Sunteți pe pagina 1din 61

I.

Infractiunea
1.1 Definitie - infractiunea este fapta care prezinta pericol social,savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala;infractiunea este singurul temei al raspunderii penale (art.17 c.p.) - este o fapta a omului,un act de conduita exterioara a acestuia,interzis de lege sub o sanctiune specifica,represiva,care este pedeapsa. -este savarsirea actului de conduita interzis prin norma incriminatoare;este o fapta contrara regulii de conduita,generatoare de conflict social,care atrage aplicarea sanctiunii prevazute pentru savarsirea ei.

1.2 Premisele existentei infractiunii -trebuie sa preexiste trei date ale realitatii,care constituie tot atatea premise obligatorii pt existent infractiunii si anume: 1) o norma incriminatoare care interzice,sub sanctiune penala,o anumita actiune sau omisiune; 2) savarsirea unei fapte concrete,de felul acelora avute in vedere de legiuitor la elaborarea normei incriminatoare respective; 3) trasaturile faptei savarsite sa corespunda intocmai cu cele prevazute de lege pt caracterizarea faptei incriminate;

- prezenta acestor premise permite calificarea unei fapte concrete ca infractiune si incadrarea ei in textul de lege,care o prevede si o sanctioneaza.

1.3 Trasaturile esentiale ale infractiunii a) Fapta care prezinta pericol social - din def notiunii de infractiune rezulta ca infractiunea este in primul rand o fapta a omului,un act de conduita exterioara a acestuia,avand o existenta materiala obiectiva; - fapta poate consta intr o actiune sau o inactiune - fapta trebuie sa apartina omului,sa I fie imputabila,altfel nu exista infractiune,ci o simpla manifestare de energie fizica,fara relevant juridico-penala; - fapta cuprinde si urmarea produsa,deci si modificarile produse in mod constient ori care se pureau produce prin savarsirea actiunii sau inactiunii respective; - fiind o fapta a omului,din sfera infractiunii sunt excluse fenomenele naturii si reactiile animalelor,afara de cazul cand omul se serveste,in savarsirea faptelor sale de fortele naturii: Ex: rupe un zagaz pt ca apele sa distruga o recolta sau o constructive sau de energii animale: Ex.asmuta un caine sa muste o persoana ori il dreseaza sa sustraga anumite obiecte

b) Pericolul social al faptei in intelesul legii penale

- pt a constitui infractiune,fapta unei persoane trebuie sa prezinte pericol social,adica sa fie periculoasa pentru societate; - asfel in dispozitia art.18 c.p. se prevede ca in intelesul legii penale,fapta care prezinta pericol social este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingerea uneia dintre valorile sociale aparate de legea penala si pentru a carei sanctionare este necesara aplicarea unei pedepse; - fapta adduce atingerea valorilor sociale atunci cand vatama efectiv sau cand pune in pericol aceste valori,creeand posibilitateaproducerii unor urmari daunatoare pt ele; - pericolul social se exprima,de asemenea,in starea de neliniste si insecuritate social ape care fapta o creaza,in caracterul sau de violent,de frauda sau de indiscipline sociala; -de asemenea ca trasatura a infractiunii,pericolul social trebuie sa aiba caracter penal,adica sa prezinte un anumit grad,o anumita gravitate specifica infractiunii ca ilicit penal,care o distingem de alte forme de illicit juridic ( administrativ,disciplinar,civil)sis a justifice incriminarea faptei sub sanctiune penala; - prevederea in lege a pedepsei necesare pt prevenirea combaterea faptei incriminate este expresia pericolului social ca trasatura a infractiunii; - pericolul social este variabil de la o infractiune la alta; - de asemenea, este posibil ca pericolul social al aceleiasi infractiuni sa fie variabil de la o etapa a dezvoltarii sociale la alta; c) Pericolul social generic(abstract) si pericolul social specific(concret) - in stiinta dreptului penal se face distinctive intre pericolul social generic al infractiunii si pericolul social concret.

-pericolul social generic se refera la un anumit tip de infractiuni (furt,omor,spionaj) si este evaluat de legiuitor in abstracto,pt a decide,pe de o parte daca fapta respectiva prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni,iar pe de alta parte cat de ridicat este acel grad si deci care este pedeapsa corespunzatoare acestei gravitati;

-pericolul social concret este pericolul pe care il prezinta fapta savarsita si este evaluat in concreto de organelle judiciare penale,tinand seama de vatamarea sau periclitarea efectiva a valorii sociale respective,de urmarea produsa sau care s ar fi putut produce in conditiile concrete ale savarsirii faptei si de imprejurarile acesteia,precum si de persoana si conduita faptuitorului; -evaluarea pericolului social este importanta,pe de o parte pt ca lipsa in concret a gradului de pericol social specific infractiunii duce,potrivit legii in vigoare,la inexistenta infractiunii (art.18, c.p) Nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal , dac prin atingerea minim adus uneia din valorile ap rate de lege i prin con inutul ei concret, fiind lipsit n mod v dit de importan , nu prezint gradul de pericol social al unei infrac iuni., iar pe de alta parte pt ca,in procesul de individualizare a pedepsei,gradul de pericol social al faptei este unul din criteriile prevazute de lege pt realizarea acestei individualizari (art.72,alin.1.c.p.) La stabilirea i aplicarea pedepselor se ine seama de dispozi iile p r ii generale a acestui cod, de limitele de pedeaps fixate n partea special , de gradul de pericol social al faptei s vr ite, de persoana infractorului i de mprejur rile care atenueaz sau agraveaz r spunderea penal .

-in cazul faptelor prevazute in art.18 c.p.,procurorul sau instant aplica una din sanctiunile cu character administrative prevazute in art.91 sanctiuni cu character administrativ - mustrare -mustrare cu avertisment -amenda de la 10 lei la 1000 lei

1.4 Subiectii infractiunii


-subiectii infractiunii sunt persoanele implicate in savarsirea unei infractiuni,fie prin insasi savarsirea infractiunii,fie prin suportarea consecintelor,a raului cauzat prin savrsirea acesteia. -subiecti ai infractiunii sunt deci subiecti de drept penal care apar ca si subiecti ai raportului juridic penal de conflict,nascut ca urmare a savarsirii unei infractiuni. -subiectii infractiunii sunt subiecti active si subiecti pasivi. -dupa pozitia pe care o au in raport cu infractiunea si deci dupa pozitia pe care o ocupa in cadrul raportului juridic penal de conflict,se face distinctive intre subiecti activi sau infractori,pe de o parte,si subiecti pasivi sau persoane vatamate prin infractiune,pe de alta parte. Subiectul activ al infractiunii -este subiect activ al infractiunii sau infractor persoana care savarseste in mod nemijlocit sau care participa la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala,care constituie infractiunea. -savarsirea sau comiterea unei infractiuni atrage pentru faptuitor calitatea de subiect active sau infractor.

-avand in vedere intelesul in legea penala al expresiilor savarsirea unei infractiuni sau comiterea unei infractiuni(art.144,C.p.),rezultaca are calitatea de subiect active al infractiunii sau de infractor persoana care savarseste infractiunea,fapt consumat sau tentative pedepsibila,precum si persoana care participa la comiterea acestora ca autor,instigator sau complice. Conditii generale pentru existenta subiectului activ al infractiunii -conditiile necesara pentru existenta subiectului activ al infractiunii privesc persoana fizica; -aceste conditii sunt de doua categorii: *conditii generale,,care sunt necesare pentru ca o persoana sa poata fi subiect al oricarei infractiuni; *conditii speciale,care sunt necesare,pe langa conditiile generale,pentru ca o persoana sa poata fi subiect activ al anumitor infractiuni. -conditiile generale pentru existenta subiectului activ al infractiunii sunt: a)varsta minima ceruta de lege b)responsabilitatea c)libertatea de vointa si de actiune a)varsta minima ceruta de lege in etapa maturitatii,omul poseda,in mod normal,acele insusiri care determina capacitatea penala,insusiri ce se mentin si in etapa batranetii;nu se pune problema unei limite maxime de varsta,dincolo de care persoana sa nu poata fi subiect activ al infractiuni,ci numai problema unei varste de la care exista capacitate penala;

-in ceea ce priveste etapa copilariei,aceasta se caracterizeaza printr o incapacitate psiho-fizica normala a minorului de a intelege exigentele legii penale si de a si mainifesta constient vointa in sensul acestor exigent,incapacitatea decurgand din starea sa naturala de personalitate insufucient dezvoltata biopsihic;de aceea s a admis totdeauna ca minorul aflat in etapa copilariei nu poate fi subiect al raspunderii penale. -in dreptul penal roman,Codul penal,prevede in art.99 ca minorul care nu a implint varsta de 14 ani nu raspunde penal (alin.1),iar minorul care a implinit varsta de 16 ani respunde penal;in ceea ce priveste varsta intermediara,intre 14 si 16 ani,legea prevede ca minorul raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant. -totusi pentru ca acest minor (14 -16 ani)sa raspunda penal,prezumtiade incapacitate penala trebuie sa fie rasturnata prin dovada ca el a avut,in realitate,o asfel de capacitate,adica prin dovada ca minorul a savarsit fapta cu discernamant. *discernamant capacitatea minorului de a si da seama de caracterul socialmente periculos al faptei si de a si manifesta constient vointa,capacitate privita nu in general,ci raportata concret la fapta savarsita. b)responsabilitatea prin responsabilitate se intelege starea psiho-fizica a persoanei care are capacitatea de a intelege caracterul faptelor sale,de a si da seama de valoarea si de urmarile acesteia,precum si de capacitatea de a si determina si dirija in mod normal vointa in raport cu propriile fapte; -starea de responsabilitate sau capacitatea psihica a persoanei presupune,deci,ca aceasta poseda insusiri psihice(inteligenta,ratiune) care o fac capbila sa inteleaga caracterul socialmente periculos al actiunilor sau infractiunilor pe care le savarseste si sa fie stapana pe

acestea,adica sa fie capabila sa se abtina de la savarsirea actiunilor interzise sau sa efectueze actiunile ordonate de lege. c)libertatea de vointa si de actiune pentru ca persoana fizica responsabila sa fie subiect activ al infractiunii,este necesar ca ea sa fi avut posibilitatea de a decide in mod liber asupra savarsirii actiunii sau inactiunii interzise de legea penala si,totodata,sa fi avut lebertatea de a actiona conform propriei sale decizii,fara o constrangere din afara,asupra constiintei si vointei sale; -nu este sufficient,deci,ca persoana sa posede insusirile psihice de inteligenta si vointa pentru a fi subiect al infractiunii si al raspunderii penale,ci mai este necesara si libertatea omului de a se folosi de aceste insusiri;de aceea daca faptuitorul a fost constrans pri amenintare sa savarseasca fapta ori a savarsit o sub imperiul unei forte cateia nu i a putut rezista,lipsind libertatea de vointa si de actiune,fapta nu poate fi imputata acestuia,lipseste vinovatia si,prin aceasta,se inlatura caracterul infractional al faptei.

Conditii speciale pentru existenta subiectului activ al infractiunii -aceste conditii privesc anume calitati pe care trebuie sa le aiba autorul anumitor infractiuni pentru ca fapta savarsita de el sa constituie infractiune. Ex: pentru existenta unei infractiuni de tradare se cere ca faptuitorul sa aiba calitatea de cetatean roman sau de persoana fara cetatenie domiciliata in Romania -infractiunile pentru a caror existenta se cere ca autorul sa aiba o anumita calitate se numesc infractiuni proprii,iar subiectul activ al acestor infractiuni poarta denumirea de subiect active calificat sau propriu.

-subiectul calificat trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege in momentul savarsirii infractiunii.

Subiectul pasiv al infractiunii -se numeste subiect pasiv al infractiunii sau persoana vatamata acea persoana fizica sau juridica,titulara a valorii sociale impotriva careia s a indreptat infractiunea,care sufera raul cauzat prin savarsirea infractiunii; Spre deosebire de subiectul active,subiectul pasiv al infractiunii poate fi nu numai o persoana fizica,dar si o persoana juridica,daca a avut de suferit de pe urma infractiunii. Conditii generale de existenta a subiectului pasiv al infractiunii -sub aspectul conditiilor generale de existenta,subiect pasiv al infractiunii,poate fi in principiu or ice persoana fizica sau juridica,fiinca orice membru al societatii are drept la ocrotire juridical impotriva infractiunilor.

Categorii de subiecti pasivi ai infractiunii -principalele categorii de subiecti pasivi ai infractiunii sunt: a)subiecti pasivi generali si sibiecti pasivi speciali -savarsirea unei infractiunipune pe faptuitor in conflict cu societatea,cu statul,care in numele acesteia,indepliniste functia de aparare impotriva infractiunilor,a valorilor esentiale ale societatii,pormind de la aceasta constatare,s a dat denumirea de subiect pasiv general al infractiunii, statului,care este vatamat in interesele sale,care sunt interesele generale ale intregii societati,prin savarsirea oricarei infractiuni;

-de aceea,orice infractiune are ca subiect general si mediat,statul,dar in acelasi timp infractiunea are ca subiect pasiv specialsi imediat persoana fizica sau juridica titular a valorii sociale vatamate sau pusa in pericol prin savarsirea infractiunii. b)subiecti pasivi principali si subiect pasiv secundar sau adiacent -este subiect pasiv principal al infractiunii persoana fizica sau juridica titulara a valorii in principal ocrotite prin incriminarea si sanctionarea unei anumite fapte;spre deosebire de aceasta este subiect pasiv secundar sau adiacent al infractiunii persoana fizica sau juridica titulara a valorii ocrotite in mod secundar sau adiacent prin incriminarea si sanctionarea aceleiasi fapte. Ex.infractiunea de atentat care pune in pericol siguranta statului,are ca subiect pasiv principal statul,ca titular al valorii sociale ocrotite in principal (siguranta statului),iar ca subiect pasiv secundar sau adiacent persoana fizica,victim a atentatului. c)subiecti pasivi simpli si subiecti pasiv calificat -subiectul pasiv este calificat atunci cand se cere ca el sa aiba o anumita calitate si este subiect pasiv simplu atunci cand nu se cere o astfel de calitate; -clasificare intereseaza pt calificare corecta a faptei si stabilirea masurii de aparare adecvate.

II. Vinovatia

2.1 Definitie - vinovatia exista cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu intentie (atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei si urmareste producerea lui prin savarsirea faptei sau,desi nu l urmareste,accepta totisi producerea rezultatului respective) sau din culpa ( atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei,dar nu l accepta,socotind fara temei ca el nu se va produce,precum si atunci cand nu prevede rezultatul faptei sale,desi trebuia si putea sa l prevada)

- exista unele infractiuni care cuprind atat intentia cat si culpa,aceasta situatie fiind cunoscuta sub denumirea de praeterintentia ( intantia depasita) se realizeaza atunci cand faptuitorul,savarsind cu intentie o fapta prevazuta de legea penala,produce un rezultat mai grav sau un rezultat in plus fata de acela prevazut si urmarit sau acceptat,astfel incat,intentia initiala a fost depasita.(lovituri cauzatoare de moarte). Ex.cineva loveste o persoana in stare de ebrietate care,pierzandu si echilibrul,cade si,lovindu se cu capul de pardoseala de ciment,decedeaza. - fapta constand intr o actiune savarsita din culpa constituie infractiune numai atunci cand in lege se prevede in mod expres aceasta; - fapta constand intr o inactiune constituie infractiune din culpa,afara de cazul cand legea sanctioneaza numai savarsirea ei cu intentie.

2.2 Forme si modalitati de vinovatie a) intentia si modalitatile ei - intentia prezinta doua modalitati,in functie de atitudinea faptuitorului fata de producerea rezultatului socialmente periculos : 1) intentia directa 2) intentia indirecta sau eventual 3) alta modalitati ale intentiei

1)intentia directa exista aceasta modalitate a intentiei atunci cand: faptuitorul isi reprazinta actiunea sau inactiunea sa,modul de infaptuire,rezultatul socialmente periculos la care duce fapta si in aceste conditii el urmareste producerea acelui rezultat; Ex:cel care descarca arma asupra unei persoane in mod constient actioneaza cu intentie directa -faptuitorul actioneaza deci cu intentie nu numai atunci cand producerea rezultatului constituie insusi scopul actiunii sau inactiunii sale,ci si atunci cand producerea acestuia este privita de el ca mijloc necesar ori ca un insotitor inevitabil al rezultatului urmarit; -de aceea,atunci cand rezultatul faptei este prevazut ca inevitabil,iar faptuitorul reactioneaza pt producerea sa,exista intentie directa,chiar daca nu toate urmarile au fost dorite de el; Ex.voind sa ucida o persoana aflata intr un ascensor,faptuitorul provoaca prabusirea acestuia,desi stia ca in cabina se afla inca o persoana,a carui ucidere nu constituia scopul sau.

2)intentia indirect sau eventual exista atunci cand faptuitorul,care prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale,desi nu urmareste producerea acelui rezultat,savarseste totusi fapta,acceptand eventualitatea producerii lui; Ex. Cel care fura suba unei persoane adormite pe camp si acesta se imbolnaveste grav sau moare din cauza frigului; cel care loveste o persoana aflata in stare de ebrietate si o abandoneaza in stare inconstienta pe camp,in ploaie si frig,din care cauza victim moare; -deci,ceea ce caracterizeaza intentia indirect sau eventual este atitudinea indiferenta a faptuitorului fat de rezultatul socialmente periculos,posibil,dar neurmarit al faptei sale si acceptarea eventualitatii producerii acestuia; 3)alte modalitati ale intentiei - intentie simpla si intentie calificata Intentia simpla atunci cand faptuitorul prevede si urmareste producerea rezultatului; Intentia calificata atunci cand faptuitorul urmareste producerea rezultatului in vederea realizarii unui scop prevazut in norma incriminatoare; Ex. Scopul de a suprima sau stirbi unitatea,suveranitatea sau independent statului(art.155,c.p.) -intentie initiala si intentie supravenita Intentia initiala exista atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale de la inceput,adica din momentul trecerii la savarsirea faptei;

Intentia supravenita atunci cand prevederea rezultatului intervine ulterior unei hotarari initiale si determina hotararea ulterioara de a l produce; -intentie unica si intentie complexa Prima exista atunci cand faptuitorul a hotarat sa savarseasca o singura fapta,iar a doua se realizeaza atunci cand a hotarat sa savarseasca mai multe fapte sau a urmarit sa produca mai multe rezultate socialmente periculoase -intentia spontana si intentia premeditate Intentia spontana atunci cand trecerea la savarsirea faptei s a facut imediat dupa adoptarea rezolutiei infractionale; Intentia premeditate atunci cand rezolutia infractionala a precedat la un oarecare interval de timp savarsirea faptei,interval in care faptuitorul a reflectat asupra modului si mijloacelor savarsirii faptei; -intentia premeditate atrage in general o raspundere penala mai mare.

b)Culpa si modalitatile ei - din definitie (a se vedea definitia culpei) rezulta ca si culpa prezinta la randul ei,doua modalitati importante: 1) culpa cu prevedere ( usurinta) 2) cupla simpla ( greseala) 1)culpa cu prevedere(usurinta,temeritate) exista cand faptuitorul a prevazut rezultatul posibil al faptei sale,nu a acceptat insa acest rezultat,ci a sperat in mod usuratic,neintemeiat ca el nu se va produce;

Ex. Cineva tine in brate un copil suspendat peste o balustrade sau il arunca in sus din joaca,dar din neatentie il scapa,provocandu I prin cadere vatamari corporale sau chiar moarte; Ex. Un conducator auto circula cu viteza excesiva,din care cauza produce un accident prin care pricinuieste vatamarea corporala sau chiar moartea cuiva. -culpa cu prevedere are ca trasatura comuna cu intentia in general prevederea rezultatului faptei. -ea se deosebeste insa de intentia directa prin neacceptarea de catre faptuitor a rezultatului faptei,unita cu speranta usuratica ca acest rezultat nu se va produce. 2)culpa simpa (greseala) exista atunci cand faptuitorul nu a prevazut rezultatul faptei sale,desi trebuia si putea sa l prevada; Ex.un conducator de autovehicul accidenteaza din neatentie un pieton;sau un farmacist elibereaza,din neatentie,un alt medicament decat cel indicat sau prepara gresit un medicament nociv. -ceea ce caracterizeaza culpa simpla este neprevederea de catre faptuitor a rezultatului socialmente periculos al faptei sale,in conditiile in care el avea totusi datoria de a proceda cu toata atentia si diligenta pt a prevedea acest rezultat si totodata avea posibilitatea sa l prevada,in conditiile concrete in care a savarsit actiunea sau omisiunea sa.

III.Structura si elementele infractiunii

3.1Continutul constitutiv al infractiunii(continutul concret)

-desemneaza totalitatea conditiilor prevazute in forma de incriminare cu privire la actul de conduita interzis pe care (conditii) le indeplineste faptuitorul ori devin relevante prin savarsirea actiunii sau infractiunii de catre acesta; -in vederea studierii continutului diferitelor infractiuni,in stiinta dreptului penal a fost elaborata notiunea de continut generic al infractiunilor si este cercetata sub doua aspecte: continutul obiectiv generic si continutul subiectiv generic Continutul obiectiv generic - totalitatea conditiilor cerute de norma de incriminare privitoare la actul de conduita pt. existenta infractiunii. Structura: se face prin examinarea elementelor sale compomenete: a) elementul material; b) urmarea imediata; c) legatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata. -pe langa aceste elemente,continutulobiectiv al mai multor infractiuni cuprinde una sau mai multe conditii-cerinte esentiale atasate elementului material si absolut necesare pentru fapta savarsita sa poata constitui elemnentul material al infractiunii

a) elementul material:- desemneaza actul de conduita interzis prin norma de incriminare;poate fi actiunea pe care faptuitorul o face, interzisa de legea penala; -aceasta se poate realiza prin acte materiale ca: lovire, luare, distrugere, ucidere, etc. ori prin cuvinte ca: proferare de cuvinte de amenintare , la propaganda pt. razboi, sau prin scris: denuntare calomnioasa, falsificare, contrafacere, alterare a inscrisului, etc. -mai poate fi inactiunea prin care faptuitorul nu face ceea ce legea penala ordona sa faca. Ex: nedenuntarea , nedenuntarea unor infractiuni , omisiunea de a incunostinta organele juridice, omisiunea de a da ajutorul necesar, lasarea fara ajutor fara omisiunea de instiintare, etc. -elementul material poate apare intr-o varianata unica, cand consta fie intr-o actiune, fie intr-o inactiune; sau in mai multe variante alternative cand consta din mai multe actiuni sau inactiuni. Ex: infractiunea de luare de mita se poate savarsi de catre un functionar prin pretindere, primire, acceptare, nerespingere de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin. b) urmarea imediata: prin savarsirea actiunii sau inactiunii impotriva obiectului infractiunii se produce o vatamare, o periclitare a acestuia; -vatamarea adusa valorii sociale ocrotita prin fapta interzisa reprezinta tocmai urmarea socialmente periculoasa,-urmarea trebuie sa fie imediata, adica sa fie rezultatul nemijlocit al actiunii sau inactiunii si nu un rezultat mijlocit, indepartat.

-cand in continutul infractiunii nu sunt referiri cu privire la rezultat, astfel de infractiuni se numesc infractiuni de pericol, de atitudine, ori infractiuni formale.

c) legatura de cauzaliatate - este relatia de la cauza la efect care trebuie sa existe intre actiunea sau inactiune ceruta de lege pentru existenta aceste infractiuni; -aceasta legatura este un element constitutiv al continutului oricarei infractiuni; -fara legatura de cauzalitate nu se realizeaza unitatea elementelor laturii obiective,nu poate exista latura obiectiva a infractiunii,nu poate exista nici latura subiectiva a acesteia,care nu ar avea in ce sa se exprime,nu poate exista infractiunea.

Continutul subiectiv generic- cuprinde totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la atitudinea constiintei si vointei infractorului fata de fapta si uramarile acestuia, pt. caracterizarea faptei ca infractiune. Structura - elementul important, esential al laturii subiective il constituie elementul subiectiv (vinovatia); pe langa acesta, uneori se mai adauga si una sau mai multe cerinte esentiale: mobiluri, scopuri, etc. 1) Vinovatia ca element subiectiv: exista o distinctie intre vinovatia ca trasatura esentiala a infractiunii (art. 19 C.p.) si vinovatia ca element al cotinutului infractiunii; -acesta din urma va exista numai atunci cand elementul material al infractiunii a fost savarsit cu forma de vinovatie ceruta de lege;

- poate exista vinovatie ca trasatura esentiala a infractiunii fara sa existe vinovatie ca element subiectiv. Ex:- in cazul savarsirii unei fapte din culpa se realizeaza vinovatia ca trasatura esentiala a infractiunii, dar poate lipsi ca element subiectiv, daca legiuitorul incrimineaza acea fapta numai daca este savarsita cu intentie -este posibil sa existe vinovatie ca element subiectiv fara a exista ca trasatura esentiala a infractiunii, cum este cazul faptelor comise in stare de legitima aparare, stare de necesitate, constrangere fizica sau morala, etc. 2)Elementul subiectiv in cazul infractiunilor comisive: fapta constand intr-o actiune savarsita din culpa este infractiune numai daca se prevade expres in continutul juridic al infractiunii. Asadar, faptele ce constau in actiune sunt intotdeauna infractiuni cand se savarsesc cu intentie, iar din culpa numai daca se prevede expres aceasta. 3)Elementul subiectiv in cazul infractiunilor omisive: fapta constand in inactiune constituie infractiune fie ca se savarseste cu intentie, fie din culpa afara de cazul cand legiuitorul restrange sanctionarea ei numai cand se savarseste din intentie.

4) Mobilul ca element al continutului subiectiv - mobilul sau cauza interna a actului de conduita desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiunea) ce a dus la nasterea, in mintea faptuitorului, a ideei savarsirii unei anumite fapte. -prezenta mobilului in savarsirea oricarei infractiuni este un indiciu al normalitatii psihice a faptuitorului,de unde concluzia ca lipsa unui mobil

constituie un indiciu de anormalitate psihica ce impune o examinare atenta a responsabilitatii subiectului; - de aceea cunoasterea mobilului faptei se impune in fiecare caz concret,ca un element necesar pentru cunoasterea actului de conduita; 5) Scopul ca element al continutului subiectiv -scopul sau telul urmarit prin savarsirea faptei intregeste elementul subiectiv al infractiunii si presupune reprezentarea clara a rezultatului faptei de catre faptuitor; -daca mobilul faptei face sa apara in constiinta faptuitaorului necesitatea unei anumite activitatide natura sa duca la satisfacerea impulsului intern,scopul presupune reprezentarea clara a rezultatului acelei activitati; - in toate cazurile,cunoasterea scopului urmarit de faptuitor este deosebit de utila pt determinarea gradului de pericol social al faptei,pentru cunoasterea periculozitatii infractorului si pentru stabilirea masurii de aparare sociala adecvata.

3.2 Obiectul infractiunii


Definitie -ca orice act de conduita a omului,infractiunea nu poate avea ca obiect decat o anumita entitate a lumii obiective exterioare,deci obiectul infractiunii poate fi definit ca fiind valoarea sociala si relatiile sociale formate in jurul si datorita aceste valori,impotriva carora se indreapta

fapta ce constituie elemental material al infractiuniisi care sunt vatamate sau puse in pericol prin savarsirea acesteia; -astfel definit,obiectul infractiunii apare in mod clar si ca obiect al ocrotirii juridice penale,dezvaluind caracterul socio-politic al infractiunii. -in teoria dreptului penal se face distinctie intre mai multe categorii de obiecte ale infractiunii,printre care si obiectul juridic si obiectul material.

Obiectul juridic prin obiect juridic al infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia,adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efetiv prin savarsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia; -obiectul juridic exista in orice infractiune,ca factor necesar al acesteia.

Obiectul material prin obiect material al infractiunii se intelege entitatea materiala (un obiect sau un lucru oarecare,un animal,corpul unei persoane) asupra careia se indreapta materialitatea actului de conduita,energia fizica a acestuia,amenintandu l cu un pericol de vatamare materiala sau provocandu i efectiv o asemenea vatamare; -obiectul material nu exista la orice infractiune,ci numai la acelea la care valoarea sociala ocrotita consta sau se exprima intr o entitate materiala,astfel ca amenintarea si vatamarea relatiilor sociale are loc prin intermediul acestei entitati,care este obiectul material al infractiunii; -cunoasterea obiectului material al infractiunii este importanta,in primul rand pentru calificarea corecta a faptei.

IV.Pluralitatea de infractiuni
4.1 Definitie - prin pluralitate de infractiuni este desemnata situatia in care o persoana savarseste mai multe infractiuni inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele,cat si in situati in care o persoana savarseste din nou o infractiune dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune.

4.2 Formele pluralitatii de infractiuni a)concursul de infractiuni b)recidiva c)pluralitatea intermediara

a)concursul de infractiuni este forma pluralitatii de infractiuni ce presupune savarsirea mai multor infractiuni,de catre aceiasi persoana,mai inainte de a fi condamnata definitive pentru vreuna din ele; - exista concus de infractiuni chiar daca una dintre infractiuni a fost comisa pt savarsirea sau ascunderea altei infractiuni; b)recidiva - este forma pluralitatii de infractiuni ce presupune savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care a mai fost condamnata

definitive si eventual a executat pedeapsa pentru o infractiune savarsita anterior.

Concursul de infractiuni

Definitie -prin concursul de infractiuni este desemnata forma pluritatii de infractiuni ce conta din savarsirea a doua sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana mai inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele. Conditii de existenta ale concursului de infractiuni a)-prima conditie se refera la savarsirea a doua sau mai multe infractiuni;conditia este indeplinita indiferent de forma de vinovatie cu care sunt comise infractiunile si atunci cand infractiunile sunt savarsite toate in tara,toate in strainatate,ori unele in tara si unele in strainatate. b)-infractiunile sa fie comise de aceeasi persoana;conditia este indeplinita atunci cand infractorul are calitatea de autoror ori de participant la infractiunile comise,dar si atunci cand infractorul a comus unele infractiuni in perioada minoritatii si altele dupa implinirea varstei de 18 ani. c)-a treia conditie priveste savarsirea infractiunilor mai inainte de condamnarea definitiva a infractorului penru vreuna din ele. d)-o ultima conditie are in vedere ca infractiunile comise,ori cel outin doua dintre ele sa poata fi supuse judecatii;acesta conditie este dedusa din intreaga reglementare a concursului de infractiuni.

Formele concursului de infractiuni -concursul de infractiuni este cunoscut in doctrina penala si in legislatie sub doua forme: concursul real si concursul formal; - concursul real este acea forma ce se realizeaza prin savarsirea mai multir infractiuni ca urmare a mai multor actiuni sau inactiuni distinct; - intre infractiunile afate in concurs se pot observa anumite legaturi interne,obiective pe langa cea subiectiva ( acelasi subiect); - in functie de legaturile care exista intre infractiunile aflate in concurs se distig doua modalitati ale concursului: concursul real simplu si concursul real calificat. concursul real simplu se caracterizeaza prin aceea ca intre infractiunile savarsite nu exista o alta legatura decat cea personala,toate fiind savarsite de aceeasi persoana. concursul real calificat- se caracterizeaza prin existenta anumitor legaturi ,conexiuni intre infractiunile savarsite de aceeasi persoana.

- concursul formal caracterisitica pt concursul ideal de infractiuni este comiterea mai multor infractiuni printr o singura actiune sau inactiune.

Sanctionarea concursului de infractiuni -se realizeaza prin mai multe sisteme si anume: a)sistemul cumulului aritmetic presupune adunarea pedepselor stabilite pentru fiecare infractiune din concurs si executarea pedepsei rezultata di adunarea lor.

b)sistemul absorbtiei presupune aplicarea pedepsei stabilite pentru infractiunea cea mai grava care va absorbi pedepsele stabilite pentru celelalte infractiuni mai usoare. c)sistemul cumulului juridic apare ca un sistem intermediar intre cel al aditionarii sic el al absorbtiei si presupune aplicarea pedepsei cele mai grave,dintre cele stabilite pentru fiecare infractiune,la care se poate adauga un spor.

Sanctionarea concursului de infractiuni in Codul penal actual

Pedeapsa principal n caz de concurs de infrac iuni s vr ite de persoana fizic -in caz de concurs de infrac iuni, se stabile te pedeapsa pentru fiecare infrac iune n parte, iar dintre acestea se aplic pedeapsa, dup cum urmeaz : a) cnd s-a stabilit o pedeaps cu deten iune pe via i una sau mai multe pedepse cu nchisoare ori cu amend , se aplic pedeapsa deten iunii pe via ; b) cnd s-au stabilit numai pedepse cu nchisoare, se aplic pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporit pn la maximul ei special, iar cnd acest maxim nu este ndestul tor, se poate ad uga un spor de pn la 5 ani; c) cnd s-au stabilit numai amenzi, se aplic pedeapsa cea mai mare, care poate fi sporit pn la maximul ei special, iar dac acest maxim nu este ndestul tor, se poate ad uga un spor de pn la jum tate din acel maxim; d) cnd s-a stabilit o pedeaps cu nchisoare i o pedeaps cu amend , se aplic pedeapsa nchisorii, la care se poate ad uga amenda, n totul sau n parte;

e) cnd s-au stabilit mai multe pedepse cu nchisoare i mai multe pedepse cu amend , se aplic pedeapsa nchisorii, potrivit dispozi iei de la lit. b), la care se poate ad uga amenda, potrivit dispozi iei de la lit. c). Prin aplicarea dispozi iilor din alineatul precedent nu se poate dep i totalul pedepselor stabilite de instan pentru infrac iunile concurente.

Pedeapsa complementar i m surile de siguran n caz de concurs de infrac iuni -dac pentru una dintre infrac iunile concurente s-a stabilit i o pedeaps complimentar , aceasta se aplic al turi de pedeapsa nchisorii. -dac s-au stabilit mai multe pedepse complimentare de natur diferit , sau chiar de aceea i natur dar cu con inut diferit, acestea se aplic al turi de pedeapsa nchisorii. -dac s-au stabilit mai multe pedepse complimentare de aceea i natur cu acela i con inut, se aplic cea mai grea dintre acestea. i

-m surile de siguran de natur diferit sau de aceea i natur , dar cu un con inut diferit, luate n cazul infrac iunilor concurente, se cumuleaz . -dac s-au luat mai multe m suri de siguran de aceea i natur i cu acela i con inut, dar pe durate diferite, se aplic o singur dat m sura de siguran cu durata cea mai lung , n cazul m surilor de siguran de aceea i natur i cu acela i con inut, luate potrivit art. 118, acestea se cumuleaz .

Contopirea pedepselor pentru infrac iuni concurente s vr ite de persoana fizic -dac infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infrac iune concurent , se aplic dispozi iile art. 34 i 35.

-dispozi iile art. 34 i 35 se aplic i n cazul n care, dup ce o hot rre de condamnare a r mas definitiv , se constat c cel condamnat suferise i o alt condamnare definitiv pentru o infrac iune concurent . -dac infractorul a executat n totul sau n parte pedeapsa aplicat prin hot rrea anterioar , ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infrac iunile concurente. -dispozi iile privitoare la aplicarea pedepsei n caz de concurs de infrac iuni se aplic i n cazul n care condamnarea la pedeapsa deten iunii pe via a fost comutat sau nlocuit cu pedeapsa nchisorii.

Pedeapsa n caz de concurs de infrac iuni s vr ite de persoana juridic -in caz de concurs de infrac iuni s vr ite de persoana juridic , se stabile te pedeapsa amenzii pentru fiecare infrac iune n parte i se aplic amenda cea mai mare, care poate fi sporit pn la maximul special prev zut n art. 711alin. 2 sau 3,iar dac acest maxim nu este ndestul tor, se poate ad uga un spor de pn la o treime din acel maxim. -dispozi iile alin. 1 se aplic i n cazul n care persoana juridic condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infrac iune concurent , precum i atunci cnd dup ce o hot rre de condamnare a r mas definitiv , se constat c persoana juridic suferise i o alt condamnare definitiv pentru o infrac iune concurent . n aceste cazuri, partea din amenda executat se scade din amenda aplicat pentru infrac iunile concurente.

Recidiva

Definitie -ca forma a pluralitatii de infractiuni ,recidiva consta in savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune. -deosebirea intre concursul de infractiuni si recidiva nu se reduce la aspectul formal,existenta unei condamnari definitive pt infractiunea comisa mai inainte,ci reflecta o periculozitate mai mare a celui care savarseste infractiunile in stare de recidiva,cale persevereaza pe calea infractionala,care,in dispretul avertismentului primit din parte societatii,printr o condamnare definitive pt o infractiune comisa anterior,savarseste din nou infractiuni.

Modalitatile recivei a)recidiva postcondamnatorie si recidiva postexecutorie recidiva postcondamnatorie-presupune comiterea unei noi infractiuni dupa ramanerea definitive a hotarari de condamnare pt infractiunea anterioara si mai inainte de executarea sau executarea in intregime a pedepsei pronuntate pt acea infractiune.

recidiva postexecutorie presupune savarsirea unei noi infractiuni dupa executarea pedepsei sau stingerea executarii pedepsei pri gratiere,prescriptive,pronuntate pt infractiunea anterioara.

b)recidiva generala si recidiva speciala; c)recidiva mare si recidiva mica,recidiva absoluta si relativa; d)recidiva permanenta si recidiva temporara; e)recidiva teritoriala si recidiva international; f)recidiva cu effect unic si recidiva cu efecte progressive.

Exist recidiv pentru persoana fizic n urm toarele cazuri: a) cnd dup r mnerea definitiv a unei hot rri de condamnare la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat s vr e te din nou o infrac iune cu inten ie, nainte de nceperea execut rii pedepsei, n timpul execut rii acesteia sau n stare de evadare, iar pedeapsa prev zut de lege pentru a doua infrac iune este nchisoarea mai mare de un an; b) cnd dup executarea unei pedepse cu nchisoare mai mare de 6 luni, dup gra ierea total sau a restului de pedeaps , ori dup mplinirea termenului de prescrip ie a execut rii unei asemenea pedepse, cel condamnat s vr e te din nou o infrac iune cu inten ie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an; c) cnd dup condamnarea la cel pu in trei pedepse cu nchisoare pn la 6 luni sau dup executare, dup gra ierea total sau a restului de pedeaps , ori dup prescrierea execut rii a cel pu in trei asemenea pedepse, cel condamnat s vr e te din nou o infrac iune cu inten ie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an. -exista recidiv i n cazurile n care una dintre pedepsele prev zute n alin. 1 este deten iunea pe via . -pentru stabilirea st rii de recidiv n cazurile prev zute n alin. 1 lit. a) i b) i alin. 2, se poate ine seama i de hot rrea de condamnare

pronun at n str in tate, pentru o fapt prev zut i de legea romn , dac hot rrea de condamnare a fost recunoscut potrivit dispozi iilor legii.

Condamn rile care nu atrag starea de recidiv -la stabilirea st rii de recidiv nu se ine seama de hot rrile de condamnare privitoare la: a) infrac iunile s vr ite n timpul minorit ii; b) infrac iunile s vr ite din culp ; c) infrac iunile amnistiate; d) faptele care nu mai sunt prev zute ca infrac iuni de legea penal . -de asemenea, nu se ine seama de condamn rile pentru care a intervenit reabilitarea, sau n privin a c rora s-a mplinit termenul de reabilitare. Pedeapsa n caz de recidiv pentru persoana fizic -in cazul recidivei prev zute n art. 37 alin. 1 lit. a), pedeapsa stabilit pentru infrac iunea s vr it ulterior i pedeapsa aplicat pentru infrac iunea anterioar se contopesc potrivit dispozi iilor art. 34 i 35. -sporul prev zut n art. 34 alin. 1 lit. b) se poate m ri pn la 7 ani. -dac pedeapsa anterioar a fost executat n parte, contopirea se face ntre pedeapsa ce a mai r mas de executat i pedeapsa aplicat pentru infrac iunea s vr it ulterior. -in cazul s vr irii unei infrac iuni dup evadare, prin pedeapsa anterioar se n elege pedeapsa care se execut , cumulat cu pedeapsa aplicat pentru evadare. -in cazul recidivei prev zute n art. 37 alin. 1 lit. b), se poate aplica o pedeaps pn la maximul special.

-dac maximul special este nendestul tor, n cazul nchisorii se poate ad uga un spor de pn la 10 ani, iar n cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult dou treimi din maximul special. -in cazul recidivei prev zute n art. 37 lit. c) se aplic n mod corespunz tor dispozi iile din alineatele precedente. -dac dup r mnerea definitiv a hot rrii de condamnare i mai nainte ca pedeapsa s fi fost executat sau considerat ca executat , se descoper c cel condamnat se afl n stare de recidiv , instan a aplic dispozi iile din alin. 1 n cazul recidivei prev zute n art. 37 lit. a) i dispozi iile din alin. 4 n cazul recidivei prev zute n art. 37 lit. b). -dispozi iile alineatului precedent se aplic i n cazul n care condamnarea la pedeapsa deten iunii pe via a fost comutat sau nlocuit cu pedeapsa nchisorii.

Recidiva n cazul persoanei juridice


-exist recidiv pentru persoana juridic n urm toarele cazuri: a) cnd dup r mnerea definitiv a unei hot rri de condamnare, persoana juridic s vr e te din nou o infrac iune cu inten ie, iar amenda pentru infrac iunea anterioar nu a fost executat ; b) cnd dup r mnerea definitiv a unei hot rri de condamnare, persoana juridic s vr e te din nou o infrac iune cu inten ie, iar amenda pentru infrac iunea anterioar a fost executat sau considerat ca executat . -in cazul recidivei prev zute n alin. 1 lit. a), amenda stabilit pentru infrac iunea s vr it ulterior i amenda aplicat pentru infrac iunea anterioar se contopesc, potrivit art. 401alin. 1 i 3. Sporul prev zut n art. 401alin. 1 se poate m ri pn la jum tate.

-dac amenda anterioar a fost executat n parte, contopirea se face ntre amenda ce a mai r mas de executat i amenda aplicat pentru infrac iunea s vr it ulterior. -in cazul recidivei prev zute n alin. 1 lit. b), se aplic pedeapsa amenzii pn la maximul special prev zut n art. 711alin. 2 sau 3, iar dac acest maxim nu este ndestul tor, se poate ad uga un spor de pn la dou treimi din acel maxim. -dac dup r mnerea definitiv a hot rrii de condamnare i mai nainte ca amenda s fi fost executat sau considerat ca executat , se descoper c persoana juridic condamnat se afl n stare de recidiv , instan a aplic dispozi iile din alin. 2, n cazul recidivei prev zute n alin. 1 lit. a), i dispozi iile din alin. 4, n cazul recidivei prev zute n alin. 1 lit. b).

Pedeapsa n unele cazuri cnd nu exist recidiv -cnd dup condamnarea definitiv cel condamnat s vr e te din nou o infrac iune, nainte de nceperea execut rii pedepsei, n timpul execut rii acesteia sau n stare de evadare, i nu sunt ntrunite condi iile prev zute de lege pentru starea de recidiv , pedeapsa se aplic potrivit regulilor pentru concursul de infrac iuni. -in cazul persoanei juridice, dac nu sunt ntrunite condi iile prev zute n art. 402alin. 1 lit. a), pedeapsa se aplic potrivit regulilor pentru concursul de infrac iuni.

V.Desfasurarea in timp a infractiuni -ca act de conduita exterior,infractiunea presupune o desfasurare in spatiu si timp;desfasurarea activitati infractionale spre rezultatul

socialmente periculos cunaosta mai multe etape,moment,care sunt cercetate de doctrina penala,intrucat de ele se leaga consecinte juridice; -doctrina penala este unanima in a distinge doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala: perioada (faza )interna si perioada (faza)externa.

Perioada (faza )interna -este tarmuita de doua moment: al incoltirii ideii de a savarsi o infractiune ( ca miment initial) si luarea hotararii de a savarsi infractiunea ( ca moment final); - in perioada interna se disting trei moment: a)al nasterii,al conceperii ideii de a savarsi o infractiune; b)cel al deliberarii in care persoana cantareste motivele pro si contra ideii de a savarsi o infractiune; c)decizia,hotararea de a savarsi o infractiune,moment ce finalizeza perioada interna,subiectiva,psihica,care perioada este intalnita numai la infractiunile intentionate.

Actele preparatorii

Definitie -reprezinta prima a perioadei externe a activitatii infractionale si constau in anumite acte,activitati de procurare de date,informatii ori adaptare a mijloacelor sau instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea infractiunilor si de cererea conditiilor favorabile savarsirii acestora.

-pentru a fi considerate acte de pregatire a infractiunii,activitatile desfasurate trebuie sa indeplineasca anumite conditii: a)din continutul activitatii sa rezulte ca este efectuata pentru savarsirea infractiunii,adica sa aiba un character nociv; b)actul preparator sa se concretizeze intr o activitate obiectiva de creare a conditiilor pt savarsirea infractiunii; c)activitatea de pregatire sa nu cuprinda acte ce intra in continutul elementului material al laturii obiective,sa nu faca parte di actele de executare; d)actele de pregatire sa fie intentionate.

Formele actelor preparatorii -actele preparatorii se pot imparti in: a)acte de pregatire materiala constau in pregatirea materiala pentru savarsirea infractiunii ca:procurare de instrumente,de mijloace,in adaptarea acestora pt comiterea infractiunii; b)actele de pregatire morala constau in culegerea de date,informatii cu privire la locul si timpul in care urmeaza sa se desfasoare infractiunea,in atragera de complici.

VI. Tentativa

6.1 Definitia - tentativa este forma de infractiune care se situeaza in faza de executare a infractiunii,intre inceputul executarii actiunii ce constituie elemental material al laturii obiective si producerea rezultatului socialmente periculos; - in doctrina tentative este definita ca forma infractiunii ce consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea,executare care a fost intrerupta ori nu si a produs efectul desi executarea a fost efectuata in intregime; - tentativa este deci, o forma imperfecta a infractiunii, caci intotdeauna rezultatul nu se va produce,fie datorita intreruperii actului de executare,fie datorita altor imprejurari,cand actul de executare a fost efectuat in intregime.

6.2 Conditiile tentativei a)existenta unei hotarari de a savarsi o infractiune; b)hotararea infractionala sa fi fost pusa in executare; c)executarea sa fie intrerupta ori sa nu si produca efectul.

6.3 Hotararea de a savarsi infractiunea -o prima conditie se refera la existenta unei hotarari de a savarsi infractiunea (art.20.c.p.) tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea

-hotararea de a savarsi o infractiune se manifesta prin intentie ca forma a vinovatiei care poate fi directa sau indirecta fiind exclusa in cazul culpei cu prevedere ca si in cazul praeterintentiei(intentiei depasite);

6.4 Punerea in executare a hotararii - o a doua conditie a tentativei priveste inceperea executarii hotararii infractionale; - prin inceterea actiunii se declanseaza procesul cauzal de producere a rezultatului urmarit ori acceptat de faptuitor,se marcheaze trecerea de la faza actelor pregatitoare le cea a executarii.

6.5 Felurile tentativei a) dupa criteriul gradului de realizare a actiunii se disting:tentative intrerupta sau imperfecta si tentative terminate sau perfecta; b) dupa cauzele care determina neproducerea rezultatului:tentative proprie si tentative improprie. - modalitatile tentativei,dupa criteriile de mai sus,nu sunt exclusive,astfel tentativa intrerupta poate fi atat proprie cat si improprie,iar tentativa terminala poate fi atat proprie cat si improprie. 1a)tentativa intrerupta -se mai numeste si tentative simpla,neterminata,imperfect; -se caracterizeaza prin punerea in executie a hotararii de a savarsii infractiunea,executare care se inrerupe si rezultatul nu se produce;

-cauza care determina neproducerea rezultatului este intreruperea executarii si se situeaza, in timp,dupa inceputul executarii putand fi de natura umana(actiunea altei persoane) ori neumana(obstacole care nu pot fi depasite); Ex.infractorul este imobilizat de o alta persoana si impiedicat sa loveasca victima,ori este prins si imobilizat in timpul sustragerii sau furtul nu poate fi consumat din cauza rezistentei incuietorilor. 2a) tentative perfecta -se mai numeste si tentative terminate,fara efect,fara rezultat,complete; -consta in punerea in executare a hotararii de a savarsii o infractiune,executare care a fost dusa pana la capat,dar rezultatul nu se produce; Ex.se trage cu arma in directia victimei,dar aceasta se fereste si nu este ucisa.

1b)tentativa improprie -se caracterizeaza ca orice tentativa prin punerea in executare a hotararii de a savarsii infractiunea,executare care este realizata in intregime,dar producerea rezultatului nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite,ori datorita imprejurarii ca in timpul cand s au savarsit actele de executare,obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla; -un mijloc este insufucient cand nu are aptitudinea in cazul concret sa realizeze rezultatul urmarit; Ex. Otrava pusa in mancarea victimei este insuficienta pt uciderea acesteia.

-un mijloc este defectuos cand in cazul concret nu functioneaza Ex.o arma de foc defecta nu poate produce expulzarea glontului.

2b)tentativa absolut improprie -se caracterizeaza prin punerea in executare a hotararii de a savarsi o infractiune,executare care este dusa pana la sfarsit,dar rezultatul nu se poate produce datorita modului absurd de concepere a infractiunii; -de fapt nici nu ne gasim in prezenta unei tentative,caci tentativa este o forma atipica de infractiune. -art.20,alin.3,c.p. nu exista tentativa atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata modului cum a fost conceputa executarea -in cazul tentative absurde,neconsumarea infractiunii se datoreaza modului gresit de concepere al savarsirii infractiunii; -faptuitorul are o imagine deformata a posibilitatii de realizare a faptei sale. Ex.crede astfel ca poate produce moarte cuiva prin farmece,rugi,vraji,ori oferindu i o substanta total inofensiva (un pahar cu apa,o bucata de zahar).

6.6 Pedepsirea tentativei -tentativa se pedepse te numai cnd legea prevede expres aceasta. -tentativa se sanc ioneaz cu o pedeaps cuprins ntre jum tatea minimului i jum tatea maximului prev zute de lege pentru infrac iunea

consumat , f r ca minimul s fie mai mic dect minimul general al pedepsei. n cazul cnd pedeapsa prev zut de lege este deten iunea pe via , se aplic pedeapsa nchisorii de la 10 la 25 de ani. -in cazul persoanei juridice, tentativa se sanc ioneaz cu amend cuprins ntre minimul special i maximul special al amenzii prev zute de lege pentru infrac iunea consumat , reduse la jum tate. La aceast pedeaps se pot ad uga una sau mai multe pedepse complementare. 6.7Cazuri de nepedepsire a tentative -cazurile de nepedepsire a tentativei sunt: a)desistarea b)impiedicarea producerii rezultatului a)desistarea reprezinta renuntarea de buna voiela continuarea executarii actiunii ce constituie elemental material al laturii obiective a infractiunii din partea faptuitorului; conditiile desistarii: 1)sa existe un inceput de executare al faptei; 2)efectuarea faptei sa fie intrerupta;ca urmare a intreruperii executarii faptei,rezultatul nu se produce; 3)intreruperea sa fie expresia vointei libere a faptuitorului,din proprie initiative. b) impiedicarea producerii rezultatului consta in zadarnicirea din partea faptuitorului,de buna voie,a aparitiei rezultatului faptei sale,care a fost realizat in intregime. conditiile impiedicarea producerii rezultatului: 1)faptuitorul sa fi executat in intregime actiunea ce reprezinta elemental materialal laturii obiective a infractiunii; 2)faptuitorul,dupa executarea faptei sa impidice producerea rezultatului.

3)imiedicarea producerii rezultatului sa fie facuta de faptuitor din proprie initiativa; 4) imiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc mai inainte de descoperirea faptei. -desistarea si impiedicarea producerii rezultatului sunt cauze de nepedepsire. 6.8 Infractiuni la care tentativa nu este posibila -tentativa nu este posibila,in raport cu elementul subiectiv,la infractiunile care se savarsesc din culpa si nici la cele praeterintentionate; - tentativa nu este posibila in raport cu elemental material,la o infractiune de inactiune caci aceasta se consuma in momentul neindeplinirii obligatiei cerute prin norma incriminatoare; -de asemenea,tentative nu este posibila nici in cazul infractiunilor ce nu permit o desfasurare in timpul actiunii (infractiuni cu executare prompta) (ex. Infractiunile savarsite oral,prin cuvinte :insulta,calomnia,marturia mincinoasa,etc.)

VII.Unitatea de infractiune Definitie -prin unitatea de infractiune se desemneaza activitatea infractionala formata dintr o singura actiune ori inactiune ce decurge din natura faptei sau din vointa legiuitorului,savarsita de o persoana,activitate in care se identifica existenta continutului unei singure infractiuni. Felurile unitatii de infractiune

-are doua forme : a)unitatea naturala de infractiune este definita ca forma de unitate infractionala,determinata de unitatea actiunii sau inactiunii,de unicitatea rezultatului,ca si de unicitatea formei de vinovatie cu care s a savarsit infractiunea; - unitatea naturala este cunoscuta sub trei forme: infractiune simpla,infractiune continua,infractiune deviate. b)unitatea legala in cazul acestei forme unitatea nu este data de realitatea obiectiva in care se savarseste fapta,ci de vointa legiuitorului care reuneste in continutul unei singure infractiuni,doua sau mai multe actiuni. -unitatea legala este create prin vointa legiuitorului si din considerente de tehnica legislative; -se prezinta sub mai multe forme,iar cele care sunt consacrate in Codul penal sunt: 1)infractiunea continuata 2)infractiunea complexa

Unitatea infrac iunii continuate i a celei complexe -in cazul infrac iunii continuate i al infrac iunii complexe nu exist pluralitate de infrac iuni. Infractiune continua -infrac iunea este continuat cnd o persoan s vr e te la diferite intervale de timp, dar n realizarea aceleia i rezolu ii, ac iuni sau inac iuni care prezint , fiecare n parte, con inutul aceleia i infrac iuni. Pedeapsa pentru infrac iunea continuat -infrac iunea continuat se sanc ioneaz cu pedeapsa prev zut de lege pentru infrac iunea s vr it , la care se poate ad uga un spor, potrivit dispozi iilor art. 34 sau, dup caz, art. 401alin. 1.

Infractiunune complexa Definitie -infrac iunea este complex cnd n con inutul s u intr , ca element sau ca circumstan agravant , o ac iune sau inac iune care constituie prin ea ns i o fapt prev zut de legea penal . Formele infractiunii complexe -se face distinctive intre: a)infractiunea complexa forma tip se caracterizeaza prin aceea ca in continutul ei intra ca element o actiune sau o inactiune ce reprezinta continutul unei infractiuni; b)infractiune complexa ca varianta agravanta cuprinde in continutul sau,ca pe un element circumstantial agravant,o actiune sau o inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni. Consumarea -infractiunea se consuma la realizarea actiunilor sau inactiunilor ce reprezinta elemental material al laturii obiective si producerea rezultatelor prevazute in continutul infractiunii. Pedeapsa pentru infractiunea complexa -infractiunea complexa nu reprezinta o cauza de agravare a raspunderii penale,asa ca sanctiunea aplicabila este cea prevazuta de lege.

Recalcularea pedepsei pentru infrac iunea continuat sau complex -dac infractorul condamnat definitiv pentru o infrac iune continuat sau complex este judecat ulterior i pentru alte ac iuni sau inac iuni care intr n con inutul aceleia i infrac iuni, inndu-se seama de infrac iunea s vr it n ntregul ei, se stabile te o pedeaps corespunz toare, care nu poate fi mai u oar dect cea pronun at anterior.

IV. Participatia
4.1 Definitie -participatia sau pluralitatea ocazionala este forma puralitatii de infractori in care,la comiterea faptei prevazuta de legea penala,participa un numar mai mare de persoane decat este necesar,potrivit naturii faptei; 4.2 Conditiile participatiei penale - participatia penala exista atunci cand sunt indeplinite conditiile: a) sa se fi comis o fapta prevazuta de legeaa penala,fapta ce poate fi consumata ori ramasa in faza de tentative pedepsibila; b) la constituirea faptei sa si fi adus contributia mai multe persoane decat erau necesar,potrivit naturii faptei,

- contributia faptuitorilor la savarsirea faptei poate consta fie in acte de executare,directa si nemijlocita,deci o contributie de autor;fie in acte de inlesnire,de sprijinire materiala si morala,deci contributie de complice;de asemenea,contributia poate consta in acte de determinare la savarsirea infractiunii,deci o contributie de instigator. Autor este persoana care savarseste in mod nejustificat fapta prevazuta in legea penala; Complice persoana care,cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unor fapte prevazute in legea penala, -este de asemenea,complice,persoana care permite inante sau in timpul savarsirii faptei,ca va tainui bunurile provenite sau ca va favoriza pe infractor chiar daca dupa savarsirea faptei,promisiunea nu este indeplinita; Instigator este persoana care,cu intentie, determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. c) o alta conditie a participatiei penale priveste legatura subiectiva intre participantii care trebuie sa fie animati de aceiasi vointa comuna de a savarsi fapta prevazuta in legea penala; d) existent participatiei este conditionata de calificarea ca infractiune a faptei comise prin contributia mai multor persoane.

4.3 Felurile participatiei 1)dupa criteriul atitudinii psihice fata de rezultatul faptei comise cu vointa comuna de a coopera se disting : a)participatie proprie

b)participatie improprie -participatia proprie se caracterizeaza prin aceea ca toti participantii la savarsirea infractiunii actioneaza cu aceiasi forma a vinovatiei intentie sau culpa; -participatie improprie se caracterizeaza prin aceea ca participantii nu actioneaza cu aceiasi forma de vinovatie unii cu intentie si altii din culpa;sau unii cu intentie si altii fara vinovatie; -cele doua forme ale participatiei,proprie si improprie,sunt consecrate in Codul penal roman. 2)dupa criteriul contributiei participantilor la comiterea infractiunii se face deosebirea intre: a)activitatea de executare directa si nemijocita a faptei:activitate specifica autorului si coautorilor; b)activitate de determinare la comiterea unei fapte activitate proprie insigatorului; c)activitate de inlesnire la savarsirea faptei activitate de complice. 3)dupa importanta contributiei participantilor la savarsirea faptei si producerea rezultatului se face deosebire intre: a)participatie principala cand prin contributia participantului se realizeaza insusi continutul infractiunii,este contributie specifica autorilor si coautorilor; b)participatia secundara cand contributiile participantilor nu se inscriu in realizarea actiunii sau inactiunii ce reprezinta insusi fapta incriminata,este contributia specifica instigatorilor si complicilor.

4.4 Pedeapsa in caz de participatie - parificarea pedepselor participantilor nu inseamna aplicarea aceleiasi pedepse pentru toti,cid oar intre aceleasi limite,maxim special si minim special,prevazut de lege; - in C.p. roman a fost consacrat sistemul parificarii pedepselor cu corectivul diferentierii sanctiunilor in functie de contributiile aduse la savarsirea infractiunilor; Luare in considerare a contributiei participantilor la savarsirea infractiunii cu ocazia stabilirii pedepsei concrete de catre instanta judecatoreasca,nu apare mumai ca o consecinta a individualizarii pedepselor,ci si o obligatie expresa,stabilita prin dispozitiile art.27,C.p. Instigatorul i complicele la o fapt prev zut de legea penal s vr it cu inten ie se sanc ioneaz cu pedeapsa prev zut de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ine seama de contribu ia fiec ruia la s vr irea infrac iunii, precum i de dispozi iile art. 72. 4.5 Circumstantele personale si circumstantele reale - circumstantele sunt imprejurarile in care are loc comiterea faptei prevazuta de lege,imprejurari ce constau in stari,intamplari,calitati,insusiri,etc. a)circumstante personale privesc faptuitorul si pot fi in legatura cu atitudinea psihica a acestuia fata de fapta prevazuta de legea penala la care a contribuit,situatie in care circumstantele personale devin subiective; - daca circumstantele personale privesc particularilatile personalitatii participantului ( calitatea de functionar,militar,stare civila,antencedente penale,etc.)aceste circumstante sunt de individualizare.

b)circumstante reale sunt legate de imprejurarile anterioare,concomitente sau posterioare savarsirii faptei si privesc continutul atenuat sau agravant al faptei legat de mijloacele folosite,de imprejurarile de loc,timp in care s a savarsit,de rezultatul produs. 4.6 Impiedicarea savarsirii faptei - prin dispozitiile art.30,c .p,s a instituit o cauza de nepedepsire,de impunitate a participantului la savarsirea unei infractiuni daca,in cursul executarii,dar inainte de descoperirea faptei,impiedeca consumarea acesteia; - pentru ca impiedicarea savarsirii faptei de catre participant sa constituie cauza de impunitate,se cer indeplinite conditiile: a)sa fi inceput executarea faptei de catre autor; b)dupa inceperea executarii,participantul sa fi intervenit efficient,impiedicand consumarea infractiunii; c)interventia participantului care a dus la neconsumarea infractiunii trebuie sa aiba loc mai inainte de descoperirea faptei. 4.7 Instigarea neurmat de executare -actele de instigare neurmate de executarea faptei, precum i actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de mpiedicarea de c tre acesta a producerii rezultatului, se sanc ioneaz cu o pedeaps ntre minimul special al pedepsei pentru infrac iunea la care s-a instigat i minimul general; -in cazul cnd pedeapsa prev zut de lege este deten iunea pe via , se aplic pedeapsa nchisorii de la 2 la 10 ani. -actele ar tate n alineatul precedent nu se sanc ioneaz , dac pedeapsa prev zut de lege pentru infrac iunea la care s-a instigat este de 2 ani sau mai mic , afar de cazul cnd actele ndeplinite de autor pn n momentul desist rii constituie alt fapt prev zut de legea penal .

VI.Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei


-cauzele care inlatura caracerul penal al faptei sunt urmatoarele: a)legitima aparare b)starea de necesitate c)constrangerea fizica si constrangerea morala d)cazul fortuit e)iresponsabilitatea f)betia g)minoritatea faptuitorului h)eroarea de fapt a)legitima aparare - nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal , s vr it n stare de legitim ap rare. -este n stare de legitim ap rare acela care s vr e te fapta pentru a nl tura un atac material, direct, imediat i injust, ndreptat mpotriva sa, a altuia sau mpotriva unui interes ob tesc, i care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul ob tesc. -se prezum c este n legitim ap rare, i acela care s vr e te fapta pentru a respinge p trunderea f r drept a unei persoane prin violen , viclenie, efrac ie sau prin alte asemenea mijloace, ntr-o locuin , nc pere, dependin sau loc mprejmuit ori delimitat prin semne de marcare. -este de asemenea n legitim ap rare i acela care din cauza tulbur rii sau temerii a dep it limitele unei ap r ri propor ionale cu gravitatea pericolului i cu mprejur rile n care s-a produs atacul.

b)starea de necesitate - nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal , s vr it n stare de necesitate. -este n stare de necesitate acela care s vr e te fapta pentru a salva de la un pericol iminent i care nu putea fi nl turat altfel, via a, integritatea corporal sau s n tatea sa, a altuia sau un bun important al s u ori al altuia sau un interes ob tesc. -nu este n stare de necesitate persoana care n momentul cnd a s vr it fapta i-a dat seama c pricinuie te urm ri v dit mai grave dect cele care s-ar fi putut produce dac pericolul nu era nl turat. c)constrangerea fizica si constrangerea morala - nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal , s vr it din cauza unei constrngeri fizice c reia f ptuitorul nu i-a putut rezista. -de asemenea, nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal , s vr it din cauza unei constrngeri morale, exercitat prin amenin are cu un pericol grav pentru persoana f ptuitorului ori a altuia i care nu putea fi nl turat n alt mod. d)cazul fortuit - nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal , al c rei rezultat este consecin a unei mprejur ri care nu putea fi prev zut .

e)iresponsabilitatea - nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal , dac f ptuitorul, n momentul s vr irii faptei, fie din cauza aliena iei mintale, fie din alte cauze, nu putea s - i dea seama de ac iunile sau inac iunile sale, ori nu putea fi st pn pe ele.

f)betia - nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal , dac f ptuitorul, n momentul s vr irii faptei, se g sea, datorit unor mprejur ri independente de voin a sa, n stare de be ie complet produs de alcool sau de alte substan e. -starea de be ie voluntar complet produs de alcool sau de alte substan e nu nl tur caracterul penal al faptei,ea poate constitui, dup caz, o circumstan atenuant sau agravant . g)minoritatea faptuitorului - nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal , s vr it de un minor care la data comiterii acesteia nu ndeplinea condi iile legale pentru a r spunde penal. h)eroarea de fapt -nu constituie infrac iune fapta prev zut de legea penal , cnd f ptuitorul, n momentul s vr irii acesteia, nu cuno tea existen a unei st ri, situa ii sau mprejur ri de care depinde caracterul penal al faptei. -nu constituie o circumstan agravant mprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o n momentul s vr irii infrac iunii. -dispozi iile alin. 1 i 2 se aplic i faptelor s vr ite din culp pe care legea penal le pedepse te, numai dac necunoa terea st rii, situa iei sau mprejur rii respective nu este ea ns i rezultatul culpei. -necunoa terea sau cunoa terea gre it a legii penale nu nl tur caracterul penal al faptei.

VII. PEDEPSELE
7.1 Definitie -savarsirea infractiunii si stabilirea raspunderii penale pentru aceasta au drept consecinta inevitabila aplicarea sanctiunilor de drept penal prevazute de lege,pt restabilirea ordinii de de drept,pt constrangerea si reeducarea infractorului; -deci,pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului,scopul pedepsei fiind prevenirea savarsirii de noi infractiuni; -operatiunea prin care pedeapsa este adaptata nevoilor de aparare sociala ,in raport cu gravitatea abstracta sau concreta a infractiunii cat si cu periculozitatea infractorului,pt a se asigura indeplinirea functiilor si scopul acesteia,poarta denumirea de individualizare a pedepsei; -astfel prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de munca,fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala; -executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnatului. 7.2 Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice -pedepsele aplicabile persoanei fizice sunt: a)pedepse principale b)pedepse complemenate c)pedepse accesorii a)pedepse principale sunt acele pedepse care au rolul important in sanctionarea infractorului,sunt prevazute in lege pt orice infractiune,se pot aplica singure sau insotite de alte pedepse complementare,accesorii si de alte sanctiuni de drept penal (ex:masuri de siguranta) - pedepsele principale sunt : *detentiunea pe viata (subiect de examen)

*inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani *amenda de la 100 la 50.000 lei Detentiunea pe viata -consta in lipsirea de libertate a condamnatului pt restul vietii lui; -detentiunea pe viata se executa in penitenciare anume destinate pt aceasta sau in sectii speciale ale celorlalte penitenciare; -spre deosebire de inchisoare care are character temporar,detentiunea pe viata are un character perpetuu (permanent); -detentiunea pe viata a inlocuit pedeapsa cu moartea (prin Decretul Lege nr.6/1990); -pedeapsa cu detentiunea pe viata este prevazuta alternative cu pedeapsa inchisorii de pana la 25 de ani pt marea majoritate a infractiunilor foarte grave; -pedeapsa cu detentiunea pe viata nu este alternativa inchisoarea,ci unica doar in doua cazuri: -pt infractiuni de genocid savarsite in timp de razboi; -pt infractiuni de tratamente neomenoase savarsite in timp de razboi; -detentiunea pe viata se aplica in anumite cazuri: *pt infractiunile grave contra sigurantei statului *pt infractiuni de omor deosebit de grav *pt infractiuni grave contra sigurantei transporturilor *pt infractiuni grave contra capacitatii de aparare (ex.capitularea si parasirea campului de lupta) *pt unele infractiuni contra pacii si omenirii.

-detentiunea pe viata nu se aplica daca infractorul de la data pronuntarii hotararii de condamnare a implinit varsta de 60 de ani (art.55,C.p.);in astfel de cazuri in locul pedepsei detentiunii pe viata se aplica pedeapsa inchisorii pe timp de 25 de ani si pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maxima; -pedeapsa detentiunii pe viata nu se aplica nici infractorului minor (art. 109,alin.2 C.p.),acestuia aplicandui se pedeapsa inchisorii de la 5 la 20 de ani.

Inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani -inchisoarea pe viata este o pedeapsa principal,privative de libertate si consta in lipsirea condamnatului de libertate prin plasarea lui intr un mediu inchis,unde este supus unui regim de viata si de munca impus.

Amenda de la 100 la 50.000 lei -este pedeapsa principal,pecuniara,ce consta in suma de bani pe care condamnatul este constrans sa o plateasca in contul statului; -amenda penala se deosebeste de toate celelalte tipuri de amenzi prin caracterul sau special si se aplica numai de catre instanta judecatoreasca. -amenda ca sanctiune penala se trece in cazierul judiciar si constituie un antecedent penal al persoanei condamnate; -pedeapsa amenzii este prevazuta alternativ cu pedeapsa inchisorii de pana la 2 ani,aproape pt toate infractiunile;

-limitele generale ale amenzii sunt stabilite prin dispozitia art.53,punctual c,C.p. intre 100 si 50.000 lei.

b)pedepse complementare sunt: *interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani; *degradarea militara.

Interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani -pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi const n interzicerea unuia sau unora din urm toarele drepturi: a) dreptul de a alege i de a fi ales n autorit ile publice sau n func ii elective publice; b) dreptul de a ocupa o func ie implicnd exerci iul autorit ii de stat; c) dreptul de a ocupa o func ie sau de a exercita o profesie ori de a desf ura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru s vr irea infrac iunii; d) drepturile p rinte ti; e) dreptul de a fi tutore sau curator. -pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se aplica de catre instanta judecatoreasca pe langa pedeapsa inchisorii de cel putin 2 ani.

Degradarea militara.

-pedeapsa complementar a degrad rii militare const n pierderea gradului i a dreptului de a purta uniform . -degradarea militar se aplic n mod obligatoriu condamna ilor militari i rezervi ti, dac pedeapsa principal stabilit este nchisoarea mai mare de 10 ani sau deten iunea pe via . -degradarea militar poate fi aplicat condamna ilor militari i rezervi ti pentru infrac iuni s vr ite cu inten ie, dac pedeapsa principal stabilit este de cel pu in 5 ani i de cel mult 10 ani. -degradarea militara ca pedeapsa complementara privative de drepturi se deosebeste de interzicerea unor drepturi,unde exercitarea drepturilor este numai temporar interzisa (intre 1 si 10 ani),prin aceea ca gradul military si dreptul de a purta uniforma sunt pierdute definitive,pedeapsa constand tocmai in pierderea acestora. c)pedepse accesorii constau in interzicerea drepturilor prevazute in art.64,C.p Interzicerea unor drepturi
Pedeapsa complimentar a interzicerii unor drepturi const n interzicerea unuia sau unora din urm toarele drepturi: a) dreptul de a alege i de a fi ales n autorit ile publice sau n func ii elective publice; b) dreptul de a ocupa o func ie implicnd exerci iul autorit ii de stat; c) dreptul de a ocupa o func ie sau de a exercita o profesie ori de a desf ura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru s vr irea infrac iunii; d) drepturile p rinte ti; e) dreptul de a fi tutore sau curator. Interzicerea drepturilor prev zute la lit. b) nu se poate pronun a dect pe lng interzicerea drepturilor prev zute la lit. a), afar de cazul cnd legea dispune altfel. in conditiile prevazute de art.71,C.p Con inutul i modul de executare a pedepsei accesorii Pedeapsa accesorie const n interzicerea drepturilor prev zute n art. 64.

Condamnarea la pedeapsa deten iunii pe via sau a nchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev zute n art. 64 lit. a)c) din momenul n care hot rrea de condamnare a r mas definitiv i pn la terminarea execut rii pedepsei, pn la gra ierea total sau a restului de pedeaps ori pn la mplinirea termenului de prescrip ie a execut rii pedepsei. Interzicerea drepturilor prev zute n art. 64 lit. d) i e) se aplic inndu-se seama de natura i gravitatea infrac iunii s vr ite, de mprejur rile cauzei, de persoana infractorului i de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutel sau curatel . Pe durata amn rii sau a ntreruperii execut rii pedepsei deten iunii pe via sau a nchisorii, condamnatul poate s i exercite drepturile p rinte ti i dreptul de a fi tutore sau curator, n afar de cazul n care aceste drepturi au fost anume interzise condamnatului prin hot rrea de condamnare. Pe durata suspend rii condi ionate a execut rii pedepsei nchisorii sau a suspend rii sub supraveghere a execut rii pedepsei nchisorii, se suspend i executarea pedepselor accesorii.

7.3 Felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice -pedepsele sunt principale i complementare; 1)pedeapsa principal este amenda de la 2.500 lei la 2.000.000 lei. 2)pedepsele complementare sunt: a) dizolvarea persoanei juridice; b) suspendarea activit ii persoanei juridice pe o durat de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre activit ile persoanei juridice n leg tur cu care s-a s vr it infrac iunea pe o durat de la 3 luni la 3 ani; c) nchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durat de la 3 luni la 3 ani; d) interzicerea de a participa la procedurile de achizi ii publice pe o durat de la unu la 3 ani; e) afi area sau difuzarea hot rrii de condamnare.

7.4 Aplicarea si executarea pedepselor complemenare in cazul persoanei juridice -aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci cnd instan a constat c , fa de natura i gravitatea infrac iunii, precum i fa de mprejur rile n care a fost s vr it , aceste pedepse sunt necesare. -aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare este obligatorie cnd legea prevede aceast pedeaps . -persoana juridicapoate raspunde penal,din punct de vedere teoretic,pt toate infractiunile pt care raspunde persoana fizica; -legiuitorul a avut in vedere aplicarea obligatorie a unei pedepse complementare,persoanei juridice ori de cate ori,in cazul persoanei fizice,legea prevede si aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi cele 5 pedepse complementare nu se pot aplica cumulativ; -pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice poate a fi aplicata doar singura; -pot fi aplicate cumulative pedepsele din art.53,alin.3(lit a-e)

-executarea pedepselor complementare ncepe dup r mnerea definitiv a hot rrii de condamnare. -executarea pedepselor complementare incepe dupa ramanerea definitive a hotararii de condamnare;

-astfel in cazul persoanei juridice,dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare incepe atat executarea pedepsei principale a amenzii cat si pedeapsa complementara.

7.5 Reguli generale ale executarii pedepsei principale privative de libertate -conform art.533 executarea pedepselor privative de libertate se bazeaza pe sistemul progresiv,condamnatii avand posibilitatea de a trece dintr un regim de executarea in altul in conditiile prevazute de legea privind executarea pedepselor; -pedepsele privative de libertate se executa in unul din urmatoarele regimuri: a) regimul de maxima siguranta; b)regimul inchis; c)regimul semideschis; d)regimul deschis. -regimul de executarea pedepselor privative de libertate se stabileste la primirea persoanei condamnate in primul penitenciar in care acesta urmeaza sa execute pedeapsa,de catre o comisie pt individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate ( Legea 275/2006,art.25). a) regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si a celor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani; b) regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani,dar care nu depaseste 15 ani;

c)regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an,dar care nu depaseste 5 ani; d)regimul deschis - se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult 1 an. Regimul de munca -munca prestata de condamnati este remunerate,cu excep ia muncii cu caracter gospod resc, necesare locului de de inere, i a celei prestate n caz de calamitate. - munca se desfasoara cu respectarea normelor de protective a muncii si a celor ce privesc concediul de maternitate; -aceasta inseamna ca drepturile acordate salariatilor privind protectia muncii sunt prevazute si pt condamnati (timp de lucru mai redus in locurile de munca periculoase,echipament de protective,antidoturi),iar femeile insarcinate,cale care au nascut si au in ingrijire copii pana la 1 an,precum si minorii condamnati la pedepse privative de libertate ,nu vor putea presta o munca in locuri de munca vatamatoare,periculoase ori care prezinta un grad de risc pt integritatea persoanelor condamnate ori pt dezvoltarea minorilor condamnati; -durata muncii prestate este de 8 ore pe zi si nu mai mult de 40 de ore pe saptamana; -din retributia cuvenita pt munca prestata 30% revine condamnatului,iar restul de 70% revine Administratiei Nationale a Penitenciarelor; -din partea de retributie care revine condamnatului,90% poate fi folosita de acesta pe durata executarii pedepsei,iar 10% se consemneaza pe numele sau si i se restituie la finalul executarii pedepsei.

Regimul de detinere -executarea pedepsei nchisorii se face, potrivit dispozi iilor legii privind executarea pedepselor, n locuri de de inere anume destinate. -femeile condamnate la pedeapsa nchisorii execut aceast pedeaps separat de condamna ii b rba i. -minorii condamna i la pedeapsa nchisorii execut pedeapsa separat de condamna ii majori sau n locuri de de inere speciale, asigurndu-li-se posibilitatea de a continua nv mntul general obligatoriu i de a dobndi o preg tire profesional potrivit cu aptitudinile lor.

7.6 Liberarea conditionata