Evolutia hartii politice

Totalitatea statelor independente si a teritoriilor dependente compune harta politica a lumii la un moment dat.In afara de reprezentarea cartografica a acestor entitati teritoriale, harta politica are si sensul de statut politic al unei tari, grup de tari, sau al intregii lumi la un moment dat. Ea se modifica permanent, avand, asadar, un caracter istoric. Prima harta politica a lumii se contureaza, odata cu aparitia primelor state, inca din mileniile VI V i.HR. Acestea au fost localizate pe vaile marilor fluvii, dezvoltandu-se in principal pe baza agriculturii (cultura plantelor si cresterea animalelor), ulterior adaugandu-se activitatile comerciale. Pentru perioada de dinainte de Hristos, pe harta politica a lumii se gaseau o serie de state, grupate in cateva regiuni ale planetei, din Asia, Europa si Nordul Africii. Teritoriul cuprins intre valea Nilului si vaile Tigrului si Eufratului, denumit "Semiluna fertila", a constituit spatiul in care au evoluat generatii de state, precum cele autoritare (sumeriene - Ur, Uruk, Lagas , babiloniene - Babilon, asiriene - Assur, Ninive, egiptene - Theba, Memphis) sau cele plasate pe litoralul estic al Mediteranei (regatul evreu, Fenicia). Dupa anul 395, Imperiul Roman s-a divizat in doua parti: Imperiul Roman de Apus (cu capitala la Roma) si de Rasarit (cu capitala la Constantinopole). Intre secolele III-VI au avut loc migratii ale popoarelor venite din stepele Asiei Centrale (ostrogotii, hunii, vandalii, saxonii, gotii), insa secolele VI-X reprezinta perioada marilor migratii catre Europa (anglo-saxonii, avarii, slavii, bulgarii, normanzii, arabii, ungurii, pecenegii, cumanii, tatarii) care au determinat formarea unor popoare slave, fino-ugrice, celtice pana in Europa de Vest si Peninsula Scandinavica. In aceasta perioada se remarca ascensiunea Imperiului Bizantin (sec. VI-VIII) si aparitia a unor mici state, care ulterior au evoluat spre state feudale.

Harta politica in Antichitate

Prima harta politica a lumii se poate schita pentru perioada sclavagista ,mai precis pentru mileniile IV-II i.Chr.,cand s-au individualizat primele state. Acestea au luat nastere pe vaile marilor fluvii si s-au bazat, de regula, pe agricultura si cresterea vitelor. In urmatoarele doua milenii apar si alte state, in urma dezvoltarii comertului. O asemenea harta pentru perioada de dinaintea erei noastre ne arata existent catorva grupari de orase-state, o parte dintre ele devenind, in timp, regate si chiar imperii. Acestea erau grupate in cateva regiuni ale planetei: - in asa-numitul Orient Antic: statele sumeriene (Ur,Uruk,Lagas), asiriene (Assur, Ninive), babiloniene (Babilon), persane; - in Extremul Orient: statele si, implicit, civilizatiile chineza si japoneza; - in bazinul Marii Mediterane: statele micenian,egiptean,grecesti (oraselestate: Atena, Sparta, Milet).

In pragul erei noastre, in lumea cunoscuta europenilor, se afirma doua mari imperii: - Imperiul Macedonean,extins de Alexandru cel Mare pana la hotarele Indiei; - Imperiul Roman,cel mai mare imperiu al Antichitatii,care atinge maxima expansiune teritoriala in timpul imparatului Traian (98-117 d.Chr), cand inglobeaza si o mare parte a Daciei strabune.

Harta politica in timpul Marilor Descoperiri Geografice

Dupa ce harta politica a Lumii Vechi este influentata si in anumite regiuni chiar controlata de mongoli, arabi si otomani, vreme de mai multe secole, intervine un eveniment care schimba radical mersul istoriei mondiale: descoperirea Lumii Noi. Perioada deschisa prin descoperirea Americii, in 1492, a condus la constituirea marilor imperii coloniale, care au dominat harta politica a lumii timp de aproape cinci secole. Urmare a procesului de cucerire declansat, marile puteri coloniale - mai intai Spania si Portugalia, carora li s-au adaugat apoi Anglia/Marea Britanie, Olanda si Franta si-au impartit Lumea Noua, punand bazele unor imense imperii coloniale.

Marile puteri coloniale s-au impus ca mari puteri maritime si comerciale mondiale. Spania a dominat lumea in secolul al XVI-lea, urmata in cel urmator de Olanda (secolul de aur al Olandei) si apoi de Marea Britanie, care a devenit principala putere maritima si comerciala mondiala timp de alte doua secole. De altfel, Marea Britanie a reusit sa aiba cel mai mare imperiu colonial care a existat vreodata, cu colonii in toate regiunile lumii : America, Africa, Asia, Oceania. Aceaasta expansiune fara precedent se datora faptului ca Marea Britanie era prima tara industrializata din istorie.

Lumea actuala
Pana la sfarsitul secolului al XlX-lea lumea era impartita intre puterile coloniale (Anglia, Franta, Spania, Portugalia, Germania, Olanda, Italia). Dupa Primul Razboi Mondial, Germania, ca putere infranta, si-a pierdut coloniile. Dupa Al Doilea Razboi Mondial a inceput destramarea sistemului colonial. Coloniile siau obtinut independenta, mai ales in urma Conferintei de la Bandung (1955). Anul 1960 a fost supranumit Anul Africii, deoarece s-au eliberat 12 state (Republica Democratica Congo, Camerun, Nigeria, Niger, Mali, Madagascar ). Obtinerea unui statut independent al teritoriilor coloniale a continuat si in deceniul al Vlll-lea, in special in regiunea Marii Caraibelor. Ultimele modificari majore pe harta politica s-au datorat in mare masura caderii Cortinei de Fier, destramarii lagarului socialist din Europa de Est: a) Unificarea celor doua state germane la 3 octombrie 1990 : Republica Federala Germana, aparuta in 1949 prin unirea zonelor de ocupatie americana, britanica si

franceza, si Republica Democrata Germana, prin transformarea sectorului de ocupatie sovietic. A rezultat un stat mare, puternic, cu cea mai numeroasa populatie din Europa (peste 80 milioane locuitori). b) Separarea Uniunii Sovietice, in 1991, intr-o serie de state independente, Federatia Rusa, Ucraina, Bielorusia, Moldova si republicile baltice (Estonia, Letonia si Lituania) in Europa, Kazahstan, Rep. Kirghiza, Rep. Turkmena, Rep. Tadjica si republicile caucaziene in Asia. Dupa destramarea Uniunii Sovietice s-au declansat situatii conflictuale intre Armenia si Azerbaidjan, intre Rep. Moldova si Transnistria, intre Federatia Rusa si Ucraina s.a. c) Separarea in 1993 a Republicii Cehoslovacia in doua republici: Republica Ceha si Republica Slovaca. d) Destramarea Republicii Federative Iugoslavia in republici independente, proces care a inceput in 1991. S-au. desprins, pe rand, Slovenia, Croatia, BosniaHertegovina si Macedonia. Actuala Republica Federativa Iugoslavia cuprinde Serbia si Muntenegru. Desprinderile republicilor au fost insotite de numeroase conflicte armate, culminand cu razboiul din Kosovo (provincie cu o populatie majoritara albaneza), unde s-a declansat un razboi etnic fara ca starea conflictuala intre cele doua etnii sa-si gaseasca o rezolvare acceptabila. Revigorarea nationalismului si pretentiile teritoriale ale unor forte politice au dus la numeroase razboaie, printre care razboiul din Cecenia din ultimii ani.