BOALA ALZHEIMER

NOTIUNI INTRODUCTIVE, FACTORI,STADII,TRATAMENT.

STUDENT: MARES IOANA MARIA ANUL 2 PSIHOLOGIE UVVG.ARAD,2012.

Sindromul demential se caracterizeaza printr o deteriorare a memoriei si a celorlalte functii cognitive datorita unei afectari a sistemului nervos central.Aceasta este suficient de severa pentru a compromite autonomia bolnavului in viata sa sociala sau profesionala. Trasaturile principale ale dementei sunt deficitele cognitive multiple care includ alterarea memoriei si prezenta a cel putin uneia din urmatoarele manifestari:afazie,agnozia,apraxia,sau o perturbare a functiilor executive. Boala a fost descoperita de neurologul german Alois Alzheimer care a descris pentru prima data ,in anul 1907 ,simptomele si trasaturile neuropatologice ale bolii Alzheimer.Boala afecteaza functiile mentale superioare (gandirea si vorbirea) ,dar poate aparea si confuzia,schimbarile de comportament si dezorientarea in timp si spatiu. Boala nu e nici infectioasa nici contagioasa,este o boala idiopatica care cauzeaza o deteriorare a sanatatii generale.Totusi,cea mai comuna cauza a mortii este pneumonia in stadiile avansate si infectiile de focar ,deoarece odata cu progresul bolii scade imunitatea organismului si are loc o scadere in greutate prin denutritie care favorizeaza susceptibilitatea la infectii. Varsta reprezinta un factor de risc ,boala poate aparea la persoane cu varsta de 45 de ani ,dar un procentaj mai ridicat se remarca la persoanele cu varsta de 60 de ani,dar nu doar varsta provoaca boala. Antecedentele familiale constituie unul dintre punctele cele mai controversate ,atat pe plan stiintific cat si in posibilitatea transmiterii bolii la rudele apropiate ale bolnavului.In acest scop s au facut cercetari in scopul descoperirii unei gene a carei prezenta determina boala,demonstrandu se ca membrii unei familii mostenesc de la unul dintre parinti partea de AND care provoaca boala.

Distributia geografica reprezinta de asemenea un factor de risc,astefel datele epistemologice disponibile arata ca boala se manifesta in procentaje comparabile in toate populatiile globului ,cu doua exceptii:in Japonia jumatate dintre demente sunt datorate unei cause vasculare,iar in Nigeria boala este mult mai rara . Sexul e considerat un alt factor de risc foarte important,astfel incat in urma studiilor femeile sunt mai predispuse bolii datorita deficientei de estrogeni ,tratamentul cu estrogeni reduce incidenta bolilor coronare la femeile aflate in postmenopauza ,iar femeile care au avut o boala coronariana prezinta risc mai crescut sa dezvolte dementa fata de cele care au istoric negativ. Hormonii estrogeni ar putea fi incriminati in protectia bolii ,sunt studii care releva ca terapia cu estrogeni din postmenopauza ar putea fii asociata cu un risc scazut al bolii si ca tratamentul ar putea imbunatatii performantele cognitive ale femeilor cu aceasta boala.Primul studiu in acest sens a fost publicat de Heyman si colaboratorii in 1984. Nivelul de instruire :un studio epidemiologic efectuat in Franta (proiectul PAQUID) a aratat ca la persoanele nespitalizate ,prevalent dementei este mult mai ridicata la analfabeti decat la persoanele cu studii superioare. Traumatismele craniene,exista dovezi care sugereaza ca persoanele care au suferit o lovitura puternica la cap pot dezvolta boala.Riscul e crescut daca persoana cu traumatism craniocerebral acut au varsta in jur de 50 de ani si au suferit o comotie cau contuzie cerebrala usoara. Alti factori ca varsta parintilor la nastere ,unele boli ale tiroidei au fost invocate pentru prevalent bolii ,insa efectul lor nu a putut fi demonstrate cu certitudine.Sunt controversate studii care stabilesc o corelatie negative intre tabagismul cronic,sau consumarea vinului si prevalent bolii. STADIILE BOLII ALZHEIMER

Persoanele care sufera de aceasta boala nu prezinta aceleasi simptome in aceasi ordine si grad de severitate,exista un model general al progresiei bolii care face posibila descrierea a trei stadii. Primul stadiu stadiul amnezic,apar tulburari de memorie,persoanele incercand sa ascunda aceasta problema din cauza stanjenelii sau a ingrijorarii,membrii familiei neglijeaza importanta problemei considerand acest fapt o consecinta naturala a imbatranirii. Tulburarile de memorie se agraveaza fiind insotite de dificultati in mentinerea atentiei,pot aparea dificultati in executarea unei sarcini sau pierderea firului conversatiei.Orientarea in timp nu este asa grav afectata in acest stadiu ,multi pacienti isi dezvolta gusturi vestimentare ciudate,poarta haine in culori stridente,incep sa apare probleme cu reprezentarea conceptual,banii isi pierd intelesul simbolic ,in consecinta un bun sau un serviciu pot fii platite de mai multe ori.Aceste probleme pot deveni mai mult sau mai putin evidente in functie de factori variati cum sunt:profesia,stilul de viata,personalitatea,acest stadiu poate fi stresant pentru pacient daca anturajul nu l sesizeaza sau nu l intelege. Al doilea stadiu-stadiul demential,apar consecintele declinului intelectual ,bolnavul devenind tot mai incapabil in a duce o viata normala.Severitatea simpomelor il fac pe pacient sa renunte la locul de munca,la masina,devenind dependent de cei din jur.Problemele de memorie devin mai pronuntate fiind afectate amintirile evenimentelor recente ,memoria evenimentelor din trecut ramane in general intact. Pacientii prezinta des dificultati in recunoasterea membrilor familiei,devine tot mai dificil sa interpreteze stimulii senzoriali:gust,vedere,auz,avand drept consecinte pierderea apetitului,incapacitatea de a citi sau apar halucinatii auditive si vizuale.Apare insomnia,notiunea de timp si spatiu este

afectata,activitatile zilnice de igiena devin imposibile datorita pierderii memoriei ,confuziei si dificultatii in manipularea obiectelor.Pacientii isi pierd echilibrul si pot aparea accidente din cauza vedereii duble,sufera modificari bruste a starii de spirit,pot fii agresivi,pasivi,atipici sau depresivi.Problemele de limbaj sunt mai pronuntate ,incluzand imposibilitatea de a intelege cuvantul vorbit sau citit in vorbire sau scriere,in acest stadiu pacientii pot repeat cuvinte sau propozitii. (sindrom afazic). Stadiul al treilea-stadiul vegetativ,in acest stadiu are loc instalarea complete a dependentei bolnavului care devine incapabil in a se hrani,ingriji.Unul dintre aspectele tragice ale bolii tine de faptul ca acest stadiu poate dura multi ani,nu se moare din cauza bolii,se moare cu ea din alta cauza.Apare aproxia mersului,disfagie,facies inexpresiv.Pacientul e predispus la pneumonie si escare de decubit daca nu este bine ingrijit,devine rigid ca un Parkinsonian ,isi pierde reflexele la stimuli si are tulburari de comportament.In acest stadiu supravegherea permanenta este necesara si obligatorie.Totusi,in ciuda acestor simptome pacientii tind sa raspunda la atingere si voci familiare(recunoastere instinctuala).

TRATAMENT:

Tratamentul medicamentos are ca obiective principale: -tratamentul psihozei,anxietatii si agitatiei, -tratamentul depresiei si apatiei, -tratamentul tulburarilor de somn. Inaintea inceperii tratamentului se va tine cont de persoanele in varsta care pot prezenta clearence renal scazut si metabolism hepatic

incetinit,tratamentul trebuie inceput cu doze mici si crescut progresiv in functie de toleranta organismului pacientului la tratamentul administrat. Anumite medicamente prezinta efecte secundare care pun pun probleme particulare persoanelor in varsta si pacientilor dementi,de aceea trebuie utilizate cu prudent si folosirea medicamentatiilor complex ear trebui evitata,pe cat este posibil. Tratamentul tulburarilor cognitive: Medicamentele psihoactive care se folosesc pentru restabilirea abilitatilor cognitive,prevenind un viitor declin si crescand statusul functional sunt: -inhibatorii de colinesteraza(tacrin si donepezil) -a-tocopherol (vitamina E) -selegilin (deprinyl) -hydergin este un derivate de secara cornuta cu effect vasodilatator cerebral folosit in declinul cognitive nonspecific(demente vasculare) Un numar de medicamente,ce se afla in faza de experiment au fost propuse pentru tratamentul declinului cognitive: -suplimentarea cu estrogen la femeile aflate la menopauza, -antiinflamatoarele nesteroidiene(AINS) -melatonina.

BIBLIOGRAFIE:

1)Sanda Deme,Boala Alzheimer,Ed.Mirton,Timisoara,2002.