Sunteți pe pagina 1din 12

1 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

SOCIOLOGIA DEVIANEI
Tema: Un caz de consum de droguri (5 ani) tnr

Profesor indrumator: Lect. univ.dr. Ctlin POPESCU

*** *** Referent: Viziteu Monica Anul 3.

Iasi,2012

2 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie


2

In orice societate umana,exista reguli si cerinte,explicite sau implicite,care solicita indivizilor sa realizeze numai actiuni socialmente dezirabile,sa manifeste numai comportamente admise si sa aleaga,in situatii sociale specifice,numai solutii compatibile cu standardele culturale ale societatii respective.Personalitatea asa cum se stie,nu este doar un produs al caracteristicilor sau al experientelor individuale,ci, in primul rand,o constructie socioculturala,rezultanta a interactiunilor permanente intre individ,mediul social si cultural.De aceea,nici un individ nu reactioneaza in mod instinctual la situatiile de viata cu care este confruntat,ci rezolva aceste situatii utilizand numai solutii compatibile cu standardele de rationalitate,normalitate sau moralitate ale societatii din care face parte,considerate legitime,adica in concordanta cu normele si valorile sociale,cu principiile morale,prescriptiile juridice si definitiile culturale existente. Aceasta este,de fapt,esenta notiunii de devianta,care se refera la orice conduita sociala si orice act social care sunt diferite de comportamentele si actiunile generale ale membrilor unei societati si care risca,prin aceasta diferenta,sa provoace reactii ostile sau sanctiuni din partea colectivitatii. Dintre aceste conduite sau actiuni se pot mentiona urmatoarele: a)infractiuniile si delictele contra proprietatii sau persoanei,comise individual sau in grup,prin violenta,inselaciune,abuz sau prin orice fel de mijloace ilicite sau proscrise; b)delincventa juvenila; c)sinuciderea; d)toxicomania; e)transgresiunile sexuale; f)devianta religioasa; g)devianta politica; h)nonconformismul; i)bolile si deficientele psihice; j)handicapul fizic; k)maltratarile; l)alte forme de violenta,conduite sau acte prohibitive ori indezirabile.

Iasi,2012

3 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie


3

In acest dosar vom intocmi managementul de caz cu tema: Un caz de consum de droguri (5 ani) tnr

Managementul de caz, aplicat n domeniul protectiei drepturilor copilului,implic parcurgerea urmtoarelor etape principale: 1. Identificarea, evaluarea initiala si preluarea cazului; 2. Evaluarea detaliata/complexa a situatiei copilului; 3. Planifi carea serviciilor si interventiilor concretizate ntr-un plan prevazut n legislaie: PIP, plan de recuperare, plan de reabilitare si/ sau reintegrare sociala, PS; 4. Furnizarea serviciilor si interveniilor pentru copil, familie/reprezentant legal si alte persoane importante pentru copil; 5. Monitorizarea si re-evaluarea periodica a progreselor nregistrate, deciziilor si interveniilor specializate; 6. nchiderea cazului.

Identificarea unor mijloace adecvate de control i prevenire a fenomenului delincvenei presupune o cunoatere clar a cauzelor acestuia. Astfel, rezolvarea acestor probleme ale tinerilor, presupune adoptarea unei legislaii satisfctoare n diferite domenii (familie, nvmnt, munc, religie etc.), i, de asemenea presupune cunoaterea, evaluarea, explicarea i determinarea cauzelor i condiiilor care genereaz sau favorizeaz manifestri antisociale i apoi elaborarea unor modele etiologice i predictive care s cuprind complexitatea factorilor delictogeni. Reprezentnd ansamblul actelor i faptelor care, violnd regulile juridice penale, determin adoptarea unor sanciuni negative organizate din partea agenilor specializai ai controlului social (poliie, justiie, tribunale, instituii de recluziune, etc., delincvena juvenil se caracterizeaz printr-o serie de trsturi i note distincte pentru o societate sau alta, care deriv att din condiiile socio-economice i culturale ale societii respective ct i din modalitatea de concepere, sancionare i tratare a delictelor comise de minori i tineri. Aceste caracteristici se identific prin factorul agresivitate sau cel de frustare, de instabilitate afectiv i comportamental i de egocentrismul i impulsivitatea ce caracterizeaz vrsta adolescenei.
Iasi,2012

4 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie


4

ANCHET PSIHO-SOCIAL PRIVIND SITUAIA COPILULUI .....Daniel R. Date personale: Data i locul naterii 27. 10. 1990 loc. Orova jud. Mehedini,,,,,,,,, Domiciliul .. com. Ieelnia.Ocupaia elevReligie ortodox.. Naionalitate roman Mama Nume/prenumeE.I...Data i locul naterii 22. 03. 1970 com. Ieelnia jud. Mehedini Grad de instruire : a absolvit 12 clase Liceul Teoretic---Ocupaie casnic, se ocup de gospodria casei i muncile cmpului---Religie......ortodox---Stare civil. Concubinaj .. Tata Nume/prenume......I. R. .Data i locul naterii ......13. 04. 1969.. mun. Dr.Tr. Severin................Grad de instruire .......studii medii Liceul Auto..(mecanic auto).........Ocupaie .......omer (ocazional,muncete cu ziua la ali oameni)............Religie........ortodox.........................Stare civil......cstorit..................... Tipul cazului Copilul delincvent maltratat Identificarea cazului ....Inspectoratul Judeean de Poliie a fost sesizat de ctre sectoristul zonei ..unde.acesta locuiete. Sesizarea cuprinde informaia c Daniel.R. i-a sustras bunuri publice dintr-un magazin din prejm, n care intrase prin efracie (sprgnd geamul i dezactivnd alarma). Trebuie precizat faptul c nu este prima dat cnd comite fapte antisociale, el fiind luat n vizor de ctre Poliialocal n urm cu 2 ani, cnd numitul Daniel R. a fost prins pentru prima oar.....in posesia sa gasindu-se o anumita cantitate de droguri . Istoricul familiei i relaii intrafamiliale Intervenia Cnd s-a luat la cunotin de cazul numitului Daniel R. s-a mers la Poliia mun. Dr. Tr. Severin, acesta era deja adus n Centrul de Minori datorit spargerii unui magazin i unei sifonrii din cartier precum si posesie de droguri . Mi-a fost recomandat de ctre un ofier de Poliie, care se ocupa de acest copil nc de la prima infraciune comisa (7. 03. 2002), cnd a spart un magazin universal mpreun cu ali doi copii de aceeai vrst.In prezent copilul a fost eliberat din Centrul de Primire Minori pe baza unei semnturi din partea prinilor care vor avea grij de el (acest lucru s-a mai ntmplat de
Iasi,2012

5 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie aproximativ 10 ori, deci nu tiu ct succes va avea aceast metod). Nu trebuie uitat faptul c R. nu dorete s se ntoarc n mijlocul familiei, Unii specialiti spun c un copil se dezvolt armonios numai n cadrul familiei alturi de prinii lui. i aa este normal. ns aceasta este clar o abatere de la normalitate (pe care as vrea sa o consider excepia care ntrete regula, dar realitatea nu este numai aceasta). Echipa de intervenie are sarcina de a se implica n soluionarea acestui caz, prioritar fiind sigurana i securitatea lui R., deci trebuie scos din mediul familial. Veniturile familiei Salariul tatlui .. venituri ocazionale din munca cu ziua la ali oameni ....Salariul mamei.........- ...........Alocaie copil/copii 840.000 lei .. Descrierea condiiilor de locuit Familia locuiete ntr-o comunitate izolat de rromi la periferia oraului. Casa familiei const ntr-o camer cu o suprafa de aproximativ 6 m, care ine loc i de buctrie. Este srccios mobilat : o sob i dou paturi improvizate.Domnete amestecul de greu-acru al mirosului de igrasie cu al fumului de tutun ieftin si a drogurilor. Elemente psihosociale Copilul :Mama :Concubinul : Are un comportament agresiv, i o conduit imoral (nva copilul s mint i mpreun cu unchiul lui R. l mai nva i s fure gini din curtea vecinului).Alcoolic i violent, nu terorizeaz doar copiii, ci i soia, care cu greu mai poate fi o adevrat mam pentru copii. Fiind foarte agresiv, mai ales sub influena alcoolului si a drogurilor , acesta i pedepsete copilul prin btaie, dar i pe soie. Concluzii i recomandri R. este tratat ca un infractor, singurul rspunztor pentru faptele sale. Nimeni nu ia n considerare relaiile sale cu familia, motiv pentru care prinii lui nu au fost niciodat chemai la SPJPC ------Istoricul familiei Elena si Ionel, romani de religie ortodoxa, s-au cunoscut in urma cu 15ani. El lucra la o uzina din localitate, iar ea era vnztoare la un magazindin apropiere. Aveau 22 de ani si multe planuri de viitor. S-au casatorit destul de repede, si-au luat un apartament, dup care au aprut scandalurile provocate in primul rnd de neajunsuri materiale, la care s-a adugat si moartea primului copil la numai 3 luni meningoencefalita. Dup 3 ani de convieuire in ora s-au mutat la tara, intr-o casa cu 1 camere si o buctrie.S-au mutat la tara datorita faptului ca au rmas fara serviciu, neputnd astfel sa ntrein apartamentul si neavnd posibilitile materiale necesare asigurrii unui trai decent e prea mult spus hranei de azi pe mine. Amnunte privind modul cum s-au cheltuit banii rezultai din vnzarea apartamentului se spune ca ar fi drogurile si bautura..

Iasi,2012

6 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie In prezent au 37 de ani,au divortat ..mama locuieste cu concubinul .. mama locuieste impreuna cu prietenul sau in aceeasi casa degradata, fara baie si dotata cu un echipament foarte redus: un aparat de radio, un televizor care nu merge si un aragaz. Incalzirea se face cu ajutorul sobelor de teracota, iar iluminatul este corespunztor In prezent Elena nu mai lucreaza si nici nu mai beneficiaza de ajutorul de somaj.Singurul venit provine din alocatia copilului; mai beneficiaza si de venituri ocazionale in urma muncii cu ziua la alti oameni..Deci in gospodarie sunt 3 persoane: parintii si copilul:.Daniel a avut si el probleme cu sanatatea, fiind internat 2 ani in spital,de la varsta de 1 an, datorita unei boli la cap (nu au stiut numele bolii).Mama este suspecta de cancer. Nu de puine ori prietenul i-a btut concubina in fata copilului, ba uneori l-a mai si alungat din casa. Chiar in ziua in care am vorbit cu ea, Elena avea un ochi negru si o buza sparta. Rugata sa vorbeasc mai tare, a spus ca nu poate, deoarece cu o zi nainte prietenul ei ncercase sa o sugrume Cearta,scandalurile iau gasit un loc permanet in casa. Cauza principala oconstituie consumul de buturi alcoolice si de droguri .O data si-a btut prietena aa de tare nct i-a provocat hemoragie si o sptmna nu s-a mai putut ridica din pat. Alte informaii relevante: Bunicii sunt pensionari (pensionai pe caz de boal) i sufer de afeciuni cronice care necesit tratament permanent. D. DATE DESPRE PERSOANA FA DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGTURI DE ATAAMENT* 1. Nume i prenume: Tnase Maria 2. Data naterii i CNP: 2420322885647 3. Ocupaia: pensionar Tipul relaiei: Bunica matern reprezint modelul parental funcional pentru biat. Concluzii: Comunicarea dintre Daniel si mama sa este deficitar(se desfsoar la intervale mari, neregulate, rezumndu-se la un schimb srac de informaii, cel mai des prin intermediul bunicii), .. Se va urmri punerea n context a factorilor de protectie si a factorilor de risc pentru o evaluare initial eficient n stabilirea demersurilor ce trebuie urmate.afectnd att relaia dintre cei doi ct si procesul de dezvoltare psihosocial a lui Daniel. Interventia va viza mentinerea relatiilor personale ale copilului cu prinii. Lipsa mamei si dificultile prin care a trecut Daniel l-au afectat negative pe acesta. Este necesar o evaluare a impactului pe care l-a avut lipsa mamei asupra sa. O prioritate n intervenie este reintegrarea colar a lui Andrei. n planul de servicii vor fi incluse programe de prevenire a recidivei. PROPUNERI: Completarea evalurii situaiei copilului din alte perspective: psihologic medical psihiatric, juridic, alte tipuri de
Iasi,2012

7 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie


7

evaluare Aceast propunere implic demarerea procesului de evaluare complex (completarea acestei evaluri din perspectiv social) necesar pentru stabilirea nevoilor clientului i realizarea planului de servicii. ntocmirea planului de servicii;

Monitorizare la: ____3 luni _________________________________ Conform Ordinului 219/2006 monitorizarea se realizeaz la un interval maxim de 3 luni. Specifi cul cazului poate solicita o monitorizare mai atent i la un interval de timp mai redus: lunar, bilunar sau chiar sptmnal. Data efecturii 13 iunie 2007 Responsabil de caz (numele i prenumele n clar i semntura) Marius Neghin PLAN DE SERVICII Data realizrii / revizuirii: 20/iunie/2007 Nr. de nregistrare al cazului: 1768/13 iunie 2007 A. DATE DESPRE CAZ 1. Numele i prenumele copilului: Daniel R. 2. Data i locul naterii: 24 ianuarie 1991; CNP 1910124339922 3. Mama: Elena I. Tata: Ion I. 4. Persoana de ntreinere / reprezentant legal i gradul de rudenie: Tnase Maria, bunica matern 5. Adresa: Str. Slciilor nr.18, Bl.282, Ap. 20 6. Motivul ntocmirii/revizuirii planului de servicii: Conform Ordinului 219/2006 n urma ntocmirii REI s-au identifi cat situaia de risc n care se afl minorul i tipurile de neglijare la care a fost supus. 7. Managerul de caz care asigur coordonarea metodologic a responsabilului de caz prevenire: Nu a fost solicitat coordonarea metodologic a unui manager de caz. 8. Responsabil de caz: Marius Neghin 9. Membrii echipei i instituia din care provin: asistent social Marius Neghin (SPAS), psiholog Nicoleta Amariei (ONG 1), pedagog Maria Enache (DGASPC), poliist de proximitate Constantin Vornicu (Secia 8 Poliie), animator tineret Alina Dumbrav (ONG 2). B.PRESTATII

Iasi,2012

8 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie Alocaie Tipul Cuantumul/cantitatea de stat Autoritatea local /Instituia / ONG 25 ron SPAS august Pn la Data nceperii de acordare mplinirea a 18 Perioada ani Rechizite colare 100 ron ONG 2 august 1 lun

C. SERVICII PENTRU COPIL Tipul Instituia responsabil Obiective generale Data nceperii Perioada de desfurare Responsabil de intervenie/ Persoana responsabil

--Prevenirea efectelor negative ale separrii copilului de prini SPAS ONG 1 .mbuntirea comunicrii dintre copil i mam i restabilirea relaiilor personale.Consilierea mamei cu privire la consecinele separrii de copii. ---02 iulie-02 iulie-4 luni-2 luni --Asistent social Marius Neghin (SPAS) Psiholog Nicoleta Amariei (ONG) Rezolvarea problemei reprezentrii legale, a responsabilittii privind cresterea si asigurarea dezvoltrii copilului(inclusiv prin stabilirea unei msuri de protecie).-02 iulie 2 luni Prevenirea recidivei SPAS Sectia 8 Politie ONG 2 Constientizarea copilului cu privire la efectele comportamentului delincvent. Implicarea copilului n activiti de timp liber.--22 iunie--22 iunie--4 luni --6 luni---asistent social Marius Neghin(SPAS) --poliist de proximitate ConstantinVornicu (Secia 8 Poliie) --animator tineret Alina Dumbrav(ONG 2) Realizarea controlului medical periodic. 22 iunie 1 lun asistent social Marius Neghin (SPAS)

Iasi,2012

9 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie


9

D.SERVICII PENTRU FAMILIE Tipul Institutia/responsabil Obiective generale Data nceperii Perioada de desfsurare Responsabil de intervenie /Persoana responsabil Prevenirea efectelor negative ale Separrii copilului de printi

SPAS Informarea mamei cu privire la starea copilului si responsabilizarea ei fat de obligatiile materne.mbunttirea comunicrii dintre mam si copil si restabilirea relasiilor personale.Consilierea mamei cu privire la consecinele separrii de copii.Consilierea mamei cu privire la necesitatea reprezentrii legale a copilului, la asumarea responsabilitii privind cresterea si asigurarea dezvoltrii copilului (inclusiv prin stabilirea unei msuri de protectie).-22 iunie-22 iunie-6 luni asistent social Marius Neghin (SPAS) -poliist de proximitate Constantin Vornicu (Sectia 8 Poliie)

Recomandri: Avnd n vedere interesul superior al copilului i nevoile de dezvoltare ale acestuia, recomandm ca R Daniel : S fi e crescut i educat ntr-un mediu familial securizant (n care s se asigure nevoile pentru dezvoltarea fi zic, intelectual i psihosocial precum i stabilirea unui ataament de tip sigur cu prinii; Sprijin pentru reintegrare colar, pentru asigurarea stimulrii intelectuale necesare dezvoltrii personalitii; Consiliere individual centrat pe: a. exprimarea emoiilor i sentimentelor fa de prini; b. autocunoatere i dezvoltarea ncrederii n sine; c. formarea abilitilor de luare a deciziilor; d. orientare n carier. Medierea relaiilor dintre copil i familie; Prevenirea recidivei; Evitarea anturajelor cu comportamente predelincvente i delincvente. INCHIDEREA CAZULUI :
Iasi,2012

10

10 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie Daniel, a fost crescut n primul rnd de ctre mama sa. Mama lui biologic i Tatal nu au antecedente penale propriu-zise; cu toate acestea, Daniel spune ca ambii erau dependenti de alcool si cocaina. Implicarea sa penala a fost, fr ndoial,cea mai extins n cadrul probei. De

la vrsta de treisprezece ani a fost implicat in afaceri cu cocaina, metamfetamine, si marijuana, att n calitate de dealer cat i de utilizator. Daniel lipsea foarte mult de la scoala insa cu toate acestea nu a fost exmatriculat. Acesta participare poate s fi fost urmarea implicrii sale penale extins El a fost oficial acuzat de dou infraciuni, una pentru atac i una pentru ameninri teroriste. Cele mai multe contravenii depuse mpotriva sa a implicat consumul minor , posesia de substane controlate, i / sau posesia de droguri . Nici una dintre aceste infractiuni nu a implicat utilizarea unei arme i toate au fost facute ntr-un interval de doi ani la nceputul adolescenei sale.Asemanator cu celelalte cazuri , Daniel a descris un mediu familial instabil n care el a fost n primul rnd crescut de mama i prietenul ei.Dinamica familiei a fost de multe ori nesanatoasa si chiar abuziva att de catre mama cat i de prietenul ei ambii dependent I de alcool i cocain . Aa cum a descris Daniel:noaptea.Ei au fost un fel de petrecareti stateau intinsi,stii?si ma certau mereu pentru ca nu faceam lucrurile cum trebuie"Mai mult, Daniel a spus c prima lui implicare intr-o infractiune a fost incurajata i facuta n preajma prietenului mamei sale. Implicarea lui n viaa tatalui sau biologic a fost minim n cea mai mare parte a copilariei sale. Cu toate acestea, uneori dup ce a fost implicat n mod repetat, in sistemul de justiie juvenil, Daniel a decis s-si schimbe viaa i a vrut sa evite efectele negative traind cu mama lui.tata a parasi-to pe mama, deoarece ea a devenit o dependent a i acum am realizat c intreaga mea viata nu l-am cunoscut , tii, pn cnd mi-a dat un loc unde s triasc caci a auzit am fost nchis ... " A devenit evident c problemele legate de educaie au fost foarte importante in nelegerea sa personala.. de ce i cum i-a schimbat viaa. n perioada de vrf a implicarii lui penale, Daniel a participat de multe ori la scoala doar pentru a vinde droguri i pentru a putea vorbi cu colegii sai . Dup ce a fost trimis la scoala de corecie pentru transport de droguri orele la care a participat au fost parte a pedepsei sale. Cu toate acestea, el nu a simit asta in nici un fel dimpotriva acest lucru a fost benefic pentru el."Adica am facut scoala de tratament i a fost ca scoala de idioti,vreau sa spun c trebuie sa fI fost fost lucru de clasa a cincea ceea ce ne-au oferit . Aceasta nu este o provocare foarte reusita aceasta scoala de corectie , a spune c e pentru copii mici, vreau sa spun ca e pentru patru clase , elevii de clasa a treia, pot spune ca este o munc foarte uora. Adica, ei lucrau la mai multe mese i am fost ca ... (Reporter: cati ani ai ?) 17. Am fost ca si cum as spune eu nu am de gnd s fac acest lucru.. Eu nu ar fi trebuit s fac acest lucru i ei m-au fcut sa fac prostiile, lucrurile uore.Exist lucruri mai provocatoare si voi baieti ar trebui sa incepeti sa-mi dati lucruri mai provocatoare pentru ca nu merg la scoala pentru ca voi baieti imi insultati inteligenta stiti.nu am invatat nimic sa stiti .Acest tip de raspuns a fost gsit n toate cele trei interviuri. Cu toate acestea, este important s se constate c Daniel n cele din urm a continuat s se nscrie n
Iasi,2012

11 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie


11

colegiu i ca in prezent lucreaz la grad n Justiie penal si isi creste cei doi copii mici. Aa cum sa discutat n literatura de specialitate,ocuparea forei de munc a fost demonstrat a pentru reduce implicarea penal la aduli (Uggen, 2000). Daniel a schimbat n mod special implicarea sa la egal la egal pe parcursul etapelor sale de via diferite.n timpul tinereii sale, el era in principal asociat cu mai multi tinerii implicai penal. Prietenii lui au fost utilizatori de droguri si

a fost, n general, parte a activitilor sale ilegale. Cu toate acestea, dup ce Daniel a avut un copil, a fost cstorit, i a nceput s-si transforme viaa n jurul valorii de la egal la egal s-a schimbat drastic."Eu stau cu un grup de oameni calmi acum. Am dat afar - i soia mea am dat afara pe toat lumea care era un cretin ru ,oricine fur , minte , nu stam cu ei, i nimeni dintre cei pe care ii stim nu stau cu ei . M-am transformat ntr-o persoan cu adevrat decenta de cand cu copilria mea.Contiina a nceput s lucreze din nou. "Dup cum sa artat mai sus, Daniel a evitat n mod intenionat colegii din trecutul su, ca rspuns la valorile i obiectivele sale schimbarea de via. Daniel a atribuit aceste modificri la motivarea de sine mai degrab dect experiena sa cu sistemul de justiie penal. Atunci cand a fost intrebat sa discute despre impactul pe care sistemul de justiie juvenil l-a avut asupra omportamentului sau penal, Daniel a avut multe de comentat. n general, el a simit c educaional posibilitile nu au fost suficiente. Lipsa de oportuniti provocatoare, chiar au afectat programele de tratament la care a participat. Aa cum Daniel a declarat:"Vreau s spun c prea ca un tratament pentru persoanele mai puin educae cum am presupus e doar un stereotip i realitatea ca cei mai muli oameni care sunt dependeni de droguri, i sti ca lucuri rele I s-au intamplat , i au probleme de furie, nu sunt bine educati tii.

Iasi,2012

12 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie


12

Bibliografi e
**Dicionar de Sociologie (coord. C. Zamfi r, L. Vlsceanu), Editura Babel, Bucureti, 1998. Dublea, A., tefroi, N., Luca, S., Gafta, G., Moisescu, R., Mursa, L., Luca, **C., Scripcaru, C., Pucau, D. & Vlad, M. 2005, Ghid de practici instituionale n instrumentarea cauzelor cu minori, Asociaia Alternative Sociale, Iai. **Petcu, M. 2003, Teorii sociale privind geneza delincvenei, Revista Academiei
**BANCIU DAN, RDULESCU SORIN M. Introducere n sociologia delincvenei juvenile (Adolescena - ntrenormalitate i devian), Editura Medical, Bucureti, 1990 **BANCIU DAN, RDULESCU SORIN M., VOICUM. Introducere n sociologia devianei, Editura Enciclopedic,Bucureti, 1985

The end

.!!!

Iasi,2012