24.

Studiu de caz al tranzactiilor privind stocurile depreciate ca urmare a unor cauze de forta majora Un incendiu a distrus marfuri in valoare de 20.000 lei. Inregistrarea in contabilitate va fi urmatoarea: 671 = Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare La inregistrarea in contabilitate a minusurilor la inventar trebuie avut in vedere si tratamentul fiscal al minusurilor constate. In ceea ce priveste calculul profitului impozabil, nu sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare. In cazul in care bunurile distruse au fost asigurate, cheltuielile generate de degradarea sau lipsa din gestiune sunt cheltuieli deductibile. Suma incasata din contravaloarea politei de asigurare reprezinta venit impozabil. Daca stocurile au fost distruse in intregime ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, cheltuielile cu acestea sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, in masura in care stocurile se gasesc situate in zone pentru care s-a instituit stare de urgenta. Totodata, sunt considerate deductibile si cheltuielile privind stocurile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi. In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, mentionam ca sunt cuprinse in sfera taxei pe valoarea adaugata, fiind asimilate livrarilor de bunuri cu plata, bunurile constatate lipsa in gestiune, cu urmatoarele exceptii: bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora; bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate; perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege. Prin cauze de forta majora se intelege: a) incendiu, dovedit prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale, cu exceptia situatiilor in care pagubele sunt imputabile; b) razboi, razboi civil, acte de terorism; c) orice eveniment care este astfel calificat prin Codul civil, cu exceptia situatiilor in care pagubele sunt imputabile. 23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenta contabila. 371 Marfuri 20.000

O societate de productie are materii prime expirate (materiale de finisaj) pe care nu mai poate sa le utilizeze in procesul de productie in valoare de 10.000 lei. 658 = 301 Materii prime 10.000

Alte cheltuieli de exploatare sau 658 Alte cheltuieli de exploatare =

3021 Materii auxiliare

10.000

Prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, republicata, se face mentiunea ca valoarea bunurilor de natura stocurilor degradate calitativ nu reprezinta baza de impozitare a T.V.A. (art. 128 alin. (8) lit b)), numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele trei conditii precizate la pct. 6, alin. (9) din normele de aplicare aprobate prin H.G. nr. 44/2004, republicata:

bunurile nu sunt imputabile; degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente; se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic.

Pentru a lichida stocurile de materiale degradate calitativ exista posibilitatea distrugerii, fie prin eforturi proprii, fie apeland la firme specializate de incinerare, declasare, groapa de gunoi etc., care vor emite factura fiscala ca document justificativ de prestare a serviciului. In situatia in care distrugerea materialelor se face de catre firma dvs., trebuie sa dovediti ca distrugerea a avut loc in fapt, prin emiterea urmatoarelor documente pe care vi le propunem sa le intocmiti si sa le inaintati pentru semnare persoanelor care au calitatea de reprezentanti legali ai firmei:

un referat intocmit de gestionarul materialelor prin care se aduce la cunostinta degradarea calitativa a materialelor si a cauzelor care au contribuit la acest fenomen; decizie de numire a unei comisii care va proceda la distrugerea materialelor inventariate ca fiind depreciate calitativ; un proces-verbal de distrugere care sa fie semnat de toti membrii comisiei si avizat de organul de conducere prin care se precizeaza daca s-au recuperat sau nu diverse alte materiale; intocmirea unei evidente tehnico-operative din care sa rezulte scoaterea din gestiune a materialelor in cauza.

In concluzie, nu se colecteaza T.V.A. pentru distrugere. 1. Studiu de caz privind ambalajele.

Se livreaza bauturi racoritoare in valoare de 2.000 lei plus TVA. Pe un aviz de insotire a marfii se inregistreaza ambalajele aferente, care circula in sistem restituire, in valoare de 50 lei. Clientul retine pentru sine ambalaje in valoare de 20 lei, pe care furnizorul le factureaza ulterior. In aceasta situatie vom aborda inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului, cat si in contabilitatea clientului. a) Inregistrarile din contabilitatea furnizorului - Livrarea marfurilor, impreuna cu ambalajele

4111 Clienti

% 707

2.530 2.000

Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata 419 Clienti- creditori 50 480

381 Ambalaje -

358 Ambalaje aflate la terti

50

Restituirea ambalajelor de catre client

419 Clienti- creditori 381 Ambalaje 419 Clienti- creditori 4111 Clienti 608 Cheltuieli privind

4111 Clienti

30

358 Ambalaje aflate la terti

30

Facturarea ambalajelor nerestituite = 708 Venituri din activitati diverse = 4427 TVA colectata Scoaterea din evidenta a ambalajelor nerestituite = 358 Ambalaje aflate la terti 20 4,8 20

Ambalajele b) In contabilitatea clientului - achizitionarea marfurilor si ambalajelor % = 401 Furnizori 371 Marfuri 4426 TVA deductibila 4092 Furnizori debitori 50 480 2000 2530

8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 401 Furnizori Restituirea ambalajelor = 4092 Furnizori debitori

50

30

8033 Valori material primate in pastrare sau custodie 381 Ambalaje 4426 TVA deductibila = Primirea facturii privind ambalajele nerestituite = 4092 Furnizori debitori 401 Furnizori

30

20

4,8

8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie

20

13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.

La punctul de schimb valutar deschis de catre S.C. ANAVAL S.R.L. se efectueaza in data de 14 iulie 2011 urmatoarele operatii de vanzare/cumparare de valuta catre/ de la populatie la cursurile afisate in moneda nationala : - cumpararea a 4.000 EURO la un curs valutar de 4,130 lei/EURO; - vanzarea a 3.500 EURO la un curs valutar de 4,1800 lei/EURO.
Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de vanzare-cumparare valuta: 1. cumpararea de valuta: 5314 Casa in valuta 2. vanzarea de valuta: 5311 Casa in lei = % 14.630 lei (pretul de vanzare al valutei) = 5311 Casa in lei 16.520 lei (pretul de cumparare)

5314 Casa in valuta 708 *) Venituri din activitati diverse

14.455 lei (pretul de cumparare al valutei) 175 lei (venit din comision)

*)La venituri se inregistreaza numai suma ce reprezinta comisionul casei de schimb la momentul tranzactiei.

12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.

La data de 01.08.N, casa de amanet S.C. X S.R.L. incheie un contract cu o persoana fizica Y, proprietara a unui set de bijuterii din aur. In baza contractului i se imprumuta persoanei fizice suma de 1.000 lei, pe termen de 12 luni. Persoana Y va achita casei de amanet un comision de 20%. Comision = 1.000 x 20% = 200

Inregistrari contabile Acordarea imprumutului 2678 Alte creante imobilizate = 5311 Casa in lei 1000

Si concomitent, extracontabil se inregistreaza bunurile in regim de amanet 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie C La scadenta, pot exista mai multe situatii :
a) Persoana fizica ramburseaza contravaloarea imprumutului, fara a cere

1000

prelungirea termenului de rambursare a imprumutului (Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi sunt considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt sau nu returnate.) 5311 Casa in lei = % 1200

2678 Alte creante imobilizate 704 Venituri din servicii prestate

1000

200

Concomitent, casa de amanet va returna bunurie din custodie proprietarului 8033 Valori materiae primite in pastrare sau custodie 1000

b) Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimonial societatii, ca obiect de inventar Caracteristicile bunurilor primite drept gaj : 1 lantisor 5 grame= 250 lei 1 pereche cercei= 500 lei 1 bratara 5 grame= 250 lei Total 20 grame= 1000 lei Se inregistreaza bunurile retinute ca obiecte de inventar, prin compensare cu imprumutul acordat 303 Materiale de natura obiectelor de inventar Valoarea de piata a pretului unui gram de aur este de 55 lei/gram, prin urmare se face evaluarea setului la valoarea de piata :
1 lantisor 5 grame = 275lei 1 pereche cercei 10 grame = 550 lei

2678 Alte creante imobilizate

1000

1 bratara 5 grame = 275lei TOTAL: 20 grame = 1.100lei

Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piata trece pe venituri)

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

758 Alte venituri din exploatare

100

a) Persoana fizica nu returneaza imprumutul la scadenta, iar casa de amanet se

hotaraste sa vanda bijuteriile In cazul in care imprumutatul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de amanet datoreaza T.V.A. pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa. Pret evaluat 1.000 Adaos comercial 50%= 500 TVA 24%= 360 Intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute vandute ca marfa tertilor:

371 Marfuri

% 2678 Alte creante imobilizate 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila

1860 1000

500

360

Concomitant, scoaterea din gestiune a bunurilor gajate 8033 Valori material primite in pastrare sau custodie Vanzarea bijuteriilor catre un tert 1000

5311 Casa in lei

% 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata

1860 1500

360

Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute: % 607 = Marfuri 371 1000 1860

Cheltuieli privind marfurile 378 500

Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila Exigibilitatea TVA 4427 TVA colectata = 4423 TVA de plata 360 360

Plata TVA, in luna urmatoare vanzarii bijuteriilor 4423 = 5311 Casa in lei 360

TVA de plata

a) Persoana fizica cere prelungirea termenului de rambursare a

imprumutului cu 2 luni Data scadentei: 01.10.N. Pentru aceasta operatiune, presupunem ca se percepe un comision, in plus, de 15%. Comision perceput: 1.000 * 15% = 150 In fisa contului 8033 se mai adauga urmatoarele sume: comision suplimentar = 150 lei Total de plata (01.10.N) 200 + 150 = 350 lei de incasat Imprumut acordat = 1.000 lei TOTAL GENERAL = 1.350 LEI NOT A In cazul in care persoana fizica se prezinta la scadenta si returneaza suma imprumutata se procedeaza conform situatiei A). In caz contrar, se procedeaza conform situatiilor B) si C). e) Casa de amanet, de comun acord cu proprietarul retine comisionul perceput, din imprumutul acordat Comision 1.000 * 20% = 200 Acordarea imprumutului, plata a 800 lei si retinerea bijuteriilor cu o valoare de 1.000 lei: 2678 = 5311 Casa in lei 800

Alte creante imobilizate

Concomitent, extracontabil, se inregistreaza bunurile gajate cu toata valoarea imprumutului acordat de 1.000 lei: 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1000

La scadenta proprietarul bijuteriilor returneaza suma imprumutata plus comisionul 5311 Casa in lei = % 2678 Alte creante imobilizate 462 Creditori diversi 704 Venituri din servicii prestate Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului : 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1000 200 200 1200 800

In cazul in care, la scadenta, proprietarul nu se prezinta cu suma reprezentand contravaloarea imprumutului, casa de amanet devine proprietar al bijuteriilor si ii restituie diferenta pana la valoarea evaluata initial. 462 Creditori diversi = 5311 Casa in lei 200

Creditorului ii este interzis sa foloseasca bunul gajat, are obligatia conservarii acestuia si este tinut la restituire dupa achitarea integrala a creantei garantate. In situatia in care, la scadenta, debitorul nu-si achita datoria, creditorul are dezlegarea de a trece la realizarea gajului, cerand instantei printr-o ordonanta, autorizarea gajului prin: -scoaterea bunului gajat la vanzare prin licitatie publica; - atribuirea bunului amanetat creditorului, drept plata a datoriei. Legea interzice ca prin contractul de gaj sa se stipuleze clauze prin care creditorul ar fi autorizat sa-si insuseasca bunul amanetat in mod direct, fara a se adresa instantei. Plata procentuala (partiala) a datoriei nu conduce la stingerea partiala a gajului. Gajul este indivizibil si se stinge numai prin plata integrala a datoriei, inclusiv a dobanzilor si a cheltuielilor generate de conservarea bunului.

11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie Bunuri in regim de consignatie primite de la persoane fizice sau juridice necuprinse in sfera de aplicare sau scutite de T.V.A Unitatea de consignatie S.C. ABC S.R.L. primeste de la S.C. ALFA S.R.L., neplatitoare de T.V.A., o colectie de gravuri in valoare de 5.000 lei si de la persoana fizica X o piesa de mobilier in valoare de 3.000 lei. Unitatea de consignatie percepe un comision de 16% pentru gravuri si 12% pentru piesa de mobilier. Baza de calcul a T.V.A. o reprezinta comisionul perceput de unitatea de consignatie. Calculul pretului de vanzare cu amanuntul Pentru colectia de gravuri Valoarea bunului= 5.000 lei Comision 16% =800 lei T.V.A. aferenta comisionului =800*24%= 192 lei

Valoarea totala a marfii 5.800 lei Valoare marfa la pret cu amanuntul= 5.992 lei Pentru piesa de mobilier Valoarea bunului =3.000 lei Comision 12%=360 lei T.V.A. aferenta comisionului = 360*24%= 86.4 lei Valoarea totala a marfii = 3.360 lei Valoare marfa la pret cu amanuntul= 3.3446,4lei T.V.A. colectata = 192+86.4 = 278,4 lei a) Receptia bunurilor la primirea marfii si stabilirea pretului de vanzare cu amanuntul Se inregistreaza extracontabil bunurile primite in regim de consignatie: 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie b) vanzarea bunurilor la pretul de vanzare : 5311 Casa in lei = % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata c) consignatia anunta deponentii despre vanzarea bunurilor, moment in care persoana juridica emite factura catre consignatie pentru valoarea bunurilor 371 Marfuri = % 401 Furnizori/persoana juridica 401 Furnizori /persoana fizica d) Inregistrarrea adaosului comercial si TVA neexigibila 371 Marfuri = % 378 Diferente de pret la marfuri 4428 278,4 1.438,4 1.160 3.000 8.000 5.000 278.4 9438.4 9160 8.000

TVA neexigibila e) Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute % 607 Chetuieli privind marfurile 378 Diferente de prt la marfuri 4428 TVA neexigibila Concomitent se descarca gestiunea extracontabil 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie f) Achitarea marfurilor vandute catre deponenti % 401 Furnizori/persoana juridica 401 Furnizori/ persoana fizica g) Reflectarea exigibilitatii TVA 4427 TVA colectata = 4423 TVA de plata 278,4 3000 = 5311 Casa in lei 8000 5000 8.000 278,4 1.160 = 371 Marfuri 9.438,4 8.000

h) Plata TVA catre bugetul statului 4423 TVA de plata = 5311 Casa in lei 278,4

Bunuri primite in consignatie de la deponenti persoane juridice, platitori de T.V.A. S.C. OMEGA S.A . cedeaza consignatiei IRIS spre vanzare, produse electronice in valoare de 10.000 lei, T.V.A. 24%. Omega intocmeste avizul de expeditie . Unitatea de consignatie aplica la valoarea marfii primite un comision de 15%, pentru a determina valoarea totala a marfii destinata vanzarii (fara T.V.A. ). Calculul pretului de vanzare cu amanuntul Valoarea marfii primite =10.000

Comision 15% =1.500 Valoarea totala a marfii= 11.500 T.V.A. 24%= 2.760 Valoarea totala =14.260 In unitatea de consignatie, pretul de vanzare al produselor electronice s-a stabilit in suma de 14.260 lei. Dupa vanzarea acestor produse, S.C. OMEGA intocmeste factura. Reflectarea in contabilitatea unitatii de consignatie

Componentele facturii de la S.C. OMEGA S.A. sunt urmatoarele:

pret de vanzare =10.000 T.V.A. = 2.400 Total factura= 12.400

Stabilire T.V.A. de plata:

T.V.A. colectata = 2.760 T.V.A. de plata la bugetul de stat (2.760- 2400) = 360
a) Inregistrarea marfurilor primite la pret de vanzare cu amanuntul (extracontabil):

8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie b) incasarea contravalorii marfurilor vandute 5311 Casa in lei = % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata c) primirea facturii de la SC OMEGA SA % 371 Marfuri 4426 TVA deductibila d) Inregistrarea adaosului comercial si TVA neexigibil 371 = % Furnizori = 401

12.400

14.260 11.500

2.760

12.400 10.000

2.400

4.260

Marfuri

378 Diferente de prt la marfuri 4428 TVA neexigibil

1.500

2.760

Concomitent se descarca gestiunea extracontabil 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie e) Descarcarea gestiunii marfurilor vandute % 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de prt la marfuri 4428 TVA neexigibila f) Plata catre SC OMEGA SA 401 Furnizori g) Exigibilitatea TVA 4427 TVA colectata = % 4426 TVA deductibila 4423 TVA de plata h) Plata TVA catre bugetul statului 4423 TVA de plata = 5311 Casa in lei 360 360 2.760 2.400 = 5311 Casa in lei 12.400 2.760 1.500 = 371 14.260 10.000 12.400