 1 3 0,0016 = 0,0048m ,025h = 0,075m

Verificarea la SLS direcia transversal: dr X = q d e X = 0,4 3 0,0046 = 0,0055 m ,0075 h = 0,0225 m 0

0 direcia longitudinal: dr y = q de Y = 0,4 3 0,0016 = 0,0019m ,0075h = 0,0225m

44

Fig. 50 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe direcia X. structura consolidata [m] Conform fig.25 rezulta : dex,max=5,0cm

Fig. 51 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe direcia Y structura consolidata - [m] Conform fig.25 rezulta : dex,max=4,0cm
45

8.4 Starea de eforturi STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.52 - Diagrama de moment Ax 3 din gruparea speciala direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kNm]

Fig.53 - Diagrama de forta axiala Ax 3 din gruparea speciala pe direcia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

Fig.54 - Diagrama de forta tietoare Ax 3 din gruparea speciala pe direcia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

46

8.5. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata ca raie intre Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta) STRUCTURA CONSOLIDATA -

Fig.55 Ax 1- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

47

Fig.56 Ax 2- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

48

Fig.57 Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

49

Fig.58 Ax 4- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

50

Fig.59 Ax 5- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

51

Fig.60 Ax6- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

52

Fig.61 Ax7- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

53

8.6 VERIFICARE DIAGONALA ax3/H-I - din combinatia cea mai defavorabila - structura consolidata

unde: Nt,Rd capacitatea la intindere a diagonalei NEd efortul de proiectare Diagonalele se verifica la ntindere, la efortul din aciunea seismica amplificata cu 2 (la cadrele contravantuite centric, conform P100-1/2006 se considera ca diagonala comprimata a ieit din lucru si lucreaza doar bara intinsa). In program se verifica automat la efortul cel mai defavorabil (compresiune). 8.6.1 CARACTERISTICI GEOMETRICE DIAGONALA [cm2]

NEd =2 x 1645,99kN = 3292kN diagonala parter ax 3/H-I Nt,Rd=A x fy=0.013056 x 355000=4635kN diagonala parter ax 3/H-I Rezulta :

54

Fig. 62 VERIFICARE DIAGONALA CONFORM EC3-2005 Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila Verificare diagonala ax3/H-I - conform EC3-2005

55

8.7. Calcul static neliniar structura consolidata. Calculul static neliniar se face in conformitate cu prevederile de la punctul 5.5. 8.7.1 Rezultatele analizei statice neliniar STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.63 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH X

Fig.64 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH Y

56

Fig.65 - PUSH X - pasul 11

Fig. 66 - PUSH X - pasul 28

57

Fig. 67 - PUSH X - pasul 104

Fig. 68 - PUSH Y - pasul 97

58

Fig. 69 - PUSH Y - pasul 104 (pas final)

59