~itolul5

. v

PUTEREA COOPERANTA
n acest capitol ne vom ocupa de relatjile de putere: Vom examina tipurile de dinamica puterii si disfunctionalitatile la nivel de relatii, ct si metodele de a nlocui "puterea asupra" cu "valorificarea puterii". V om analiza puterea personala - cea care face ca fiecare dintre noi sa fie o persoana puternica. Sa neorientam putin n subiect. Adresati-va urmatoarele ntrebari si poate ca este bine sa notati cteva idei: . Ce nseamna puterea pentru dumneavoastra? Ce rol joaca puterea n viata dumneavoastra? Cine are putere asupra dumneavoastra? Asupra cui aveti dumneavoastra putere? n preajma cui ~a simtiti mai puternic? Ce va face sa va simtiti puternic? n preajma cui va simtiti mai putin puternic? Cum va autodiminuati puterea?

"Puterea supFema este capacitatea de a obtine rezultatele. pe care le doriti cel mai mult si de a crea valori pentru ceilalti... Puterea este capacitatea de a va schimba viata, de a va contura perceptiile, de a face ca situatiile sa va fie f~vorabile si ii.u ostile ... :Puterea adevarata este ~~a mpartasita, nu impu~a ... Este abilitatea de a defini nevoile umane si de a le ndeplini - att nevoile dumneavoastra proprii, ct si ale persoanelor de care va preocupati ... Este capacitatea de a va autoguverna procesele de gndire, comportamentul, astfel nct sa aveti cele mai bune rezultate conform idealurilor".1

110

Helena Comelius si Shoshana Faire

n materie de relatii personale, puterea nseamna abilitatea . de a obtine ceea ce vrei. Ea se bazeaza pe multi factori, ntre care functia, capacitatea de a da sau de a refuza oamenilor ceea ce VO"r, capacitati si cunostinte la nivel de expert n domeniu si calitati personale.

FUNDAMENTELE

PUTERII

Pentru a afla cuin operea~a diferiti factori pe care se cladesc relatiile de putere, gnditi-va la persoane din viata dumneavoastra carora va supuneti adesea, chiar si cnd nu doriti acest lucru, persoane care tind sa va influenteze sa procedati dupa cum vor ei. Care este substratul influentei lor asupra dumneavoastra? Pe ce se bazeaza-influenta lor asupra dumneavoastra? Pretuirea relatiei. Tineti ca relatia sa fie de prietenie? Cum ar avea ea de suferit daca dumneavoastra nu v-ati supune? Competenta. Aveti ncredere n sfatul lor pentru ca ei stiu mai mult n materie? Care este domeniul special al competentei lor, cunostintelor sau capacitatilor? Functia. Le respectati autoritatea? Cum ati descrie locurile dumneavoastra n ierarhie? Recompensa. Va recompenseaza - deschis sau mascat da<;a snteti de acord? Ce rasplata are efect asupra durrmeavoastra, daca exista eventual recompense? Punitivitatea. Va pedepsesc sau cenzureaza n vreun fel? Daca da, cum anume? -

"

Stiinta rezolvarii conflictelor'. , ,

111

Persuasiunea. i respecta:ti si ~redeti n ei ca indivizi? Daca da, care dintre ca:litatile loi personale le admirati sau respectati? Este vorba, de exemplu, d,ebunul simt, de capacitatea de a-si sustine,bin~ ideile, de charisma lor sau de integritatea morala? , Toate cele de mai sus snt prghli prin care oamenii obtin ceea ce vor. Acest~ prghii pot fi utilizate corect sau necinstit. Sa. luam cuvntul "influenta", ca prghie legitima sau acceptabila. ' Unii oamenii privesc influenta ca pe o amenintare la adresa indi~ v1dualitatii lor, n vreme ce altii snt att de obsedati de a-i .influentape ceilalti, nct sIll'sesc prin a nu prea mai dori altceva de la viata. Cooperarea si,Q9bndirea 'consensului depind, n mare masura, de influentare<:t altora. Influep.ta est~ un proces ,necesar n comuniccare. Totusi, daa rezultatul este ca ne simtim pacaliti, utilizati sau exploatati, atunci cev~ ncepe s~ "plineze" procesul de int1uentate. Sa ltilizam cuyntul'''manipulare'' pentru astfel de ocazii. Prin ce se deosebeste manip~area de influenta?
,
-

"

,,-.

-,

MANIPULAREA
Produsul este de obicei dezirabil pentru cel ce manipuleaza . Produsul este deseori indezirabil -pentru cel manipulat. Informatia care nu sprijina cauZa nu este facuta CUI1oscuta. Cealalta persoana (cea manipl!llata) nu este lasata sa faca opti~ni libere.

INFLUENTA
Produsul il poate afecta (sau mi) pe cel care influenteaza. . Este luata n considerare vointa celeilaltt persoane. Persoanei influentate i se pun la dispozitie toate faptele,. informatiile. Cealalta persoana este libera .. sa faca optiuni.

-Diferenta dintre influenta si manipulare nu se pune n termeni de alb si negru. Fiecare dintre noi manipulam cte putin din -cnd n,dnd. Acceptabilitatea manipularii depinde de; gradul ' n care ,rezultatul este sau nu pozitiv, de faptul ca cineva a avut de cstigat din procesul respectiv. ' .
...

112

Helena Comelius si Shoshana Faire TRIUNGHIUL PUTERll

Fiecare dintre noi practicam o gama a relatiilor de putere. Pe unele le-am dobndit din experientele si traditia <trecutului, cUm este cazul relatiilor parinte-copil, copil-profesor, angajat-sef, barbat-femeie. Uneori acestea ne snt utile, dar nu si atunci cnd ne simtim mai slabi sau mai puternici pe seama altora. Este mult prea usor pentru unii dintre noi sa ne angajam n jocul puterii s} sa ne asumam roluri .. , Analiza tranzactionala2 defineste trei roluri pe care oamenii. si le asuma c~ usurinta: opresor, aparator si victima. Dumneavoastra aveti nclinatia sa "intrati n pielea" vreunuia din ele? Multa lume este familiara cu rolul de opresor nca din copiIarie.- Parintii si folosesc deseori puterea pentru a -rezolva Problemele. ("Fa asta pentru ca spun eu"!) Prezumtia sau atitudinea

.~~7f1Iff~

Stiinta rezolvarii conflictelor

113

opresorului este: "Eu snt OK, iar tu nu esti"'3. Pentru a se autoproteja fata de nesiguranta si teama de a-si pierde puterea, opresorii reclama supunere, bazndu-se masiv pe recompense, pedepse si pe functia lor, care le confera autoritate. Daca ati crescut fiind obligat 's~ faceti fata acestui' gen de comportament, va veti surprinde ca jucati acelasi rol de opresor fata de copiii dumneavoastra, sotie si colegii de munca. Este posibil ca nici sa nu va dati seama e acest lucru. Daca realizati ca ati impus celuilalt cu forta punctul dumneavoastra de vedere, acesta este indiciul ca ati jucat rolul de opresor. . Atitudinea de aparator e.ste de' asemenea gresita, deoarece ea este o varianta a atitudinii "Eu snt n regula, tu nu", proprie / opresorului. Aparatorul consideta ca "alti oameni au nevoie de ajutorul meu", ceea ce nseamna ca, de fapt, aparatorul este cel care are nevoie de ajutor. n ceea ce-i priveste, aparatorii ofera mult sprijiil. Ei vor oferi o "ureche prietenoasa" celui aflat n necaz. Ei vor face tot felul de treburi utile, cum ar fi crearea de timp liber, efectuarea sarcinilor celuilalt sau adoptarea deciziilor n locul celui aflat n dificultate. Dar cnd aparatorii fac prea mult, sfrsesc prin a se simti folositi. C'md aparatorul tine partea victimei, apar probleme pentru ca el actioneaza ca un tampon ntre victima si cauza neplaceriloi sale, ceea ce o alieneaza si mai mult pe victima. Aparatorii fac aceasta n dorinta de a-i ajuta pe cei dragi. Unii aparatori se implica patimas n conflict, agravndu-l prin aceea ca alearga de la o parte la cealalta, dndu-i fiecareia rapoarte negative. El porneste de la premisa ca nici unul din cei aflati n conflict nu-l va agrea, chiar daca se va plasa de partea lui. Ne mai mira de ce oamenii cu care aparatorii au vrut sa fie prieteni le ntorc spatele? Imaginea de sine a victimei ar putea fi .de tipul "Eu nu snt OK, tu esti OK" sau "Eu nu pot rezolva lucrurile si am nevoie-ca . cineva sa ma ajute". Sentime~tele lor de neputinta i pot coplesi. Exista un numar de factori care sprijina postura de victima:

114

Helena Comelius si Shoshana Faire

a) victima primeste mult ajutor; b) ea se bucura de simpatie; c) nu are nevoie sa ncerce sa rezolve problema. Neajutorarea poate masca faptul ca persoanei i este mai usor sa aiba probleme dect sa nfrunte riscurile implicate de rezolvarea lor. Sub 'amenintarea violentei sau a pierderii dragostei, victimele gasesc ca riscurile snt prea mari pentru a ncerca sa schimbe lucrurile. Capcana si 'tragedia lor rezida n atitudinile nradacinate de autodefetism. Cum apar aceste atitudini? Victimele nvata sa fie astfel" de la alte victime. Parintii i nvata pe copii conduita de victime prin demonstratie; parintii, pmfesorii, sefii si sistemele autoritare pot induce sentimentul de victima; uneori, chiar si viata prudenta poate mpinge individul spre postura de victima, ntruct el nu testeaza situatia sau pe"el nsusi. n felul acesta, el nu-si va da seama niciodata ca; daca ar fi folosit metod~ adecvata, ar fi produs schimbari pozitive n mod relativ usor. Este important sa distingem ntre falsele victime, cei care doar joaca rolul de victima, si victimele reale. Victimele reale, care au de suferit de pe urma greutati1or, a "in justitiei sau a accidentelor, merita grija si simpatie si au nevoie de sprijin pna cnd vor putea sa se descurce singure. Abilitatile de rezolvare a conflictelor snt de mare nsemnatate n reechilibrarea balantei puterii n favoarea indivizilor dezavantaj ati. Victimele reale merita sa fie ajutate sa li se repare nedreptatile. Daca aveti un rol de mediator, prima dumneavoastra datorie este de a proteja victima reala. Daca n postura lor de potentiali nvinsi victimele nu ala investit nimic emotional, ~le vor ncepe sa raspunda la sprijin si sa se descurce pe cont propriu. Falsele victime par a atrage accidentele, nesansele si bolile. Cel care s-a autodec1arat aparator, pentru care acest rol devine o componenta a,eului, cade cu usurinta n capcana autodec1aratei victime. Ei se potrivesc perfect, pna n momentul n care una din parti deschide ochii. C'md ntr-o familie sau grup snt trei sau mai multe persoane, , se dezvolta adesea o relatie triunghiulara. Totul devine curnd un

stiinta rezolvarii conflictelor

115

jac de raI prin improvizare, repetat la infInit. Textul variaza aarecJ}m, dar jocul este n esenta acelasi. Un persanaj este "raul". Persaana cu cea mai scazuta putere - paate un capil sau un adult cu a slaba stima de sine - jaaca pe "victima nevinavata", iar cea de-a treia persafrna si asuma rolul de llparatar, acratind victima de opresar. C'md se plictisesc, eLpat inversa temparar ralurile sau atrage alte persaane care sa le jaace. n unele familii" drama include vialenta fIzica, n altele ea este mai linistita si presupune subtile "puneri la pamnt", insinuari si "sedinte de ura". Un triunghi de putere din prima capilarie se reface n viata de' adult? Ati avut vreadata senzatia ca aveti A d A v', fV V A sumarea e d + e-a lace cu CItIva neispravItI care, ara mIb'l'tVt' v d? E' responsa II a 1: d ' ' v fi na umneavaastra erma, s-ar pIer, e. XIS1 d' v v ' V A 1 v v opresoru pre a, ta vrea persaana m egatura cu care se spuv . vt 1 ' v "pv V' f' + d' "?' VV apara oru ne ca ara mme, ar 1 last a trage le. a d' v . .. d v d me laza SI SImtItI prast tratat e catre cmeva, ar nu . t' A' ta f acetI mmlc .pentru a reg l'ementa sItuatIa. vIe Ima Inva ' . ': .. .? Examinati-va n pastura de apresor, aparatar sau victima si studiati atitudinile fiecareia. Exista madalitati de a madifica triunghiul puterii. O data ce v-ati asumat respansabilitatea relatiilar dumrieavaastra de putere, puteti transfarma aceste ralud respingnd aspectele Iar negative. Prin schimbarea atitudinilar, opresorul paate preda, apa~ , ratorul paate media si victima paate nvata. , Actiannd n aceste maniere, puteti alege madul n care veti relatiana cu .oamenii din celelalte daua vrfuri ale triunghiului. Daca snt victima si am .optat pentru a nvata, vai putea alege ' varianta de a-l privi pe apresarul meu ca pe un prafesar. Triunghiul puterii va paate lansa n raspunsul creativ pe care l-am descrisc n capitalul 2. Atunci nai pasibilitati si salutii var lua locul superiaritatii sau imbaldului de a te simti util si neajutarat.

116

Helena Comelius si Shoshana Faire

VICTIMA " ''Eu nu snt OK.'TulestUJK.'" "N~pot rezolva ,problema si , am nevoie',de Cineva c.aresa ma ajute". , Foarte dependent ~. Nefericit si cu o slaba stirnade sine.
, ,

, TRIUNGHIUL DESCOPERIRII

stiinta rezolvarii conflictelor

117

Silit direCtor de.scO'~Ialtr:rin mic~oraset~Tocnl'iafost ~~~!J1!~,!g'liq~f'rO'resq~. t-~~.!nvi~t~a,~i~a 13. tl}in~ 'caz ca are vreO'prO'blema. Il'O'artecm:mda vemt cu urmatO'area situatie: pedepsise un ,elevfQilrte turbulent din clasa sa;,,<trulteriO'r si-a dat seama ca pedeapsa fusese prea severa. CO'piiuls-a plns parintilO'r, care .s'::aualertat si~cum stia tO'tO'rasul?Un jO't'clask VictiIha-. O'presO'r;.aparatO'r 1f.eninta sa se dedanS'he. n loc sa 3 hotarasc cine este vinovat-si cine nu, mi~am asumat rO'lul de mediator. Le-am adus la cunostinta parintilor si copilului ca prO'fesO'rul egreta ce a facut (prin aceast am r eyitat a~lpunepe prO'fesornpO'stura deagresO'r al , copiluluI sau de victim~ a sancthinil direttO'rulUi sau a orasului). Pe de alta parte, l-am facut pe c<fpilsa nteleaga ca eJ l prO'vO'case prO'fesO'r i ca, desi O'ameniifac pe s greseli, se PO'atetrece cu vederea pentru a se stabili un nougen;,de ~elatie.Aceasta i-a pus pe copil si p.arintHrt situatia de persoane care nvata; a urmat O'discutie cO'nstructiva despre mO'dalitatile n care ar putea cO'labO'ra C s ~ - mai bine prO'fesO'rul~ O'pilul iparintii. .. ,

DE LA NEAJUTORARE LA PUTERE
Ca victima, puteti sa dobnditi multa simpatie si sa scapati de responsabilitate daca fiecare pas spre descurcarea prin sine va ndeparteaza de neajutorare si va apropie de putere. Victima se transforma n persoana care nvata, n explorator, descoperi- . tor. ntrebarea la care trebuie sa raspundeti este: "Ce pot sa fac sa mbunatatesc starea de lucruri?".

118

Helena Comelius si Shoshana Faire

A iesi din rolul de victima presupune a te confrunta cu 'difjcultatile. Putini opresori renunta de bunavoie la obsesia lor de a detine controlul. Ei folosesc victimele pentru a-si savura trairile de nvingator n confruntarile directe. Transformarea unui opresor presupune multa ndemnare si este mai durabila cnd este facuta n timp. Opresorii si fac dusmani periculosi. Puteti sa corectati nedreptatea si sa nu l nvrajbiti pe opresor? Cum sa-i abordezi pe oamenii puternici.
Fireste, nu toti oamenii cu personalitat,e snt opresivi. Fie ca aceste persoane se folosesc de emotie sau nu, forta pe care o deg<;tjai face greu de nfruntat. Ce puteti face cnd un individ mai puternic va raspunde tu "Nu"? Iata cteva strategii: 1. Gnditi-va la diferite modalitati de a-l ajuta sa aiba ncredere n dUmheavoastra. De exemplu, vorbiti mai des cu el; spuneti~i ce este important pentru dumneavoastra. 2. Cnd vorbiti cu el prezen.tati-va foarte clar problema, scopul si orientarea si nu uitati: Reorientati a) vreti sa se tina seama de nevoile tuturor; b) folositi criterii obi~ctive len~ a .j~deca ceea ce este corect Si nu va angajati mtr-o ciocnire de vointe; c) orientati-va spre {) Ilbordare a rezolvarii acceptata de comun acord, n loc sa dati ultimatumuri. 3. Fara sa amenintati, schitati clar consecintele neajungerii la un acord. Interesati-va care va s~t qrepturile si care snt pro- ~ cedurile legale. Anticipati consecintele pozitiei adoptate de celalalt. Ce gen de stimulente l-ar putea influenta? 4. ~ucrati asupra alternativelor dumneavoastra si asupra perfectionarii lor daca celala\t nu va ntelege punctul de vedere.

lucrurile sp;e abordarea victorie/victorie

stiinta rezolvarii conflictelor

119

Este important sa, nu pareti disperat (vezi capitolul lO:>Negocierea). ' 5. Coalitiile si aliantele pot avea infl~enta; de aceea cautati ctiva s,uporteri. 6. Reorientati energia - adversitatea poate fi restructuratii dupa cum urmeaza: . a) Faceti 'di~tr-un atac asupra gumneavoastra un atac . asupra problemei. De exemplu, la replica "Idiot ce esti!"; puteti raspunde: "De care aspect.al problemei nu . am tinut seama?". ,~ b) Evitati sa va opuneti n mod direct altei persoane. n loc s,~ spuneti "Ai,gresit ,iremediabil!", ntrebati: "Am tinut noi seama de interesele tuturor?". c) Prezentati adversitatea sau sc>hltiadata de celalalt ~a pe una din multele posibilitati. De exmplu, la afrrmatia "Ai sa faci ca mine"" raspundeti: "Desigur, asta est,e o alternativa, mai exista si altele care ti-ar conveni?" d) Aflati ce l-a determinat sa aleaga varianta aceea. De exemplu: "Mi-ai spus ca ai vrea sa aplici plariul X. Spune-mi si mie de ce optezi pentru el?". ' e) Aduceti n atentie nevoile si valorile altora: "Cred ca trebuie sa ne gndim si lanevdia de spatiu a lui Brian". 7. Oamenii care abuzeaza de putere nu dovedesc ca snt puternici. Daca nu:-vreti saJiti tinta lor, nu-i atacati verbal pe cei , .nsetati de.putere' - alimentati-i cu ntariri pozitive. ~ 8. Folositi ascultarea activa (vezi capitolul 3: Empatia) pentru a/le cunoaste nevoile .. 9,. Decideti pentru care puncte ~le pf<;>blemeimerita sa ,:a~ luptati si pentru care nu. Uneori, pret!!l luptei cu o. persoana

120

Helena Comelius si Shoshana Faire

puternica este mult prea ridicat. Alteori, folosirea abUziva a puterii va revolta att de mult, nct puteti gasi util sa va opuneti acesteia prin orice mijloc.

PUTEREA PERSONALA
Am putea distinge ntre puterea functiei (care este o consecinta-a functiei sau a rolului) si puterea personala (care este efectul personalitatii oamenilor). Cele doua nu merg n inod necesar mpreuna: unii oameni au putere conferita de functie (formala), dar nu par a avea prea mare putere personala si viceversa .. n ce consta puterea personala? Gnditi-va la cineva pe care-l cunoasteti si l admirati pentru puterea sa personala. Enumerati cteva calitati pozitive pe care simtiti ca se bazeaza puterea lor personala. Am pus aceasta ntrebare de multe ori la workshop-uri si am observat ceva foarte interesant n raspunsurile pe care le dau oamenii - ei indica de obicei calitati pe care le-ar placea sa le vada dezvoltate la ei nsisi. Observatia este valabila si pentru d~mneavoastra. Puteti completa lista de mai jos? Plin de succese Energie Simtul orientarii Un bun lider O buna comunicare Charisma Putere de convingere Entuziasm Calm Echilibru Amabilitate fata de ceilalti Gndire logica

stiinta rezolvarii conflictelor

Spirit de cooperare Capacitatea de a controla, mai degraba suprima emotiile. Perceptie ntelepciune Multe din aceste calitati tin de autocontrol.

121

deCt de a

Limbajul prin care ne diminuam puterea

Uneori folosim un limbaj care duce la scaderea puterii noastre.

. n loc de:
Snt doar casnica. Nu ma prea pricep la.... Snt doar un D,ouveriit aici. Am vrut doar sa spun ... Nu vreau sa-ti rapesc timpul, dar .. E greu sa ai trei copii si , un venit mic.

ncercati:
Snt casnica. Trebuit sa mai nvat despre ... Am nceput recentaici. As adauga ceva ... Ai putin timp pentru mine? . . Gasesc ca e greu sa ai trei copii si un venit mic.

D'e cte ori ati spus: "N~am chef sa merg la serviciu, dar trebuie ~a ma duc"; "Nu .vreau sa-i dau telefon, dar cred ca trebuie 'sa o fac"; "Ma plictisesc att de mult cnd i vizitez pe oamenii astia, dar stiu ca n-am ncotro". Cte treburi faceti pentru ca stiti ca trebuie ~a le faceti? De asemenea,folosmd cuvntul "tu" (persoana a doua), cnd de fapt va referiti la dumneavoastra nsiva, depersonalizati situatia si mariti posibilitatile de a o schimba.

Stapni, nu victime
Cum procedati cnd nu puteti rezolva o sarcina? Daca acceptati sa va implicati si sa faceti tot ce va sta n putinta, puterea dunmeavoastra personala va avea de cstigat.

122

Helena Comeliu8 si Shoshana Faire

Ori de cte ori va confruntati cu o sarcina, transformati-o n alegere. Astfel, "Trebuie sa asist la meciul de fotbal al fiulu
SA

re Ule . l l b" " t. ]? tm pe f" ICI 1U meu. e e a te tre un mal pot sau op ' IOna.' astepta." V a fi o mare d;"'~ a ca li tatll d e ~ .. 1 uerenta companion pe care o veti avea, daca veti face efortul de a fi acolo n mod deliberat si nu pentru ca vi se cere. Pentru copii, . distanta dintre alegere si datorie poate fi de kilometri. Daca participati la o ntlnire pentru ca trebuie sa o faceti, " ntlnirea este aceea care va va domina. Puteti fi de,terminat de oameni sau situatii, sau chiar de valorile dumneavoastra morale ("Trebuie sa fiu un sprijin moral", "Trebuie sa fiu cinstit", "Trebuie sa-i port de grija mai mult"). Aceasta nseamna ca nu dumneavoastra snteti cel care decide - adoptarea deciziilor este dominata de presiunea sau autoritatea externa sau de amintirea unor autoritati care au actionat n trecut asupra dumneavoastra. / Ati pus. vreodata telefonul n furca, iritat de un prieten care va spunea ce trebuie sa faceti? Iata comentariul unui copil: "~md mama mi spune trebuie, eu simt: "il-am s-o fac nici mort". Avyti de ales ntre alternativele: va puteti supune sau mpotrivi. Daca va supuneti, veti avea resentimente. Daca va raz. vratiti, veti ntmpina rezistenta, poate si resentimente. Ambele variante va cOl)suma energia si ncurajeaza o anumita forma de razbunare. Va trebui sa ne echilibram oarecum bugetul de energie. Daca tindem sa ne supunem si apoi sa cautam razbunarea, alunecam spre rolul de victima. Daca mergem pe drumul propriu, devenim opresor (chiar daca n forme subtile). , Daca, pe de alta parte, optam pentru a duce la bun sIrrsit o experienta, atunci nseamna ca sntem autodirectivi si nu actionam dupa cum ni se impune. Sntem autonomi. Cnd viata ne ofera o provocare, noi hotarm daca sa o acceptam sau nu. Ne simtim liberi, indiferent de decizia pe care o luam. Iata alte cteva exemple de alegere autodirectiva:

t t' d t" ] meu, dar eu vreau sa merg la cumparaturi si In e"~t ebl~~, sa tund iarba" poate deveni "Prefer sa-I sus-

Stiinta rezolvarii conflictelor , , .

123 -

n loc de: Mama va fi furioasa daca nu ma duc. De ce m-as miU osteni sa-mi vizitez bunica la azil? Oricum, se ntmpla foarte rar sa ma recunoasca. E un drum att de lung.

ncercati: , Cred ca i voi face mamei o placere daca ma duc. Poate ca macar pentru cteva minute ma va recunoaste si-si va da seama ca tin la ea merita efortul. Am sa iau cu mirte cteva

- 124

Helena Comelius si Shoshana Faire

stiin,ta rezolvarii conflictelor

125
casete ca sa-mi fac calatoria placuta . Voi calca rufele pentru ca toti sa arate bine. Este un mod de a le arata ca i iubesc.

. Ar trebui sa calc rufele ntregii faririlii.

Daca treceti de la "Eu trebuie" la "Eu", nseamna ca faceti fata mai bin~ att propriilor "trebuie"', ct si imperativel~r impuse dumneavoastra- de catre altii. Va focalizati constient pe cel mai bun motiv de a face ceva ("Ziua de nastere a bunicii va fi mai deosebita") si faceti tot ce va sta n putinta ca sa faceti fata situatiei. Chiar n momentul de fata exista, probabil, mai multe lucruri pe care nu va place sa le faceti.' Daca oricum le faceti, de ce nu le-ati face ca rezultat al propriei dorinte de a re-face, simtindu-va astfel liber sa va placa 'ceea ce efectuati? . Exersnd propria dumneavoastra optiune, puteti sa faceti o zi

t~ t buna din una care se arata a fi rea. Aplicnd . . .. .. pu meto d a aceasta ZI 'de ZI, l a mn d e SarCInI, .Ln VIa, a 1~ erea . d ~. persona a eXIstenta umneavoastra s-ar putea transd lt v d v + d' .. f" ~ d fi . ~ se ezvo a aca lorma In una Ine ICIen.ta In una e ~nIta t' ceea ce . f IV P . v vre tre 1Ule sa Jacet' pnn orta persona a. uterea personala A fi oreste' atuncI. cm d vretI sa lacetI ceea ce 'A . v +' m .,1 snteti constrns sa faceti. Fata de orice mprejurare din viata, dumneavoastra puteti sa rezistati sau sa abandonati. C].lltivativa nsa deprinderea de mai sus pe sarcini de mica importanta. Cnd se va ivi o mare provocare, veti avea satisfactia sa va puteti ghida viata dupa dorinta.A b' ~ 1-'.

i .

126

Helena Comelius si Shoshana Paire

Stiinta rezolvarii conflictelor , ,,'

127

CONFLICTELE DIN TRECUT

Putem sa ne restructuram amintirile _pentru a ne simti mai bine n prezent, ntocmai dup~ cum avem posibilitatea de a face alegeri active, n loc sa ne supunem ori sa ne mpotrivim mprejurarilor vietii. Putem rezolva conflicte vechi. Durerea si tristetea reprimate n sufletul nostru pot conferi o nota acra vocii noastre' cnd ntlnim un nou conflict, care seamana cu cel vechi. Putem restructura un conflict vechi chiar si. Consolidati dupa mai multi ani. Abilitatea de a face aceas- prezentul_ facnd alegeri ta se formeaza daca recunoastem .si acceptam valoarea de durata si consecintele acestui gen retroactive de alegere retroactiva. A existat n viata dumneavoastra o ~tmplare ale carei efecte le resimtiti si n prezent? Diriacea situatie au rezultat niste avantaje? Daca ar trebui sa o luati de la nceput,. ce ati face altfel? Ce ati lasa asa cum este? Ce v-ar trebui ca sa va schimbati perspectiva din resentiment n alegere?

Folosirea energiei pentru consolidarea puterii

"Esti att de vitala"; "Esti ntr-o proasta dispozitie"; "Snt n toane proaste"; "Ei snt tenninati" - acestea snt moduri colocviale n care ne exprimam despre energia oamenilor. Fiintele ' umane snt ca si becul electric care emana lumina. Aceasta energie depinde n principal de sanatatea fizica si de metabolism, dar sa nu uitam ca este influentata si de gnduri si sentimente. Activitatile fizice, emotiona1e si mintale au componente energetice pe care uneori le constientizam sub forma vibratiilor sau aurelor. ntotdeauna raspundem la perceptia incQnstienta a energiei celeilalte persoane tot att de mult ct si la mesajul ei verbal sau actiona!.
-'\.

128

Helena Comelius si Shoshana Paire

Cnd cineva si foloseste puterea mpotriva altei persoane, energia opresorului patrunde n "spatiul energetic" al persoanei respective. Acest "abuz energetic" produce de obice.i jignire, resentiment sau furie. Probabil ca si dumneavoastra ati invadat spatiul energetic al altcuiva cnd ati tinut la punctul dumneavoastra de vedere. De regula, cnd spatiul dumneavoastra energetic este ncalcat va supuneti? Daca faceti sa vi se prabuseasca

Stiinta rezolvarii conf1ictelor

- -.
-"'-

129 ~

....

aura. va simtiti "strivit" sau "llmilit". Un individ. ,care a trait prea mult sub imperiul lui "trebuie" sau "n-ai voie" are un,sistem energetic permanent prabusit. El este mai expus la depresie. opresare si slabiciune. Unii oameni: totusi. se mpotrivesc cnd cineva ncearca sa foloseasca puterea mpotriva lo~ ntr-o maniera abuziva. Furia le sporeste considerabil energia. dar ei dezvolta treptat o rmura de protectie care-i face insensibili la nevoile celor din jur. Aceasta armura protectoare este observabila sub forma unei anumite rigiditati la nivelul musculaturii toracelui. De 'asemenea. ea se reflecta la nivel energetic; ceea ce -face c,! acesti

--. .!" "

\'

C' -" ~.. ,,'

'1

\~(,.

..~-..:-r- I~I(/.'~-.-':'l \~ / II hft

.'

130

Helena Comelius si Shoshana Faire

oameni autoprotectivi sa para "ntepatori" sau, 'daca ncerci sa le vorbesti, sa-ti dea impresia ca "vorbesti la pereti". Relatiile <m pe picior de egalitate snt foarte valoroase. Care dintre relatiile dumneavoastra sjnt de acest gen? O utilizare adecvata a puterii va permite att dumneavoastra, ct si celuilalt sa fiti autonomi si sa optati liber. Din aceasta pozitie dezvoltati relatii de putere cooperanta, n care d9i oameni pot sta fata n fata, cautnd mpreuna solutii pentru p:!,:oblemelelor. Fiecare si pastreaza intacta puteJ;"eapersonala si respecta spatiul si integritatea puterii celeilalte persoane. Aceasta este diferenta dintre "putere mpreuna cu X" si "putere mpotriva lui X" . , Oamenii cu multa putere personala snt cei care nu si-o risipesc n submisivitate sau razvratire. Ei snt integri si concentrati, adica, total implicati n aici si acum. Celor din jur le . apar ca fiind foarte vitali si gata oricnd pentru actiune.

Principiile Aiki
Artele martiale folosesc principiul centrarii fizice a sinelui ca parte a pregatirii pentru lupta. 'Unii considera ca centrul geometric al tuturor fortelor ative din organism se afla ntr-un punct aflat la doua degete sub ombilic. Denumirea japoneza a acestui punct este hara. Daca ramneti constient de acest punct n vreme ce participati la ceea ce se ntmpla, va mentineti vioi .si bine ancorat n realitate. Nu trebuie sa asteptati ocazia unui conflict .pentru a-i descoperi utilitatea. Data viitoare cnd va

Stiinta rezolvarii conflictelor , ,

131

simtiti suprasolicitat sau cnd ceva v-a dezechilibrat, ncercati sa va concentrati pe hara dumneavoastra. ncercati chiar acum. Palpati-va abdomenul ncarcati-va chiar sub ombilic si apasati usor. Focali~ati-va energetic prin energia n acel punct, n timp ,ce tineti mna pe concentrare el. Va veti simti foarte vioi. Arta martiala aikido foloseste centrarea ca punct de plecare. Ea va nvata mai multe despre rezolvarea conflictelor. Denumirea de aikido provine din aglutinarea a trei termeni japonezi: ai nseamna armonie, ki energie universala iar do metoda3 . Deci: "calea armonizarii cu energia universala". Aikido postuleaza principiul ca pretutindeni curge o forta energetica universala. Oamenii se pot conecta acestei forte si de asemenea i pot face si pe altii sa se conecteze. Scopul unei . manevre aikido nu este de a rani, ca n unele arte martiale, ci de a dezorganiza sau deruta un atac. Practicarea lui seamana cu un dans n care energia atacantului este deviata si potolita. Un maestru aikido este foare iute si se ncarca cu energia adver~ sarului4. Canoistul face ceva asemanator cnd valorifica forta curentului apei. ApLicati urmatoarele tehnici cnd va confruntati cu conflictele cotidiene: ' 1. Mergeti n-sensul energiei, nu-i opuneti rezistenta. Forta dumneavoastra consta n capacitatea de a ignora rezistenta. 2. Dansati. Redirectionati energia atacului spre sensul 'pozitiv. Restructurati laturile negative n directia pozitivarii lor. Un pahar poate fi descris ca fiind pe jumatate plin sau pe jumatate gol. Ajutati~l pe celalalt sa spuna mai degraba ceea ce vrea dect ceea ce nu vrea. 3. Folositi-i energia celuilalt chiar si atunci cnd este furios sau ataca. Depistati sursa energiei lui si sprijiniti-i revendicarile reale, simultan cu sustinerea propriilor dumneavoastra cerinte. Constientizarea nevoilor celeilalte persoane poate schimba

132

. Helena Comelius si Shoshana Faire

relatia din temelii. ntmpinati energfa lui ca pe o contributie spre gasirea solutiei: "Snt asa bucuros ca ai adus asta n discutie ... "; "Trebuie sa includem punctul pe care-l propui tu". Mai curnd Faceti-l sa-si dea seama ca se gaseste de aceeasi "forta cu" parte a baricadei cu dumneavoastra. Faceti astfel 'dect nct aportul lui mpreuna cu al dumneavoastra sa

"cu forta"

ofere o largire a abordarii problemei.

Stiinta rezolvarii conflictelor

- 133

o ~

" 4. Scopul final l reprezinta grija si respectul. Va veti gasi uneori n postura de profesor'si va" trebui sa stabiliti limite fersau s"aprentinpinati ori sa corectati conduita inacceptabila. Aikido este ntotdeauna plina de afectiune. Dupa cum a spus NeemKaroli Baba, "Poarta-fefata de" celalalt asa cum o impune situatia, dar niciodata sa nu ti-l scoti de la inima"5. Unsprezece sugestii pentru potentarea fQrtei 1. "Viata nu este un nimic; ea este o'portunitatea p~ntru ceva" spune poetul german Friedrick Hebbe16; Este important ceea ce aduceti dumneavoastra vietii, nu ceea ce va aduce viata dun1neavoas,tra. "" 2. Viata poate fi un proce~ .continuu de crestere si dezvoltare. Daca optati pentru a:6 privi n' aceasta maniera, i conferiti semnificatie si direc1iie. ",' , 3. Totul si"oricine se afla de partea dumneavoastra daca va hotarti sa-I vedeti astfel. 4. Cautati o intentie buna n spatele comportarii rau ihtentionate. 5. Eve~imentele' durer<?as~ pot fi oportunitati pentru schimbarea n bine si pentru dobndirea a noi niveluri de forta si iubire. 6. Greseala este un splendid prilej de a nvata. 9. Succesul ncepe prin implicare."Toate deriva de aici .. 8. Tineti-va teama ntr-p.::'mina si curajul n cealalta. Teama nu este uur10tiv suficient pentru a evita ceva. 9. Conect~ti-va puterea personala la viata. Acceptati prezentul naint~ de a va imagina ce ar putea fi. ; 10. Fiti prezent. Locul puterii este n prezent. 11. Aici nu este vorba de o ref>etitie pentru viata dumneavoastra, ci este viata nsasi.

Helena Comelius si Shoshana Faire ,

Em~D~_-

1. "n ultima instanta puterea consta n capacitatea de a _ produce rezultatele pe care Jedoriti cel mai mult si de a-i valorifica pe ceilalti." (Anthony Robbins). 2. Puterea se poate dezvolta dintr-un atasament emotional fata de o prietenie la care tii, din utilizarea calitatii de expert sau din ierarhie, promisiunea recompensei, amenintarea cu -pedeapsa sau din capacitatea persuasiva a per, . soanei.
3. Putem deosebi manipularea de influenta n functie de caracterul pozitiv sau negativ al rezultatului, pentru cealalta persoana. 4. Rolurile din triunghiul puterii (opresor, aparator si victima) pot fi transformate n profesor, mediator si student atunci Cnd oamenii si asuma responsabilitatea relatiilor lor de.putere. 5. Gasiti moduri de a reorienta persoana puternica si opozanta ;pre abordarea victorie/victorie .. ' 6. Puterea personala este diminuata de "trebuie". 7. n viata, puterea personala nf10reste .Cnd vrei ceea ce , ,
ai. -

8. Potentati prezentul, opernd retroactiv alegeri n trecut.

/

9. Creati relatii de egalitate - "forta cl!", n loc de "cu forta". , 10. Folositi principiile aiki si nscrieti-va n curentul de energie.
11. Scopul este puterea cooperanta. "Poarta-:-tefata de

celalalt asa cum o impune situatia, dar niciodata sa nu ti-l scoti de la inima".

Stiinta rezolvarii conflictelor

NOTE 1. , 1986), , 2. James p. 93. Harris,

135

Anthony Robbins, Unlimited Power (New York: Simon & Schuster, p. 20. Pentru explicatia triunghiului prin analiza tranzactionala, vezi Muriel si Dorothy Jongeward, Bom to Win (Signet, New American Library), Alte carti foarte utile asupri! analizei tranzactionale snt: Thomas A. ['m OK, You're OK (Pan), si Claude M. Steiher, Script,~People Lives Lives (Bantam). 3. Vezi si Roger Fisher si Willi~m Ury, Getting to Yes (Lolldon: Arrow), 1981, p. 112. 4. Thomas F. Crum, Magic of Conflict (New York: Simon and Schuster, 1987), a scris o carte splendida despre principiile aikido de abordare a vietii si conflictului. 5. Ram Das, MiracJe of Love (New York: Dutton), 1979, p. 254. 6. Consemnat n Viktor E. Frankl, The Doctor and the Soul: From Psychotherapy to Logotherapy(New York: Knopf, 1955), p. rI3.