Universitatea Lucian Blaga

An universitar 2011-2012

Rolul monedei EURO pe pietele de capital

Student : Ciubotariu Alexandra Lacramioara

Coninutul i formele pieei

Conceptul de capital n literatura economic s-a bucurat de o atenie special fiind abordat ntr-o mare diversitate de sensuri. Aa de exemplu au fost definite: capitalul bnesc fix, nominal, productiv, real, social, uman etc. Capitalul bnesc form a capitalului avansat n afacerile unei firme, parte a capitalului n funciune care particip la un circuit specific, n funcie de obiectul de activitate al firmei; Capitalul de risc - este capitalul investit n activiti cu un grad ridicat de risc i care se individualizeaz pe proiecte, riscul fiind legat de evoluia ratei dobnzii. Capitalul fictiv este capitalul existent sub forma hrtiilor de valoare; el nu afecteaz economia real ci constituie numai un titlu asupra unui venit viitor. Capitalul real este capitalul existent n economia real, sub forma de mijloace de producie i care servete la producerea altor bunuri materiale. Capitalul social este volumul total de capital emis de o societate comercial de capital sub forma de aciuni sau pri sociale n cazul S.R.L. Capitalul uman este stocul de cunotine profesionale , deprinderi i abiliti al unei persoane (sau colectiviti) angajate ntr-o aciune. Se vorbete i de capitalul uman al unei firme fora creatoare a personalului angajat. Doctrina economic contemporan subliniaz nu numai n teorie ci i n practic, existena unei acumulri de experien cu privire la proiectarea i evaluarea diverselor teorii legate de fenomenele i procesele economice. Piaa financiar (a capitalurilor) reflect un astfel de proces evolutiv; ea nu a aprut odat cu celelalte segmente de pia (de exemplu odat cu pieele bunurilor de consum neproductiv); mai mult, chiar i azi literatura de specialitate aduce argumente prin care se susine unitatea, care este esenial, dintre piaa monetar, piaa financiar i piaa valutar. Sunt nsa de subliniat i particularitile acestor trei segmente de pia, ceea ce subliniaz de fapt autonomizarea independena lor n ciuda elementelor de flexibilitate care le unete. Piaa financiar (a capitalurilor) se desprinde ca un segment special de pia, avandu-se n vedere instrumentele financiare proprii i rolul lor n creterea economic. Ne referim la titlurile de valoare (titlurile mobiliare) cunoscute n teoria i practica economic sub numele de aciuni i obligaiuni. Aciunile i obligaiunile au aparut n viaa economic i au nceput s domine piaa aa cum societile mari i foarte mari sunt cele constituite sub forma juridic de societi de capital. Chiar dac n procesul dezvoltrii economico-sociale i societile de tip I.M.M. create sub aspectul formei juridice sub forma unor societi de persoane i mixte este de subliniat faptul c fora economic, tehnic, financiar, de cercetaredezvoltare aparine societilor de capital n care unitatea divizionar a capitalului este aciunea iar posesorul ei acionarul.

n procesul evolutiv al acumulrii, concentrrii i centralizrii capitalului este nu numai posibil dar i realizabil ca multe din societile I.M.M. s se transforme n societi S.A. n activitatea comercial, performana managerial face posibil dezvoltarea economic i odat cu aceasta creterea sau descreterea firmelor, comasarea, fuziunea, asocierea, lichidarea sau falimentul. Pentru constituirea unor firme mari i foarte mari este necesar un capital financiar disponibil mare de care nu dispune un singur ntreprinztor (sau un grup restrns). Astfel de firme se constituie pe baza lansrii pe pia a unui proiect de emisiune de aciuni necesar pentru alctuirea capitalului social iniial al respectivei firme. Orice individ interesat poate deveni acionar investitor ntr-un astfel de proiect de constituire de firm. O firm existent care nu are resurse proprii financiare pentru a se dezvolta conform planului de afaceri, poate apela la piaa financiar lansnd un proiect de majorare de capital i invitnd astfel investitorii poteniali persoane fizice i/sau juridice s devin acionari. Comunitile locale, administraiile publice, n lipsa de fonduri proprii necesare pentru soluionarea problemelor vitale pentru comunitate, poate lansa un prospect - proiect de emisiune de obligaiuni prin intermediul pieei financiare rezolvnd astfel problemele legate de resursele financiare de care au presant nevoie (n acest caz fondurile vor fi restituite posesorilor de obligaiuni, conform obligaiilor asumate). Piaa financiar se deosebete astfel esential de piaa monetar; n timp ce piaa monetar are ca obiect al tranzaciilor banii creditele -cambiile etc., piaa financiar opereaz cu (alte) instrumente proprii: aciuni i obligaiuni, iar relaiile dintre operatorii de pe piaa financiar sunt diferite de relaiile stabilite ntre operatorii de pe piaa monetar. Nevoia de finanare, respectiv creditare poate fi ntr-o anumit masur asemntoare; deosebirile dintre sistemul de creditare i sistemul de finanare sunt ns evidente. Cererea pe piaa financiar este legat direct de nevoia de investiii productive. Investitorii de pe piaa financiar, atat persoane fizice ct i persoane juridice au cu totul alte intenii i interese dect beneficiarii de credite; totodat bncile comerciale au pe piaa financiar un rol secundar (minor). Uneori sunt chiar ocolite de anumite segmente ale pieei financiare unde rolul preponderent este deinut de alte instituii publice i/sau private. Oferta de capital financiar disponibil poate proveni de la persoane fizice i/sau juridice.Preul tranzaciilor comerciale realizate pe piaa financiar se supune legilor i principiilor economiei de pia, iar instituia bursei de valori este apreciat a se apropia cel mai mult modelului de pia cu concurena perfect.

Instituii ale pieei capitalurilor

Evoluia i performanele pieei financiare a instituiilor sale de specialitate Bursa de Valori, Societatile de Valori Mobiliare (S.V.M.), C.N.V.M., A.N.S.V.M., Fondurile Mutuale, Societile de brokerage etc. reprezint un semnal al gradului de dezvoltare i maturitate a economiei de pia, al performanelor sale n ansamblu.

Moneda euro
In primul rand, introducerea euro a avut un rol deosebit de important in asigurarea stabilitatii macroeconomice. Totodata, introducerea monedei unice a favorizat scaderea costurilor de finantare atat pentru actorii economici privati, cat si pentru cei guvernamentali din statele care au adoptat-o. Nu in ultimul rand, euro a imbunatatit rezistenta Zonei Euro la turbulentele financiare internationale, asa cum s-a vazut, spre exemplu, in cazul crizei dot-com, problemelor care au urmat atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 si, mai recent, in contextul actualei crizei financiare internationale. reactii negative: Pe de alta parte, avantaje fiscale si sociale creeaza rigiditati pe pietele muncii, cu consecinte negative asupra gradului de ocupare, dar si asupra productivitatii. Cu toate ca de la introducerea monedei unice, in Zona Euro s-au creat aproape 16 milioane de noi locuri de munca, aceasta performanta a contribuit, intr-o oarecare masura, la incetinirea cresterii productivitatii muncii, factor esential pentru o crestere economica sanatoasa. De asemenea, politicile structurale trebuie sa isi imbunatateasca rolul jucat in integrarea pietelor, care ar conferi flexibilitatea necesara pentru a imbunatati rezistenta la socuri. Toate aceste provocari sunt cu atat mai mari cu cat Uniunea Europeana trebuie sa faca fata efectelor globalizarii, care pune presiuni din partea tarilor emergente asupra inlocuirii unor sectoare economice in care statele membre nu mai sunt competitive, cresterii explozive a preturilor la energie si alimente, precum si tendintelor de imbatranire a populatiei. EURO este numele monedei unice europene ce a aprut la 1 ianuarie 1999. Aceast moned a nlocuit monedele naionale a tuturor rilor care particip la zona euro, zon ce cuprinde toate statele membre ale Uniunii Europene cu excepia Marii Britanii, Danemarcei i Suediei. ncepnd cu 1 ianuarie 2001 euro a aprut pe pia mai nti sub forma banilor de cont iar rile care fceau parte din zona euro au nceput s afieze preurile la produse i servicii n moneda naional dar i n euro. Dar la 1 ianuarie 2002 euro a luat i forma fizic circulnd n paralel cu moneda naional a statelor participante la zona euro. De la aceast dat toate preurile, facturile, cecurile, contabilitatea, plile i salariile agenilor economici i populaiei au fost denominate i a nceput decontarea n euro. Aceasta a durat timp de ase luni dup care euro a ajuns singurul mijloc de plat n rile care l-au adoptat. Introducerea monedei EURO de la 1 ianuarie 1999 a fost precedat de adoptarea Regulamentului 1103/97, prin care s-au prevzut dispoziiile referitoare la nlocuirea vechii monede commune ECU cu EURO. de la 1 ianuarie 1999, toate referirile la ECU, utilizate n contracte i alte instrumente juridice, au fost nlocuite cu EURO, utilizndu-se pentru conversie raportul 1/1 (1 ECU =1 EURO); au fost stabilite rapoartele fixe de schimb, valabile de la 1 ianuarie 1999; au fost defeinite regulile de rotunjire.

n februarie 1997, Comitetul Monetar a naintat o propunere final cu privire la denominarea i specificaiile tehnice ale monedelor euro (diametru, greutate, culoare , compoziie etc.) n msur mare s-a inut cont de cerinele i necesitile societilor i instituiilor care vor accepta monedele euro pentru pli. Pentru recunoaterea monedelor euro a fost necesar includerea unor caracteristici unice. Pentru evitarea fraudelor, s-a avut n vedere luarea tuturor msurilor de siguran la confecionarea i structurarea monedelor euro. Organizaia Internaional de Standardizare a stabilit abrevierea oficial pentru euro ca fiind EUR i care va fi folosit n toate scopurile: financiar, commercial, contabil, etc. Simbolul grafic pentru euro este inspirat din litera greceasc epsilon a civilizaiei greceti i totodat din prima liter a cuvntului Europa. Cele dou linii paralele orizontale care taie litera respectiv semnific stabilitatea euro. Monedele euro sunt n numr de 8 i anume: 1 euro, 2 euro, 50 ceni, 20 ceni,10 ceni, 5 ceni, 2 ceni, 1 cent. Pe una din fee monedele au toate un semn care este comun iar pe cea de a doua fa desenul difer de la ar la ar dar putnd fi folosite n toate celelalte ri ale spaiului euro. Bancnotele sunt n numr de 7 i anume: 5 euro, 10 euro, 20 euro, 100 euro, 200 euro i 500 euro. Uile i ferestrele desenate pe faa bancnotelor simbolizeaz spiritual European al deschiderii i cooperrii iar pe partea cealalta este desenat cte un pod care semnific strnsa colaborare i comunicare dintre Europa i restul lumii. EURO VA STIMULA CONCURENTA 1.Euro ca moneda internationala rolul international al unei monede depinde de trei factori: dimensiunea si gradul de deschidere al zonei pe care o reprezinta metoda respectiva marimea si adancimea pietelor financiare in zona respectiva stabilitatea monedei inregistrata in trecut si estimata in viitor 2.Euro ca moneda de facturare companiile din zona euro vor impune patrenerilor externi facturarea in euro, data fiind puterea superioara de negociere raportarea la euro a cursului monedelor nationale ale tarilor ce au legaturi comerciale stranse cu zona euro va conduce la preferinta comerciantilor pentru facturarea in aceasta moneda sporirea increderii in stabilitatea euro va duce la extinderea facturarii in noua moneda 3.Euro ca moneda de rezerva 12,5% din rezervele oficiale pe plan mondial sunt in euro 5

in tarile din Europa Centrala si de Est, euro detine o pondere ridicata in cadrul activitatilor de rezerva Efectele directe si propagate Efectele lansarii euro vizeaza nu doar cele 12 tari participante la Uniunea Monetara, ci si tarile din afara zonei euro Efectul de creare de comert intensifica relatiile comerciale in zona euro Reducerea costurilor de tranzactie faciliteaza turismul in zona euro Cresterea competitivitatii si compatibilitatea directa in zona euro stimuleaza concurenta si pe pietele extracomunitare
Adoptarea unei politici monetare unitare are ca efect majorarea influxurilor financiare

Reasezarea sferelor de influenta Intrarea tarilor membre ale UE in ultima aplicare a prevederilor Tratatului de la Maastricht- adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999 era conditionat de indeplinirea a patru mari criterii de convergenta: 1.Stabilitatea preturilor- inflatia din tarile care urma sa adopte moneda euro nu trebuia sa fie mai mare de 1,5 puncte procentuale fata de media celor mai performante trei state comunitare in materie de inflatie. 2.Finantele publice- deficitul bugetar nu trebuia sa fie mai mare de 3% din PIB al fiecarei tari; datoria publica nu trebuia sa depaseasca 60%din PIB. 3.Ratele de schimb- nu trebuie sa depaseasca marjele normale de +1-2,25% fata de ecu, prevazut in cadrul Sistemului Monetar European. 4.Rata dobanzii- nu trebuie sa fie mai mare de doua puncte procentuale fata de media dobanzilor pe termen lung in cele mai performante trei state in domeniu. In faza finala a realizarii Uniunii Economice si Monetare trebuie sa intre cel putin sapte (ulterior opt) tari care sa indeplineasca criteriile de convergenta. In cursul anului 1996, in aproape toate tarile din UE au fost puse in aplicare o serie de programe de austeritate, foarte nepopulare, care sa permita tarilor respectiva ca, incepand din 1997 sa se incadreze in criteriile de aderare. Cu toate acestea, la 1 ianuarie 1999, numai 11 tari au fost pregatite sa adopte euro: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania. Doi ani mai tarziu, dupa mai multe eforturi si Grecia a reusit sa indeplineasca criteriile de aderare. Danemarca a respins prin referendum adoptarea euro, iar Marea Britanie si Suedia au ales sa ramana in afara zonei euro. Romaia ar indeplini in acest moment doar la doilea criteriu: deficitul bugetar si datoria publica.

Avantajele i dezavantajele introducerii monedei unice n Romnia

Pentru a putea participa la zona Euro (i a adopta moneda unic), moneda naional a unui stat trebuie s se ncadreze cel puin doi ani n Mecanismul Ratelor de Schimb 2. n cazul Romniei, aceasta ar presupune ca leul s nu fluctueze dect cu cel mult +/- 2,5% fa de Euro, ceea ce ne indic o posibil adoptare a monedei unice abia dup 2009. Din momentul adoptrii Euro, leul va mai putea fi folosit un timp pentru tranzacii, n paralel cu moneda unic, iar Banca Naional va asigura o lung perioad de timp convertirea leului n euro. Adoptarea monedei unice ar avea drept prim consecin vizibil dispariia riscurilor curente de schimb valutar ale leului n relaia cu Euro. Introducerea Euro sporete transparena preurilor bunurilor, serviciilor i muncii la nivel continental, antrennd convergena acestora. Transparena i sigurana tranzaciilor (lipsite de comisioane de risc valutar) vor duce la creterea nivelului concurenei ntre agenii economici, cu efecte benefice pentru consumatori. Cetenii romni i vor putea folosi economiile lichide sau aflate n conturi din ar sau strintate pentru a investi pe orice pia european, fr riscuri valutare. Pe de alt parte, moneda unic european, reprezentnd un simbol al stabilitii i siguranei economice, va impulsiona investiiile strine directe. Efectul general, de lung durat, al introducerii monedei unice, este creterea interdependenei ntre statele membre UE, a bunstrii i eficienei economice. Romnia este azi n faza prealabila aderrii; acum rile candidate trebuie s realizeze reformele economice cerute pentru a indeplini criteriile economice de la Copenhaga privitoare la o economie de pia. ntre altele, trebuie s se pun in funciune i pri specifice acquis-ului UEM, cum ar fi: [19] Liberalizarea ordonat a micrii de capitaluri Interdictia finanrii directe a sectorului public de ctre banca central si a accesului privilegiat al sectorului public la instituiile financiare Alinierea statutelor naionale ale bncilor centrale cu tratatul, cuprinzind si independena autoritilor monetare. Dintre toate rile candidate, Romania este n prezent - i de departe - ara cel mai rau plasat pe plan economic. Este de altfel ara cu care s-a deschis cel mai mic numr de capitole de negocieri (5 din 31). Politicile de stabilizare ale guvernelor sunt minate de pierderile acumulate de ntreprinderile publice, absena progresului in materie de disciplin financiar i numeroasele probleme endemice duc la piaa neagr si la corupie. n avizul pe care l-a dat in 1999, Comisia estimeaz c Romnia nu are nc o economie de pia: preurile si comerul sint liberalizate, ins pieele de capital sint nc slabe sau inexistente. Slbiciunea administraiei publice nu permite punerea in aplicare a legislaiei existente i ritmul restructurrii marilor intreprinderi este prea lent. Departe de a se ameliora, capacitatea Romaniei de a suporta presiunea concurential a pieei unice a avut tendina de deteriorare n ultimii ani. UE da un ajutor important Romaniei, cu o sum anuala de 650 milioane euro, ins este clar c soluia gravelor probleme economice traversate de Romnia st doar n miinile autoritilor. Este foarte dificil - n special din punct de vedere social - s reformezi i s restructurezi, ins experiena arat ca este i mai costisitor s nu o faci. Dar aceasta situaie nu este o fatalitate. Istoria da exemple de ri care au reusit s ii recupereze ntirzierea economic.

Intrarea Romniei pe Piaa Unic a Uniunii Europene va aduce, ntre altele, urmtoarele avantaje: 1. Accesul la o pia care, dup extinderea de la 1 mai 2004, a ajuns la peste 450 milioane de consumatori, iar prin aderarea Romniei i Bulgariei va atinge 480 milioane de consumatori. O Pia Unic extins i competitiv va fi att n avantajul companiilor, ct i n beneficiul consumatorilor; 2. Creterea produciei, o productivitate mai mare i economii de scar; 3. Deplasarea forei de munc din sectoare cu munc intensiv n sectoare cu calificare intensiv, care va duce la creterea productivitii; 4. Creterea nivelului investiiilor; 5. mbuntirea alocrii resurselor i orientarea unei pri importante a acestora ctre sectorul de cercetare i dezvoltare; 6. mbuntirea mediului de afaceri romnesc, un cadru legislativ mai stabil i practici de afaceri mai transparente; 7. Creterea gradului de specializare i ncurajarea concurenei. Pentru companii i populaie n general, introducerea Euro nseamn economie de timp i bani pentru realizarea tranzaciilor valutarea curente. Concluzii Uniunea Economic i Monetar este cel mai bine neleas ca o component a procesului mai larg de integrare politic european care a nceput la nceputul deceniului al aselea. Pn astzi, motenirea conflictelor din Europa joac un rol important n procesul integrrii europene. Dei euro este n primul rnd un proiect politic puternic ancorat n istoria european, obiectivele economice ambiioase, cum ar fi realizarea unei creteri economice i creterea nivelului de trai n Europa, au jucat ntotdeauna un rol important, chiar dac acesta a fost unul secundar. Cele patru avantaje fundamentale ale euro sunt directe i relativ lipsite de controverse. Ele sunt: (1) reducerea costurilor tranzaciilor, (2) eliminarea riscului legat de rata de schimb, (3) transparen mrit a preurilor i (4) crearea unor piee financiare profunde. Alte avantaje economice sunt mai mult indirecte i pot fi subiectul unei polemici. Ele cuprind: (1) stabilitatea macroeconomic, (2) ratele mai mici ale dobnzilor, (3) reforma structural fundamental, (4) crearea unei noi monede globale n care se plaseaz rezervele i (5) creterea economic sporit. Costurile directe legate de implementarea euro sunt substaniale. Ele sunt formate din: (1) cheltuielile ocazionate de tranziie, (2) pierderea suveranitii i (3) pierderea ratei de schimb, (4)integrarea lent a pieei muncii . Costurile i riscurile continue legate de meninerea Uniunii Economice i Monetare sunt mai puin tangibile, dar mai serioase. Ele implic susceptibilitatea fa de ocurile economice i discordia politic. Nu se tie dac avantajele economice ale euro depesc ca important riscurile implicate de ocurile economice i instabilitatea politic. Marele pariu pe care i lau asumat liderii Uniunii Europene este acela c Europa modern intr ntr-o nou er de adaptare i flexibilitate, care asigur succesul uniunii monetare.

Euro este o evolutie si nu o revolutie. El incoroneaza o lunga pregatire a economiilor europene, cu crearea unei piete comune (in anii 60), liberalizarea miscarii de capital (1990), realizarea pietei unice in 1993 si, dupa semnarea Tratatului de la Maastricht, convergenta economiilor inspre cele mai bune performante in materie de inflatie, rata dobinzii si a deficitului. 2. Istoricul Uniunii Monetare Incercarea Uniunii Europene de a crea o singura moneda pentru Europa, cum se spunea si in Tratatul Maastricht, a fost controversata de la inceput. De exemplu unele tari europene, cum a fost Marea Britanie, s-au temut ca acest lucru le va ameninta identitatea nationala si autoritatea guvernului. In ciuda acestor temeri multe state membre au incercat sa indeplineasca obiectivele economice necesare unei monezi unice: 1. rata de inflatie a unei tari sa nu fie cu 1,5 mai mare decat media primelor 3 tari cu inflatia cea mai mica. 2. deficitul bugetului unei tari sa nu depaseasca 3 la suta din PIB si datoria guvernului sa nu depaseasca 60 la suta. 3. dobanda pe termen lung a unei tari sa nu fie cu 2 la suta mai mare decat media primelor trei tari cu dobanda cea mai mica 4. o tara nu trebuie sa devalorizeze moneda fata de moneda altei tari membre UE cu cel putin 2 ani inainte de UEM. Majoritatea tarilor au gasit a fi foarte greu satisfacerea tuturor criterilor. Masurile de a reduce inflatia si dobanzile mari au dus la cresterea somajului, in timp ce eforturile de a controla deficitele guvernamentale foarte des au dus la cresterea taxelor. Cum termenul limita pentru UEM se apropia neintelegerile cu privire la conditile limita pentru a participa cresteau. Cu toate acestea UE a decis in mai 1998 sa adopte o moneda unica (euro) pentru 11 din cele 15 tari membre incepand cu 1 ianuarie 1999. Aceasta hotarare a creat deasemenea si Banca Centrala Europeana care trebuie sa se ocupe de noua moneda si de politica monetara a UE. Tarile care au adoptat euro-ul au fost: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Irlanda, Luxembourg, Olanda, Spania si Portugalia. Marea Britanie, Suedia si Danemarca satisfaceau conditile pentru a se alatura adoptiei monedei unice dar s-au decis sa nu participe. Grecia spera sa faca parte dar nu indeplinea conditiile necesare. La 1 ianuarie 1999 cele 11 tari au inceput sa foloseasca euro pentru transferuri electronice de bani si conturi dar in acelasi timp foloseau si moneda proprie pentru alte scopuri.