Astm bronsic

Astm bronsic este o boala transmisa genetic, ce consta intr-o inflamare cronica a cailor respiratorii, o disfunctie usoara a muschilor si o contractie a bronhiilor. Astmul bronsic se datoreaza unei sensibilizari a mucoasei bronsice fata de anumiti agenti externi. Criza de astm se manifesta printr-o nevoie acuta de aer, respiratie suierata, buze vinete, extremitati reci, transpiratie abundenta, tuse seaca si violenta, expectoratie groasa. In general, se disting patru forme de astm. Cea mai frecventa este astmul alergic, care poate aparea ca raspuns alergic la polen, praf, mucegai, par de pisica sau cal, vopsele, faina, medicamente, produsc chimice.

Cauze Cei mai frecventi sunt factorii alergici (polen, acarieni, pene). Alti factori incriminati: aspirina, infectiile, fumatul, sinuzita; efortul fizic. Factori de risc - antecedente familiale, infectii virale dificile si incorect tratate in copilarie. Pentru diagnosticul de certitudine, trebuie sa va adresati medicului pneumolog, care va face testele si investigatiile specifice.Tot el este acela care va va explica modul de administrare a medicamentelor.
Factorii declansatori sunt acele substante (sau evenimente) care va pot provoca criza de astm bronsic sau o agravare a starii dvs respiratorii. Pentru cei mai multi dintre dvs, crizele sunt declansate de alergeni. Alergenul reprezinta o substanta prezenta in mediul inconjurator, inofensiva pentru majoritatea oamenilor, dar care la persoanele cu predispozitie genetica (,,atopice''), declanseaza crize de astm (sau alte manifestari alergice); Care sunt cei mai importani alergeni? - Praful de casa care contine microorganisme cu potential alergizant (acarieni), invizibile cu ochiul liber (care se hranesc cu particule descuamate de pe piele); - Din mediul casnic mucegaiurile, produsele de secretie ale animalelor (pisica si, intr-o mai mica masura cainele), ale pasarilor de casa, hrana pestilor de acvariu, gandacii de bucatarie pot fi la originea crizelor dvs. - Daca crizele apar preponderent in anumite perioade ale anului (in lunile mai, iunie, iulie) i mai ales in zilele calduroase, cu vant, se insotesc de stranut si conjunctivita atunci probabil aveti sensibilizare la polen. - Unele medicamente: aspirina, medicatia folosita in reumatologie (diclofenac, indometacin, fenilbutazona), medicatie cardiologica (propranolol, metoprolol) etc. va pot deteriora functia respiratorie; - Infectiile respiratorii virale reprezinta adeseori factori importanti in declansarea obstructiei bronsice; - Cand crizele de astm apar la locul de munca sau imediat dupa incheierea lucrului, cu disparitia lor in weekend-uri sau concedii, factorul declansator este un alergen (sau iritant ) profesional: faina de grau, medicamente, substante chimice (colorani, vopsele, lacuri, formol,

acetona) etc. O serie de factori non-alergici pot declansa crizele (sau intretin inflamatia bronsica): - Poluantii atmosferici, ceata, fumul; - Aerul rece; - Fumatul activ si pasiv; - Efortul fizic, mai ales in aer rece, poate declansa o criza in special dupa incetarea eforului; - Stresul; - Refluxul gastro-esofagian; - Factori endocrinieni care pot declansa simptomele premenstrual sau postmenopauza; - Colorantii si aditivii alimentari (tartrazina din bauturi racoritoare colorate, ex.Fanta).

Factori de risc neinfluentabili Vrsta si sexul , sunt asociati adesea riscului crescut. Astmul bronsic apare cu frecvent crescut pn la 40 de ani; pn la pubertate este mai frecvent la bieti, apoi raportul se inverseaz. n cancerul bronho-pulmonar vrsta debutului este aceeasi la ambele sexe, dar boala este de 2-9 ori mai frecvent la brbati dect la femei. Afecteaz aproape n exclusivitate pe cei avnd peste 40 de ani, fiind vrf de morbiditate la circa 60 de ani. Zestrea genetic are un cuvnt de spus n aparitia mucoviscidozei, sensibilitatea individual, atopia din astmul bronsic, deficitul de IgA, de alfa1-antitripsin, s.a.) Studii consacrate factorului genetic arat c ereditatea determin predispozitia pentru boal, iar factorii de mediu o mentin. Susceptibilitatea pentru o boal respiratorie ne ajut s selectm deja o grup populational cu risc crescut ce necesit evaluarea complex si supraveghere medical continu. Factori de risc influentabili Tabagismul. Obiceiul de a fuma este factor etiologic si agravant n cazul bronhopneumopatiilor nespecifice si al cancerului bronho-pulmonar. Riscul de mbolnvire creste proportional cu numrul tigaretelor fumate pe zi si durata n ani a fumatului. Riscul de neoplasm bronho-pulmonar la marii fumtori (peste 25 tigarete pe zi) este de peste 40 de ori mai mare dect la nefumtori. Incidenta cancerului respirator este n crestere, ocup locul nti al mortalittii prin neoplazii. Fumatul de tigri cu continut redus de gudron si nicotin reduce cu 20 riscul la brbati si cu 40 la femei. Trabucurile si pipa reduc de asemenea rata mortalittii fat de fumtorii de tigri. Asocierea la fumat si a altor factori de risc creste mult morbiditatea si mortalitatea.
fumatul ramane pe primul loc, 19,2% dintre fumatori imbolnavindu-se de astm, fata de 7,5% dintre nefumatori. In ceea ce priveste modalitatile de petrecere a timpului liber, ``frecventarea cluburilor de noapte constituie de asemenea un important factor de risc pentru aparitia astmului``, subliniaza Christian Vogelberg. Proportia tinerilor care sufera de dificultati respiratorii este de 12,9% in randul celor care frecventeaza barurile si discotecile, fata de 9,9% in randul celorlalti, ceea ce este o diferenta statistica semnificativa, conform medicului german. De asemenea, acest studiu sustine si ca riscul de aparitie al probemelor respiratorii care anunta imbolnavirea de astm in cazul tinerilor care duc o viata sportiva este considerabil mai mic (8,2%) comparativ cu al celor care duc o viata sedentara (13,9%).

Efortul fizic. Astzi este recunoscut faptul c efortul fizic poate induce criza de astm bronsic: exercise-induced asthma. De asemeni, n efort creste frecventa respiratorie si volumul de aer ventilat. Dac acesta este ncrcat cu praf alveolar (sub 5 microni diametru aerodinamic) sau cu gaze iritante, ele vor ptrunde n proportie crescut n cile respiratorii si pulmoni favoriznd aparitia unor fenomene iritative (bronsite), a fibrozelor pulmonare, s.a. Factorii psihici favorizeaz adesea instalarea/agravarea unor fenomene respiratorii. Pot fi: emotii puternice, reflexe conditionate, situatii conflictuale, traume psihice, personalitate nevrotic. Cumulul mai multor evenimente existentiale stresante, mreste susceptibilitatea individului la boal. Carentele n aprarea general antiinfectioas. Sunt legate de vrsta naintat, debilitate, casexie, diabet zaharat, alcoolism cronic, imobilitate prelungit, fumat, s.a. Infectiile respiratorii repetate (bronsite cu Haemofilus Influenzae, Virus Sincitial respirator, etc.) creeaz conditii favorabile aparitiei altor boli respiratorii, cu evolutie cronic. Habitatul Confortul termic, numrul de persoane ce locuiesc ntr-o ncpere, ventilatia (aer viciat, aer conditionat), tipul de nclzire (sobe cu gaz, crbuni - pericol de intoxicatie cu oxid de carbon), prezenta mucegaiurilor, localizare n zon industrial, pe arter cu trafic intens, s.a. sunt factori ce nsumati, alturi de materialul de constructie si mobilier pot concura la aparitia unui sindrom specific, sick building syndrome. Conditiile meteorologice influenteaz cert starea respiratorie prin valori extreme si variatii mari ale: temperaturii (infectii acute ale cilor respiratorii superioare, bronsite, pneumonii), umidittii relative (cresterea umidittii relative favorizeaz aparitia unor boli infecto-contagioase, dar si alturi de frig, n anotimpul rece duce la o mrire a frecventei hemoptiziilor la tuberculosi), presiunii atmosferice (disbarismul favorizeaz crizele de astm bronsic, iar n conditii de hipobarism se produce scderea presiunii oxigenului n aerul alveolar ce duce la afectarea saturrii cu oxigen a sngelui), electricittii atmosferei, aeroionizarea sa (cresterea ncrcrii cu aeroioni mari, pozitivi favorizeaz aparitia senzatiei de sufocare, crizele de astm, hemoptiziile, agravarea unei tuberculoze pulmonare). Conditiile sezoniere favorizeaz aparitia de epidemii: viroze respiratorii, grip, cu incident maxim n lunile ianuarie-februarie. Poluarea mediului nconjurtor (inclusiv fumatul pasiv) prin: industrializare (fumuri, ce contin n principal particule de dioxid de siliciu liber cristalin, azbest, bioxid de sulf, oxizi de azot, bioxid de carbon, microorganisme, etc.), urbanizare (gaze de esapament, fibre de azbest n intersectii, fum, noxe rezultate din termocentrale, constructii civile si de drumuri), noxe domestice (praf, gaze de ardere, detergenti, praf microbian, s.a.),. Cancerul pulmonar este de circa 9 ori mai frecvent n orasele poluate dect n mediul rural. Factorii de mediu ambiant intr de la nastere sau pe perioade lungi de timp ca risc pentru individ sau comunitate. Expunerea profesional la aeropoluanti si conditii necorespunztoare de microclimat la locul de munc duce la aparitia sau/si agravarea unor simptome si chiar boli. Noxele profesionale cu impact respirator pot fi: pulberi (aerosoli solizi si lichizi, de natur mineral, vegetal, animal microorganisme), gaze, vapori, substante radioactive, gaze ionizante. Trebuie subliniat c n patologia profesional un loc important ca frecvent si gravitate este ocupat de afectiunile respiratorii: pneumoconioze si bronhopneumopatii profesionale neconiotice (afectiuni alergice, astm bronsic profesional, bisinoza, plmnul toxic, febra metalelor, febra polimerilor, unele bronsite cronice legate de expunerea la toxice iritante cu agresiune lent; etc.).

Profesiunea reprezint adesea un factor de risc major n aparitia neoplaziilor respiratorii. Studii epidemiologice incrimineaz n etiologia cancerelor bronho-pleuro-pulmonare pulberile si gazele radioactive (uraniu, radon si descendentii si), minereul de nichel (rafinare), azbestul (extractie si prelucrare), cromatii si culorile ce contin crom, fierul, huila (distilare), arsenul si derivatii si, beriliul, cuprul, dioxidul de siliciu liber cristalin (cuart, tridimit, cristobalit), aluminiul, plumbul, clormetileterul, clorura de polivinil, uleiurile minerale, izocianatii, etc.

Chiar daca nu exist restrictii alimentare speciale pentru pacientii astmatici, recomandam totusi sa evitai, din cauza posibilelor reactii incrucisate, unele produse cu potential alergizant: capsuni, fragi, zmeura, mure (crude sau preparate!), crustacee, arahide, bauturi racoritoare colorate si produsele conservate cu aditivi alimentari in exces (tartrazin = E102, metabisulfit de sodiu = E223, E224, arome, etc). Uneori chiar oualele (albusul) si pestele pot cauza alergii.

Astmul bronsic este considerat in unanimitate de specialistii in domeniu ca o boala a secolului XXI. Este una dintre cele mai frecvent intalnite in practica medicala atat la copii cat si la adulti, fiind cunoscuta inca de pe acum 2000 ani de catre Hipocrate - parintele mediciei. Prin formele clinice pe carele dezvolta, astmul are diferite grade de severitate si in ciuda tuturor eforturilor de ameliorare a managemetului sau, este considerat de catre OMS si forurile internationale de specialitate "o problema majora de sanatate". Implicatiile socio-economice (costuri majore pentru sistemele de asigurare si handicap) ale astmului bronsic, au starnit discutii , interes si controverse in lumea stiintei medicale. Este firesc ca in aceste conditii sa se adopte pozitii, sa se initieze programe al caror obiectiv este ameliorarea situatiei actuale.

Redefinire. Aspect clinic

In viziunea moderna, adoptata si promovata de forurile internationale stiintifice, astmul bronsic este redefinit ca o dezordine inflamatorie cronica a cailor aeriene superioare, la care participa o varietate de celule, cele mai importante fiind mastocitele, eosinofilele si limfocitele. Poate fi remediata posibil spontan sau sub influenta tratamentului. Din punct de vedere clinic, functia respiratorie este afectata de obstructia fluxului de aer, hiperreactivitatea bronsica crescuta si incapacitatea bronhiilor de a raspunde adecvat unor stimuli specifici sau nespecifici, in functie de nivelul inflamatiei si de lipsa de control a acesteia. Toate acestea cresc vulnerabilitatea astmaticului prin expunerea la trigeri.

Incidenta O rata medie de 2,65- 4 la o mie de indivizi, cu mari variatii regionale face ca astmul sa fie una din marile provocari cu care se confrunta lumea cercetarii medicale contemporane. Incidenta in continua cresterere mai ales in ultimii 30 de ani, formele cilnice particulare, dintre cele mai severe, morbiditatea si mortalitatea in crestere au determinat specialistii sa denumeasca astmul ca pe un fenomen - denumit: "paradoxul astmatic". Prevalenta. Implicati sociale Media pe glob,ca prevalenta se situeaza la aproximativ 5 - 10% cu extreme cuprinse intre 3,3 - 34% si variatii in functie de predispozitia genetica, regiunea geografica, nivelul socio-economic, varsta etc. Dupa unele studii, peste 150 de milioane de indivizi au manifestari astmatiforme. In Romania se estimeaza ca intre 5 - 6% din copii, au manifestari clinice compatibile astmului. In lume, mai mult de cinci milioane de copii au astm, aceasta privandu-i de o copilarie normala si de prezenta regulata la scoala. Pentru ingrijirea acestor copii parintii cheltuie o parte insemnata din timpul lor de lucru, rezultatele indirecte ale bolii avand costuri de peste 1 bilion de dolari pe an. Copiii cu astm fac anual peste 2,7 milioane de vizite la medic dintre care aproximativ 200.000 spitalizari. Anual costurile pentru tratarea copiilor astmatici se ridica la fabuloasa suma de 1,9 bilioane de dolari. Un studiu regional de cercetare in Minnesota - SUA a studiat timp de 20 de ani prevalenta astmului si a constat o crestere de la 183 la 284 de indivizi cu varsta intre 1 - 14 ani anual. Atunci cand copii cu astm se pot baza pe familiile lor si pe furnizorii de ingrijiri medicale, multe dintre problemele asociate astmului bronsic dispar. Din nefericire insa, se apreciaza ca fenomen general, ca boala este subdiagnosticata si subestimata ca severitate. Din fericire noi metode sunt la dispozitie pentru a recunoaste, a diagnostica si a trata corect astmul dificultatile personale, sociale si econommice legate de astm pot fi minimalizate . educarea pacientului prin programe concepute special, crescand sansa unui succes de durata. Strategia globala pentru tratamentul, controlul si preventia astmului. Mai multe studii au incercat de-a lungul anilor sa raspunda la intrebarea " Poate fi prevenit astmul? " . Incepand cu 1992, in cunoasterea astmului bronsic au avut loc importante schimbari asupra conceptiilor despre mecanismele de producere a bolii. Aceste schimbari au fost acceptate in unanimitate de cele mai importante foruri din domeniu; tot atunci a fost lansat si primul program de lupta inpotriva bolii astmatice. Acesta a fost denumit "International Consensum on Bronchial Asthma Diagnosis, Management and Treatment" in Betesda - Maryland Sua. Nevoia de perfectionare a culminat in 1995 cand a fost initiat un proiect numit "Global Initiative For Asthma" supranumit GINA. Programul a fost creat cu scopul de a sprijini personalul medical, auxiliar, bolnavul si oficialii sanatatii publice, pentru a reduce prevalenta, morbiditatea si mortalitatea. GINA pregateste rapoarte stiintifice despre prevenirea si tratamentul bolii, incurajeaza raspandirea principiilor programului, colaborarea internationala in cercetare precum si atitudinea generala fata de astm.

In Romania programul a fost lansat in 1997 si se fac eforturi sustinute pentru implementarea in special a programului educational catre toate verigile implicate in managementul astmului, programul avand ca obievctiv principal imbunatatirea calitati asistentei medicale si racordarea la rigorile astmologiei moderne. Pentru aceasta se fac studii de informare, analiza si opinie privitor la programul GINA. In acest sens, un studiu reprezentativ a fost derulat in 2001 in Bucuresti sub forma de chestionar la care au participat 2500 de cadre medicale. S-a observat o subestimare generala a gravitatii bolii, o utilizare insuficienta a terapiei inhalatorii si o aplicare nesatisfacatoare in practica medicala a principiilor GINA. Rolul asistentului medical in implementarea programelor educationale la pacientul astmatic Asistentul medical impreuna cu medicul specialist sau curant elaboreaza planurile de educatie in privinta cunoasterii bolii. El faciliteaza discutii intre medic si pacient oridecate ori acesta face vizite la medic, pentru a fi implicat activ in managementul astmului. In acest fel pacientul sa poata preveni problemele si sa duca o viata activa si productiva. Tot asistentul medical face educatia pentru prevenire si control pe termen lung prin o administrare regulata a medicatiei obligatorii, prin evitarea trigerilor. Asistentul invata pacientul cum sa-si recunoasca crizele, agravarea lor, si sa actioneze cerand ajutor medical la nevoie. Il mai invata cum sa-si monitorizeze statusul respirator utilizand scorul de simptome (accentuarea tusei, apasare toracica, wheezing, dificultate in respirare, treziri nocturne etc) iar daca e posibil sa monitorizeze si debitul expirator de varf (PEV) cu ajutorul peekflowmeterul. Asistentul invata pacientul sa diferentieze medicatia de ameliorare rapida si cea de prevenire pe termen lung, si il invata tehnica corecta de folosire a dispozitivelor de administrare a inhalantelor (spacer, turbohaler, diskhaler, acuhaler). Limite actuale ale terapiei in astm Redefinirea astmului ca boala imflamatorie cronica pulmonara a condus la modificarea strategiei terapeutice profilactice. Desi se cunosc o multime de medicamente pentru astm nici unul dintre ele nu il vindeca. Exista doar posibilitati de control si ameliorare care pot deveni eficiente prin: 1. Diagnosticarea precoce ,corecta (clinic, etiologic, functional); 2. Supravegherea medicala riguroasa, functie de gradul de evolutie si severitate; 3. Participarea activa a pacientului dupa ce a fost instruit; 4. Implementarea programului de supraveghere evolutiva, in familie si in scoala. 5. Urmarirea, adaptarea si oprimizarea schemelor terapeutice in raport cu toate posibilitatile de control. La ora actuala, steroizii inhalanti reprezinta terapia de electie in astmul bronsic dar ridica ceva probleme din partea medicului dar si a pacientului datorita efectelor secundare si a costurilor ridicate. Se fac eforturi de cercetare pentru a dezvolta terapii imbunatatite, eficiente pe o perioada lunga de timp, cu mai putine efecte secundare, usor de administrat pe cale orala si care sa suprime in profunzime inflamatia bronsica. In acest sens, cateva studii clinice preliminare au investigat efectele sintezei de leucotriene cu rezultate incurajatoare in ameliorarea simptomelor pe o perioada scurta de timp. Inhibitorii de leucotriene sunt antiimflamatorii preventive care, administrate sub forma de tablete, reduc simtitor doza de corticosteroizi si au efecte secundare nesemnificative. Tratamentul efectiv si eficient cu inhibitori si blocanti ai leucotrienelor ramane insa o pomisiune de viitor, fiind greu accesibil din cauza costului ridicat.

Cateva masuri generale in cazul bolnavului astmatic: eliminarea substantelor iritante, educarea pacientului, conduita preventiva corecta in ceea ce priveste folosirea produsele inhalatorii. Este falsa idea ca folosirea sprayurilor sau a nebulizatoarelor reprezinta un handi- cap, fiind ultima solutie de tratament. Astmul trebuie vazut ca orice alta boala, care se trateaza ca atare. Nu se recomanda: - cure la abur, lichide abundente, gimnastica respiratorie. Regimul de viata este cel normal, cu specificatia ca diagnosticul si tratamentul timpuriu vor menaja activitatea nelimitata. Dieta - nu se recomanda o dieta speciala, dar componenta alergica in etiologia bolii sugereaza indicarea dietei hipoalergice. Cateva notiuni despre educatia pacientului astmatic. Informarea pacientului despre: - caracterul bolii, evitarea factorilor care pot duce la exacerbarea bolii, modul de administrare a medicamentelor. - controlul evolutiei bolii. - vor fi invatati sa descopere si sa incerce individual sa cupeze crizele. - cand ar fi momentul sa apeleze la ajutorul medical de urgenta.

Concluzii

Tratamentul astmului Obiective generale:

Se fac mari eforturi de resurse umane si financiare pentru a stopa prevalenta in crestere in ultimii ani. Evitarea expunerii la orice factori de risc si educatia pacientului, parte intergranta a programului GINA, este in prezent tratamentul de prima linie a astmului. Astmul beneficiaza de numeroase tipuri de abordari si consensuri, cu solutii pentru formele severe care nu pot fi reglementate medicamentos si care impun abordari multidisciplinare. In prezent stiinta astmologiei nu are raspuns la intrebarea "Poate fi vindecat astmul?" dar are raspuns la intrebarea "Poate prevenit astmul?" Da, astmul bronsic poate prevenit.

Societatea Romana de Pediatrie si Sectia de Pneumologie Pediatrica a Societatii Romane de Pneumologie anunta rezultatele primului studiu national privind prevalenta astmului bronsic la copiii din Romania : 7,2% dintre copiii cu virste cuprinse intre 6 si 7 ani din Romania sufera de astm, in timp ce procentul pentru grupa de virsta 13-14 ani este de 6,8%, potrivit studiului. Cel mai mare numar de copii avind astm, pentru grupa 6-7 ani, s-a inregistrat in Ardeal si Muntenia: 8,3% si, respectiv, 7,8% din total. Pentru grupa 13-14 ani, cele mai mari valori au fost localizate in Dobrogea (7,2%) si Moldova (7%). Per total, regiunile cu cei mai putini copii suferind de astm, indiferent de virsta, sunt zona Bucuresti si Oltenia. 6,4% din copiii cu virsta intre 6 si 7 ani si 5,6% din grupa 13-14 ani sufera de astm in Bucuresti. In Oltenia intilnim cele mai mici valori din tara: 5,4% si, respectiv, 5,2%. 55% din totalul copiilor cu astm din Romania din grupa 6-7 ani sint nediagnosticati. Pentru grupa 13-14 ani, procentul este de 50%. Alte concluzii ale studiului au relevat ca prevalenta astmului este mai mare la sexul masculin, pentru ambele grupe de virsta. Prevalenta maxima a astmului, la nivel de tara, este mai mare cu 11,1% la copiii de virsta 6-7 ani, comparativ cu cei din grupa 13-14 ani.

Mucoas bronic