Preambul Scop Scopul acestui studiu este de a investiga prevalenta cariilor dentare si tratamentul necesar pentru elevi cu varste

cuprinse intre 7-14 ani din Zagreb. Metode In perioada 2009-2010, s-au efectuat examinri dentare pe 1168 copii pe baza criteriilor Organizaiei Mondiale a Sanatatii. Dintii au fost examinati din punct de vedere clinic cu instrumente dentare standard, folosind metoda vizual-tactila sub lumina dentara standard. Am inregistrat indicii clinici ai dintilor cariati, absenti si obturati (DMFT si dmft; initialele scrise cu litere mari se refera la dintii permanenti, iar cele scrise cu litere mici la dintii primari) si ai suprafetelor cariate, absente sau obturate (DMFS), precum si indicii de carii semnificativi (SiC). Rezultate Indicii DMFT si DMFS mediani la toti copiii au fost 3 si respectiv 4. Indicii DMFT si DMFS mediani la copiii de 12 ani au fost de 4 si respectiv 5. Cel mai mare scor al indicelui DMFT median a fost de 7 la copiii de 14 ani. A fost o diferenta semnificativa intre grupele de varsta (7-10 ani si 11-14 ani) in ceea ce priveste DMFT si DMFS. Printre copiii de 8 ani, indicele dmft median a fost cel mai ridicat de (5.5), iar indicele SiC a fost de 7.4. In ceea ce priveste locatia cariilor la suprafata primului molar permanent, acestea apar de obicei in suprafata ocluzala centrala (27.6%). Concluzii Rezultatele noastre arata o prevalenta ridicata a cariilor printre copiii scolari din Zagreb, ceea ce indica nevoia unui program extins de ingrijire a sanatatii orale primare. Alte sectiuni Caria dentara este o problema de sanatate publica care afecteaza copiii de varsta prescolara si liceenii din toata lumea, ceea ce duce la durere, dificultati de mestecat, probleme de vorbire, tulburari generale de sanatate, probleme psihologice, precum si la scaderea calitatii vietii. (1-5). Desi, procedurile avansate de prevenire reduc semnificativ prevalenta cariilor in randul populatiei, caria de fisura pe suprafetele ocluzale si suprafetele bucale/linguale este inca o problema considerabila. (6). In dentitia permanenta, dintii cu santuri si fisuri profunde prezinta un risc mai mare de carii decat suprafetele netede ale dintilor. (7). De asemenea, cariile afecteaza mai frecvent dintii primari decat pe cei permanenti datorita diferentelor din structura smaltului, lipsa igienei orale sau absenta masurilor preventive in sanatatea orala (8). Informatiile cu privire la prevalenta si severitatea cariilor reprezinta baza pentru programele de prevenire a cariilor si indica necesitatea tratamentului in randul populatiei. (9). Masurile referitoare la prevalenta cariilor sunt indici ai dintilor permanenti (T) sau suprafetelor (S) cariate (D), absente (M) si obturate (F), si anume indicii DMFT si DMFS, si ai dintilor primari (t) sau suprafetelor (s) cariate (d), absente (m) si obturate (f), si anume indicii dmft si dmfs. (10). Multe rapoarte au aratat ca prevalenta cariilor dentare

este in scadere in multe tari europene si in SUA (7,11-21). Cu o reducere a cariei de suprafata neteda interproximala, a fost inregistrat un numar crescut de carii ocluzale in santuri si fisuri (7). Riscul cariilor creste semnificativ printre adolescentii care consuma in mod frecvent gustari cariogene. Acesta este de asemenea influentat de contextul socioeconomic maternal si nivelul educational, precum si de factori dietetici, de igiena si alti factori socio-economici, care demonstreaza importanta programelor de educatie preventiva si a unei scheme de prevenire a cariilor pe intelesul elevilor (12). Scopul acestui studiu a fost acela de a evalua prevalenta cariilor in doua scoli primare din Zagreb folosind indicii pentru dintii/suprafetele cariate, absente si obturate pentru dintii primari si permanenti (DMFT, DMFS, dmft) si indicii semnificativi ai cariilor (SiC). Alte Sectiuni Metode Studiul a fost realizat in doua scoli primare din Zagreb, Croatia, in 2009 si 2010. Cele doua scoli au fost selectate datorita locatiei lor aproape de centrul orasului si proximitatii dintre ele (mai putin de 1.5 km). Conform Recensamantului National din 2001, 52% din locuitorii acestui district al orasului aveau studii liceale, in timp ce 27% au absolvit un colegiu sau universitate (22-24). Un total de 1168 de copii, 583 baieti si 585 fete, au fost examinati pentru carii dentare. Studiul a fost aprobat de Comitetul de Etica al Scolii de Medicina Dentara din Zagreb, Croatia. Procedurile si posibilul discomfort a fost explicat copiilor si parintilor acestora; inainte de examinare a fost obtinut un consimtamant informat. Examinarile orale au fost realizate de doi specialisti in pedodontie care au fost evaluati cu doua luni inainte de examinare. Credibilitatea inter-examinator a avut o valoare kappa de 0.957 pe baza examinarilor a 20 de copii de varste diferite. Dupa evaluarea chestionarelor completate cu informatii generale despre fiecare copil, a inceput examinarea prin curatarea profilactica a tuturor suprafetelor dentare dintr-un unit dentar folosind iluminarea standard. Curatarea profilactica a fost realizata folosind o perie cu peri, incet rotativa pe un micromotor (6000/min), cu pasta de dinti profesionala Klint (Voco, Cuxhaven, Germany). Dintii au fost clatiti cu apa si aer, si apoi au fost uscati; folosind aspiratorul de saliva si rulouri de vata a fost creat un camp de lucru uscat pentru a izola dintii de mucoasa bucala/labiala si limba. Examinarea cariilor dentare a fost realizata in conformitate cu criteriile si procedurile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) (25). Toate informatiile au fost inregistrate intr-un formular special care contine numele, varsta, adresa, scoala, data examinarii si fisa dentara, conform procedurilor OMS. Statusul fiecarui dinte a fost codat folosind metoda vizual-tactila pentru analiza. Conform criteriilor OMS, statusul dentar al dintilor primari a fost codat cu litere de la A la G (dinti sanatosi, cariati, obturati, sigilare de fisuri, etc). Dintii permanenti au fost codati cu numere de la 0-9, in conformitate cu codurile OMS, 0 referindu-se la sanatos, 1 referindu-se la cariat, etc (25). Toti dintii examinati au fost inclusi in calculul indicilor finali SiC, DMFT, DMFS si dmft. Indicii au fost comparati pe grupe de varsta cu participanti de sex masculin si feminin, pe baza criteriilor OMS (26,27), referitoare la examinarea copiilor de 12 ani. Primii molari au fost

analizati cu atentie in ceea ce priveste localizarea cariei pe suprafata dentara (meziala, centrala sau distala) si criteriile OMS. Indicii au fost calculati dupa cum urmeaza: DMFS: numarul total de suprafete dentare permanente (S) cariate (D), absente/extrase (M), sau obturate (F). DMFT: numarul total de dinti permanenti (T) cariati (D), absenti (M) sau obturati (F). DMFT/DMFS: relatia relativa dintre DMFT si DMFS. dmft: numarul total de dinti primari (t) cariati (d), absenti (m) sau obturati (f). SiC: valoarea medie a indicelui DMFT pentru o treime din populatia cu cele mai multe carii. Testul Chi a fost folosit pentru a studia asocierea dintre prevalenta cariilor dentare si varsta si sex. Testele Kruskal-Wallis si Kolmogorov-Smirnov au fost folosite, de asemenea. Programul Microsoft Office Excel 2007 pentru Windows (Microsoft Corporation, Redmond, WA, SUA) a fost folosit pentru introducerea datelor privind statusul sanatatii orale si pentru crearea de grafice. Datele au fost procesate, din punct de vedere statistic, folosind SPSS 11.5 pentru Windows (SPSS Inc., Chicago, IL, SUA). Alte Sectiuni Rezultate A fost examinat un numar total de 1168 copii, 583 baieti si 585 fete, cu o varsta medie de 10.8 2.3 ani. Intre baieti si fete nu exista diferente semnificative intre numarul dintilor permanenti la o valoare de = 0.05 (P = 0.141) si indicele DMFT si DMFS (P > 0.05). Indicele DMFT si DMFS a crescut cu varsta (Figura 1). Copiii de 14 ani au avut o valoare medie a indicilor DMFT si DMFS de 7.2 si 10.2, si o valoare mediana de 7 si respectiv 8. Copiii de 12 ani au avut o valoare medie a DMFT si DMFS de 4.8 si 6.9, si o valoare mediana de 4 si respectiv 5. Testul Kruskal-Wallis a aratat ca copiii mai mari (11-14 ani) au avut o valoare DMFT (2 = 286.958 df = 1 P < 0.001) si DMFS (2 = 278.255 df = 1, P < 0.001) semnificativ mai mare decat copiii mai mici (7-10 ani) (Tabelul 1). Figura 1 Numarul median de dinti cariati, absenti si obturati (DMFT) (cercuri), si de suprafete cariate, absente si obturate (DMFS) (patrate) in functie de varsta (N = 1168). Tabelul 1 Indicii dintilor cariati, absenti si obturati (DMFT) si ai suprafetelor cariate, absente si obturate (DMFS) in functie de sex si varsta la copiii din Zagreb Testul Kolmogorov-Smirnov a demonstrat ca valorile DMFT si DMFS atat cele originale cat si cele transformate (logaritmice) nu au fost distribuite in mod normal. Deviatia

standard DMFT si DMFS a avut aceeasi valoare sau o valoare mai mare decat valoarea medie aritmetica; de aici rezulta ca folosirea valorii medii aritmetice si a deviatiei standard ca indicatori descriptivi nu a fost justificata. Variabilitatea larga a indicilor DMFT si DMFS a fost de asemenea evidenta din coeficientul de deviatie quartile (au depasit valoarea de 0,6). Totusi, valorile medii deviatiile standard au fost calculate prin compararea indicilor cariilor cu altii din studii similare. Valoarea medie a DMFT pentru sub-grupa de varsta 7-10 ani a fost de 2,0 si pentru sub-grupa 11-14 ani a fost de 5,9, in timp ce indicele mediu al SiC pentru sub-grupa de varsta 7-10 ani a fost de 4,0 si de 10,8 pentru sub-grupa de varsta 11-14 ani (Tabelul 2). Tabelul 2 Deviatiile medii si standard ale indicilor dintilor cariati, absenti si obturati (DMFT), ai suprafetelor cariate, absente si obturate, si ai cariilor semnificative (SiC) in functie de sex si varsta la copiii scolari din Zagreb 52,4% din primii molari permanenti au prezentat carii pe suprafata ocluzala, si numai in 0,84% din cazuri cariile s-au extins pe toata suprafata molarului (meziala, ocluzala si distala) (Tabelul 3). Majoritatea cariilor au aparut in partea centrala a suprafetei ocluzale (27.6%) si au fost obturate (26.9%) prin restaurarea dintelui (Tabelul 4). Tabelul 3 Analiza cariilor in functie de suprafata primului molar permanent la copiii scolari din Zagreb

Tabelul 4 Analiza detaliata a tuturor suprafetelor ale primilor molari in conformitate cu criteriile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) (25)

Dintii permanenti absenti (extrasi) (M) au fost foarte rar intalniti la aceasta populatie: din 1168 copii, doar 51 (4,3%) nu aveau 1, 2, 3, 4, sau 5 dinti permanenti cu o valoare medie M de 0,08. Dintii obturati (F) au fost foarte intalniti, 40,9% dintre copii avand cel putin un dinte obturat si o valoare medie F de 1,1. Doar 24,0% dintre copii nu aveau carii (D), in timp ce 18,1% aveau un dinte cariat, 15,2% aveau doi dinti cariati, 10,7% aveau trei dinti cariati si 16,1% aveau patru sau mai multi dinti cariati. Numarul dintilor cariati (D) a crescut o data cu varsta (Figura 2). Figura 2 Media numarului de dinti permanenti (romburi) si media

numarului de dinti cariati (patrate) la copiii examinati in functie de varsta (N = 1168). 54,7% dintre toti copiii nu au avut carii la dintii primari, 8,7% au avut o singura carie iar 7,7% au avut doua. 7,1% dintre copii au avut o extractie a unui dinte primar, 79,3% nu au avut obturatii, 9,8% au avut o obturatie, 4,6% au avut doua, si 6,3% au avut trei sau mai multe. Alte Sectiuni Discutii Acest studiu a arata ca populatia noastra nu a atins obiectivul OMS pentru 2010, si anume o valoare a indicelui DMFT mai mica de 1 la copiii de 12 ani si nici pe cel din 2000 care presupunea o valoare a indicelui DMFT mai mica de 3 (26,27). Valoarea medie si mediana a DMFT la copiii de 12 ani a fost de 4,8 si respectiv 4, in studiul nostru. Indicii epidemiologici atat de mari pot fi explicati prin lipsa programelor nationale de prevenire, numarul insuficient de dentisti pediatri din Croatia si lipsa de masuri preventive si educationale. Exista diferente notabile intre indicii masurati in acest studiu si in alte studii similare. In examinarile realizate intre 1991 si 1995, valoarea medie a dmft in dentitia primara la copiii cu varste intre 5-7 ani varia intre 0,9 si 8,5 (28). Cea mai scazuta valoare a fost in Spania (1,0 dmft) si Danemarca (1,3 dmft). Valori medii nationale a dmft mai mici de 2,0 au fost raportate de asemenea in Finlanda, Olanda si Norvegia (28). Irlanda a avut cea mai mica valoare medie a dmft de 0,9 (28). Toate tarile mentionate au avut o valoare medie a dmft mai mica decat cea din acest studiu care a fost de 5,0 la copiii de 7 ani. Valoarea medie a indicelui DMFT in majoritatea tarilor a fost sub 3,0, iar in tarile din Nordul si Vestul Europei si SUA a fost sub 2,0 (29). Totusi, alte populatii europene, in special cele care traiesc in zona mediteraneana au avut rezultate diferite. Copiii scolari de 12 ani din Sicilia au avut o valoare medie a indicelui DMFT de 2,88, iar vecinii lor din Sardinia au avut o valoare de 2,4 (11,12). Copiii greci de 12 ani au avut un indice DMFT de la 2,77 la 6,74; statusul educatiei parentale, motivarea pentru vizite periodice la dentist si igiena orala au fost factori importanti in determinarea cariilor (13). Spania a avut o valoare medie a indicelui DMFT de 1,33 la copiii de 12 ani, cu obiectivul de a o reduce sub 1,0 pana in 2015 (19,20). Alt studiu din Spania a indicat o valoare medie a DMFT de 2,43 la copiii imigranti de 12 ani si 0,99 la copiii spanioli (30). Valoarea DMFT la copiii germani de 8-9 ani a fost de 0,7 si la copiii unguri de 0,4 (21). Pe de alta parte, copii de 12 ani din multe tari au avut o valoare a indicelui DMFT mai mare de 3,0, cum ar fi Letonia (7,7), Polonia (5,1), Ucraina (4,4), Ungaria (4,3), Lituania si Belarus (3,8), Rusia (3,7), Romania, Portugalia si Bulgaria (28). De asemenea, Bosnia si Herzegovina, Muntenegru si Kosovo au raportat valori medii ale indicelui DMFT mai mari de 3 (15-18). Aceste rezultate sunt similare cu valorile noastre medii ale indicelui DMFT

de 4,8 la copiii de 12 ani. Luand in considerare faptul ca acest studiu a fost realizat intre 2009-2010, acest lucru ne duce la concluzia ca situatia din Zagreb nu este satisfacatoare. Indicele SiC este un instrument de incredere in studierea copiilor care prezinta un risc crescut de carii (31). In Italia (Sardinia), s-a inregistrat o scadere a indicelui DMFT si SiC in perioada dintre 1989 - 2004 (32). Indicele mediu DMFT a scazut de la 4,3 3,1 in 1989 la 0,8 1,5 in 2004, iar indicele SiC a scazut de la 7,8 (1989) la 3,9 (2004). In studiul nostru, indicele SiC a fost extrem de mare: 7,4. Acest rezultat indica nevoia urgenta de prevenire si restaurare a cariilor dentare in Croatia. Totusi, indicele SiC obtinut in acest studiu este mai mic decat cel obtinut in studiul din 2008 efectuat in zonele rurale din Croatia pe 301 copii cu varste intre 3-14 ani (10,89) (33). De aici rezulta ca o igiena orala mai buna si constiinta sanatatii orale a fost realizata in ultimii ani. In acelasi studiu, la copiii cu varste intre 11-14 ani s-a intalnit o valoare medie a indicelui DMFT de 6,7 si a indicelui DMFS de 11,82, iar la copiii cu varste intre 3-6 ani valoarea dmft a fost de 7,7. Aceste rezultate indica o usoara imbunatatire a igienei orale, restaurarii si prevenirii cariilor in mediul urban din Croatia. Intr-un studiu care a analizat sanatatea orala in capitalele din fosta Iugoslavia in 1986, la copiii de 6 ani valoarea medie a dmft a fost de 8,4 si valoarea DMFT de 0,9 (34). La copiii de 6 ani valoarea medie a indicelui DMFT a fost de 0,8, iar la copiii de 12 ani aceasta a fost de 5,7 (34). Studiul efectuat in Zagreb in 1992 a raportat o valoare medie a indicelui DMFT de 2,48 si 3,75 la copii cu varste intre 7-8 si respectiv 910 ani (35). Desi aceste studii au 20-25 ani vechime, rezultatele noastre arata doar o imbunatatire limitata a indicilor orali care este nesatisfacatoare pentru o perioada de timp atat de mare si indica ca toate masurile noi de prevenire si restaurare au efect limitat. Acest studiu a aratat importanta studiilor epidemiologice pentru prevenirea cariilor si mentinerea sanatatii orale. Procentajul de copii cu una sau mai multe carii a fost prea mare, tinand cont de posibilitatile actuale de prevenire disponibile. In comparatie cu alte tari, indicii DMFT si DMFS obtinuti ilustreaza o sanatate orala deficitara, o igiena orala redusa si o prevenire nesatisfacatoare in Croatia, precum si nevoia de a investi in metode moderne de prevenire si terapie. Referinte Finantare: Acest studiu este finantat de Oficiul Municipal pentru Sanatate si Veteranii de Razboi din Zagreb, Croatia. A fost realizat in cadrul proiectului de cercetare Prevenirea Cariilor Timpurii la Copii: Evaluarea Clinica a Metodelor de Prevenire Nr. 065-06531472056 aprobat de Ministerul de Stiinte si Tehnologie al Republicii Croatia. A fost primita o aprobare etica de la Comitetul de Etica al Scolii de Medicina Dentara din Zagreb. Declaratia de paternitate: WD a fost implicat in formularea conceptului de baza al acestui studiu, analiza statistica si compunerea acestui manuscris; acesta a contribuit substantial la conceperea studiului, precum si la strangerea, analiza si interpretarea datelor, la revizia critica si aprobarea finala a manuscrisului. BD a fost implicat in examinarile clinice ale participantilor, la strangerea datelor, aranjarea tabelelor, revizuirea manuscrisului si a

traducerii. OLD a fost implicat in alegerea participantilor, realizarea studiului, pregatirea manuscrisului si administrarea proiectului de prevenire. Interese concurente: Toti autorii au completat formularul Unified Competing Interest pe site-ul www.icmje.org/coi_disclosure.pdf (disponibil la cerere de la autor) si au declarat ca nu au: nici un suport de la nici o organizatie pentru munca depusa, nici o relatie financiara cu nici o organizatie care poate avea vreun interes in munca realizata in ultimii 3 ani, nici o relatie sau activitate care ar fi putut influenta munca depusa.