Metoda focus grup in bibioteca

Focus grupul este o metod de cercetare sociologic; un focus grup nu este o simpl reuniune a unor persoane care se ntlnesc s stea de vorb, este un tip special de grup, n ceea ce privete scopul, mrimea, alctuirea i procedeele folosite. Scopul unui focus grup este acela de a asculta i de a aduna informaii. Este o modalitate de a nelege mai bine cum se simt oamenii sau ce prere au fa de o anumit problem, fa de un produs sau un serviciu. Participanii snt alei pentru c au anumite caracteristici comune, care au legtur cu tema focus grupului. Cercettorul creeaz un mediu primitor n cadrul focus grupului, care i ncurajeaz pe participani s-i mprteasc prerile i punctele de vedere, fr a se simi presai s voteze sau s ajung la un consens. Analiza atent i sistematic a discuiilor ofer indicii i idei n legtur cu felul n care snt percepute produsele, serviciile i oportunitile. Un studiu realizat prin aceast metod presupune o serie de discuii planificate cu atenie, menite s adune preri n legtur cu o arie de interes bine definit, ntr-un mediu primitor, neamenintor. Fiecare grup este organizat cu 6-8 persoane, fiind moderat de o persoan bine pregtit. Discuiile snt relaxate i, de cele mai multe ori, participanilor le face plcere s-i mprteasc ideile i prerile. Membrii grupului se influeneaz unii pe alii, reacionnd la ideile i comentariile celorlali. ntrebrile adresate n cadrul unui focus grup snt hotrte cu atenie dinainte, ele snt formulate i ordonate n aa fel nct s fie uor de neles i logice pentru participant. Cele mai multe snt ntrebri deschise, acestea prnd spontane, dar fiind puse la punct n urma unor deliberri serioase i care in seama de informaiile necesare. Setul de ntrebri denumit demers interogativ sau ghid de interviu este ordonat ntr-o ordine natural i logic. ntrebrile de la nceputul ntlnirii snt mai generale, pe msur ce ntlnirea evolueaz, ntrebrile devin mai detaliate, mai specifice. ntrebrile de la nceput i ajut pe oameni s nceap s vorbeasc i s se gndeasc la tema de discuie. Cele de la sfritul ntlnirii furnizeaz de obicei cele mai folositoare date. Nu exist nici un fel de presiune din partea moderatorului pentru ca grupul s ajung la un acord. Dimpotriv, se acord nelegere sentimentelor, comentariilor i proceselor mentale ale participanilor, pe msur ce discut chestiunile n cauz.

Focus grupurile snt folosite pentru nelegerea unei anumite teme pentru ca persoanele cu putere de decizie s ia hotrrile n cunotin de cauz. Atunci cnd ele snt folosite pentru a acumula informaii naintea nceperii unui program, procedeul se numete evaluarea nevoilor, analiza bunurilor, testarea climatului, planificarea, testarea pilot. Cnd snt folosite n timpul desfurrii unui program putem vorbi despre evaluare formativ, evaluarea proceselor, feed-back, monitorizare, raportare. Cele folosite pentru luarea deciziilor, dup finalizarea unui eveniment, putem vorbi de evaluare estimativ, evaluarea rezultatelor sau pur i simplu feed-back. Selectarea persoanelor participante la focus grup: se are n vedere scopul studiului. Focus grupul se caracterizeaz prin omogenitate, persoanele respective trebuie s aib n comun un element care i intereseaz: ocupaia, utilizarea n trecut a unui program sau serviciu, vrsta, sexul, caracteristicile familiei etc. Dimensiunea unui focus grup: ntre 6-8 participani. Etapele parcurse pentru realizarea focus grupului. I. brainstorming-ul: se invit cteva persoane care cunosc scopul studiului la o ntlnire pentru realizarea ntrebrilor ce ar trebui formulate, alegerea ntrebrilor utile; II. formularea ntrebrilor: se folosesc ntrebri deschise, un limbaj accesibil, se evit ntrebarea de ce?; spre finalul focus grupurilor se pot folosi i ntrebri nchise, care pot oferi informaii valoroase III. ordonarea ntrebrilor: se urmeaz modelul plnie, ntrebrile generale naintea celor particulare, cele pozitive naintea celor negative, direcionate naintea celor nedirecionate etc.; IV. V. estimarea timpului acordat: pn la 2 ore; obinerea feed-back-ului din partea altor persoane: grupul care a prticipat la brainstorming este invitat s-i spun opinia n legtur cu ntrebrile formulate, dup ce demersul interogativ a fost finalizat; VI. testarea ntrebrilor: se testeaz ntrebrile pe o persoan care ar corespunde profilului celor care ne intereseaz, dar care nu face parte din focus grup.

Recrutare focus grup Se aleg persoane cu varste intre 18-24 ani, sex M si F, sunt studenti si sunt inscrisi la Biblioteca. Metoda interviului.Intrebarile formulate in cadrul focus grupului. 1. Ce parere aveti despre Universitatea din Oradea? 2. La ce facultati sunteti studenti? 3. Care sunt avantajele de a fi student aici? 4. In cadrul cursurilor vi se indica bibliografie pentru care sunteti nevoiti sa veniti la Biblioteca? 5. Care este parerea dumneavoastra in privinta programului Bibliotecii? 6. Ce sistem de cautare folositi: alfabetic(adica dupa autori) sau cautarea pe domenii? 7. Ati intampinat probleme cu aceste tipuri de cautare? 8. Cum ati prefera sa cautati cartile? 9. Cum vi se pare personalul Bibliotecii? Comunicativ? Amabil? 10. Daca ati cautat o carte si nu ati gasit-o, ati cerut ajutorul bibliotecarului? 11. Puteti sa-mi spuneti care sunt serviciile oferite de Biblioteca? 12. Descrieti tipurile de servicii pe care ati dori sa le ofere Biblioteca Universitati pe langa cele existente. 13. In ce masura credeti ca se vor inbunatati aceste servicii in noua Biblioteca ? 14. Cat de des frecventati Biblioteca? 15. Ce va place atunci cand studiati la Biblioteca?

Concluzii focus grup 1. La prima intrebare unii au spus ca au o parere buna, altii ca imaginea Universitatii a avut de suferit in urama scandalului in care a fost implicat fostul rectorul anul trecut, acuzand o anumita lipsa de transparenta in luarea deciziilor si in gestionarea situatiei de criza. 2.Studentii chestionati sunt inscrisi la facultati diferite: Litere, Istorie, Stiinte economice, Stiinte socio- umane, IETI, si masterat. 3. In ce privesc avantajele de a fi student aici marea majoritate sunt oradeni si nu trebuie sa plateasca chire, altii sunt din localitati apropiate de Oradea, alt motiv invocat a fos taxa

de scolarizare, mai mica aici ca in alte centre universitare mari si alt motiv ca sunt si aici profesori bine pregatiti de la care poti invata meserie. 4.La cele mai multe cursuri li se indica bibliografie pentru care sunt nevoiti sa vina la biblioteca. 5. In general programul este acceptabil, exceptand acea pauza dintre 13-14 cand multi vin la biblioteca si nu pot imprumuta carti. Acea pauza ei cred ca ar trebui eliminata. 6. Folosesc ambele sisteme de cautare, atat alfabetic , cat si pe domenii. 7. In general nu au intampinat probleme cu sistemul de cautare, doar ca uneori lipsesc fisele, fiind luate de studenti sau ca pe unele fise cotele nu se vad, acestea fiind sterse datorita rasfoirii frecvente. 8. Toti au raspuns ca ar prefera sa caute cartile pe calculator, in sistem informatizat si sa aiba acces liber la raft, sa-si caute singuri cartile, sa le poata rasfoi,sa vada daca gasesc in ele informatia de care au nevoie, sa poata sta linistiti sa-si caute cartile nu sa stea la rand inghesuiti. 9. In privinta personalului atitudinea aestora mai lasa de dorit. Unele dintre angajate nu sunt prea amabile si nici prea comunicative, uneorii ii repezesc, nu le cauta mai mult de trei carti, altele sunt amabile, ii ajuta, le cauta si mai mult de trei carti. 10. Daca au cautat o carte si nu au gasit-o au cerut ajutorul bibliotecarului care i-a indrumat pentru a-si putea gasi carte pe care o cautau. 11.In privinta serviciilor oferite toti stiau de imprumutul la domiciliu sau la sala de lectura, unii insa nu stiau de serviciul periodice, ca pot studia si reviste in Biblioteca, iar cu exceptia unuia nu stiau de imprumutul interbibliotecar. 12. Pe langa serviciile oferite in prezent ar dori sa existe Internet pentru studenti unde sa-si poata cauta informatiile de care au nevoie si sa-si redacteze referatele, sistem informatizat de cautare a cartilor, periodice de specialitate atat romanesti cat si straine, baze de date online, sa aiba posibilitatea sa citeasca o carte de care au nevoie si pe care Biblioteca nu o are, sa poata fi ceruta la alte biblioteci din tara sau strainatate. 13. Toi au raspuns ca in noua Biblioteca spera sa existe aceste servicii, precum si accesul liber la raft, adica sa-si caute singuri cartile. 14. Unii frecventeaza aproape saptamanal Biblioteca, altii si de doua ori pe saptamana.

15. In general nu studiaza in Biblioteca, deoarece prefera sa studieze acasa, unde au alte conditii si mai ales ca sala de lectura arata foaret urat, peretii find mucegaiti si nu exista Internet in sala de lectura.