Sunteți pe pagina 1din 25

Arta Conversatiei

Dialogul reprezenta una din formele care contribuie cel mai mult la progresul vietii spirituale . Arta conversatiei s-a nascut in secolele XVI si XVII in pretioasele saloane din Franta , animate mai mult de preocupari culturale , spirituale ,in opozitie cu regala Curte , unde criteriile de admitere erau nobletea , meritele militare , serviciile aduse regelui. Se discuta despre ultimele lucrari literare , despre teatru , muzica ; tonul era dat de bunele maniere , de tact. Conversatia era definita drept joc al spiritului , in care fiecare partener , ca in dansurile epocii , schimba mereu locul , devenind , pe rand , vorbitor inteligent sau ascultator atent .

Exista cateva reguli de conversatie: Incearca sa fii tu insuti . Nu incerca sa imiti pe nimeni. A fi tu insuti nu inseamna a te lasa prada tuturor pornirilor si impulsurilor personale , a face prada de cunostinte si cultura.A fi tu insuti inseamna a-ti arata caracterul , ca rezultat al educatiei , instructiei si experientei , integrate temperamentului. Nu monopolizati discutia , chiar ca prioritar. Vorbiti , daca se insista , dar nu monologati neintrerupt . Evitati sa fiti permanent persoana intai . Evitati sa incepeti toate frazele cu eu sau noi ; evitati expresii de forma eu stiu ce vreau , eu sunt hotarat , mie imi place adevarul

Este bine sa vorbesti si mai bine sa taci ; dar amandoua

sunt rele cand sunt exagerate (La Fontaine). Se spune ca adevarata arta a conversatiei incepe cu tacerea . Dupa un proverb romanesc , cuvantul e de argint , tacerea e de aur . Francezii sustin ca cinci lucruri il caracterizeaza pe omul de gust intr-o conversatie : a nu intrerupe pe cel care vorbeste , a asculta cu luare aminte , a reflecta , a nu pune decat intrebari ce duc la scop ,a raspunde la obiect si in ordine . Conversatia trebuie sa fie usoara , spontana , binevoitoare , curata , simpla , clara , concisa , amuzanta, altruista . Nu glumiti decat cu cine stie de gluma . Nu fiti prea ironici ; ironia , atitudinea gingasa si dificila trebuie manuite cu multa dibacie .

Este de asemenea nepoliticos ca, in timpul discutiilor , intr-un grup oarecare , sa organizezi bisericute separate , aparte , vorbind mai incet , soptind intr-un colt cu unul sau mai multi vecini , mai ales pe seama unuia dintre cei prezenti sau de curand plecati . Poporul roman are un simt innascut al politetii , al buneicuviinte . In limba noastra , de exemplu , exista trei grade de adresare : cu tu , cu dumneata sau cu dumneavoastra .Mai exista si formule argotice cum ar fi: ma , ba , fa , dar ar trebui sa le eliminam deparece , suna vulgar si adesea , chiar ostil .

Intre parinti si copii , generatiile mai vechi nu acceptau apelul de tu adresat parintilor ; relatiile de azi il accepta; depinde de atmosfera creata intre parinti si copii pentru ca formula aleasa sa nu sune nici distant , nici obraznic .Nu este exagerat ca fiica sa-i spuna mamei sale sarut mana ; important este ca limbajul folosit sa se potriveasca imprejurarilor si raporturilor create intre persoanele respective . Evitati sa va adresati cuiva cu domnisorica sau domnita . Evitati ,de asemenea pe cat posibil , vocativele ca apel , deoarece toate au un sens peiorativ (soferule , inginerule , artistule etc.)

Prescurtarile nu fac impresie deosebita . Daca ni se adreseaza cineva cu domle sau ne scrie d-le sau pt in loc de pentru , e semn ca manifesta fata de noi oarecare subapreciere . Evitati vorbirea prea rapida , muscarea terminatiilor , trancaneala , conversatia taraganata ; nu lasati fraza fara sfarsit si nu incepeti o poveste fara sfarsit . Evitati expresiile prea categorice , cum ar fi : exclus , absolut , desigur , foarte adevarat , nu aveti dreptate ; expresiile care caracterizeaza adevaruri eterne sau sentinte ca asa sunt barbatii sau voi femeile.

Sinceritatea nu implica lipsa de supraveghere a limbajului . Multi tineri adopta un limbaj argotic , dur , necivilizat , din dorinta de a parea originali , independenti, nonconformisti . Expresii ca misto , gagica , nasol nu au ce cauta intru-n limbaj civilizat.Nu corectam forma gramaticala in care se exprima cineva sau pronuntarea defectuoasa a unei expresii straine. Nu replicam cu nu va exprimati clar , lasa asta etc. Sa nu uitam nicicand cuvantul multumesc , cu semnificatia de multi ani ; aceasta sintagma este de fapt o prescurtare de la iti doresc sa traiesti multi ani , care s-a redudus la multi ani si multam.Sa-l spunem ,

sa nu ne zgarcim cu acest multumesc , care ne apropie atat de mult. Alaturi de multumesc sa invatam sa spunem , daca este cazul , imi pare rau , iarta-ma , precum si alte formule frumoase.

Tinuta in conversatie
In timpul discutiilor , nu este decenta nici pozitia tolanit in fotoliu , nici calare pe masa ; luand loc trebuie sa veghem ca pozitia noastra sa fie cea corecta , nici prea rigida , nici prea comoda ori neglijenta . Pcioarele stau satranse , mai ales la femei . Se pot incrucisa partile de jos ale picioarelor; este decent si picior peste picior ; indiferent de sex , nu se aseaza glezna peste genunchi . Mainile nu se tin in solduri , nici la spate , nici in buzunare , ci cat mai imobile : nu se agita nervos , nu se gesticuleaza exagerat . Degetele nu se pocnesc , nu se introduc in gura , in nas , in urechi .

Convorbiri Telefonice
La telefon se vorbeste scurt , se rezolva rapid comunicarile sau informatiile necesare . Telefonul nu are menirea sa inlocuiasca o conversatie : el fixeaza doar ora si locul conversatiei . Nu furam nici timpul nostru , nici al altora . Nu povestim intamplari , nu dam retete culinare , nu facem confidente , nici filosofie . Prezentati-va la telefon corect , indicand cine sunteti . Spuneti apoi ce doriti sau cu cine doriti sa vorbiti. Si femeile au obligatia sa se prezinte , atunci cand fac un apel telefonic . La telefon raspunem simplu , alo sau da.

Intre prieteni si cunostinte bune , se poate suna dupa obiceiul casei , chiar in afara orelor potrivite . Ne abatem de al regula orelor si in cazurile grave ; nu se prea suna la domiciliul cunostintelor daca stim ca cineva este grav bolnav in familie . Convorbirea telefonica o incheie femeia , superiorul , prioritarul . Intre egali , o incheie cel care a facut apelul . NU se cuvine sa spunem la telefon suna-ma , te rog ,mai tarziu ; tocmai urmaream ceva interesant la televizor sau nu pot vorbi , nu sunt singur. Atentie la telefoanele publice : durata convorbirii nu poate depasi in nici un caz 5 minute .

Comunicarea non-verbala
Cred ca deja vi s-a intamplat cel putin o data in viata sa realizati ca nu este important ceea ce spuneti, ci modul in care spuneti ceea ce spuneti. De aceea, unii oameni pot fi mai convingatori decat altii, chiar daca pronunta aceleasi cuvinte. Cercetarile in domeniul comunicarii arata ca in domeniul comunicarii interumane, 55% din totalitatea mesajului pe care il comunicam este trasmis prin limbajul trupului - elementul non-verbal (gesturi si atitudine), 38% este transmis prin elementele paraverbale (tonul, ritmul si volumul vocii) si doar un procent de 7% este transmis prin intermediul cuvintelor (elementul verbal propriu-zis).

Miscarile capului : Pot avea semnificatii diferite sau chiar opuse la diferite culturi (popoare). Astfel, la gesturile pentru afirmatie si negatie, la unele popoare (greci, turci, bulgari) inclinarea capului inseamna nu", iar scuturarea lui da", deci invers decat se obisnuieste la noi. In Anglia, o incuviintare din cap da celeilalte persoane permisiunea sa continue, iar o succesiune rapida de inclinari ale capului indica faptul ca cel ce da din cap doreste el insusi sa vorbeasca. In Uruguay, ca si la noi, miscarea capului de la dreapta la stanga inseamna nu", dar aceeasi miscare executata lent exprima acolo mila.

Mimica sau expresia fetei: Dintre toate miscarile trupului, expresia fetei poate fi tinuta sub control. Datorita socializarii crescute, oamenii au invatat sa-si ascunda starile de spirit controlandu-si expresiile in mod remarcabil. Astfel, se poate vorbi despre o fata publica, pe care oamenii o abordeaza la serviciu, in afaceri, in societate in general, ca si de fata particulara, care se iveste atunci cand ei doresc sa se relaxeze sau cand sunt singuri. In marea lor majoritate, expresiile fetei pot fi controlate atunci cand oamenii doresc acest lucru. Exista insa zone ale chipului uman care scapa controlului astfel incat ele

pot transmite mesaje relevante despre starea sufleteasca a unei persoane. Aceste zone se situeaza in jurul ochilor si a sprancenelor. Miscarea ochilor indeplineste un numar insemnat de functii in interactiunea sociala. Cand doi oameni sunt angajati intr-o conversatie, ei se privesc ochi in ochi intermitent. De obicei, aceasta se intampla in 25 % pana la 75 % din timpul discutiei. Privirea variaza in durata: avem tendinta sa privim de doua ori mai mult decat sa ascultam sau sa vorbim. Privirea insistenta semnaleaza o dorinta de intimitate. Modul de a privi este in relatie cu interesul acordat in sensul daca suntem interesati de cineva sau de ceea ce spune, il vom privi cu atentie si invers.

In cursul unei comunicarii verbale, mesajele oferite de miscarea ochilor, pleoapelor si a sprancenelor pot fi decodificate in cuvinte, astfel: miscarile laterale ale ochilor, privirile piezise fac dovada fie a lipsei de sinceritate, fie a sentimentelor dezagreabile; pleoapele care se misca rapid indica o stare de neliniste; ridicarea unei sprancene este semnul neincrederii iar cand aceasta miscare se repeta se poate deja anticipa un raspuns negativ; dilatarea pupilelor da asa numitul ochi de dormitor" care indica interesul fata de cineva sau ceva, dar si nelinistea, anxietatea; micsorarea pupilelor ochiul de sarpe" reflecta expectativa, lipsa de incredere in spusele sau faptele interlocutorilor. Modificarile dimensiunii pupilei sunt folosite cu mult succes de cei care stiu sa le decodifice, astfel de semnale mai ales in tranzactii de tip speculativ.

Postura : Spatele drept si capul sus, precum si pozitia trasa in spate a umerilor va sugera interlocutorului incredere in sine si hotarare. Pozitia corpului aplecata in fata cu masura poate face minuni la un interviu de job, la un curs sau la o sedinta, sugerandu-i interlocutorului ca esti interesat de ceea ce are acesta de spus. Pozitia corpului lasata pe spate, sprijinita de spatarul scaunului poate sugera, din contra, dezinteres, atitudine refractara fata de ceea ce are de spus interlocutorul. Pozitia corpului cu bazinul putin impins inainte si cu mainile in buzunar, eventual cu degetele mari in exteriorul pantalonilor va insemna incredere in sine.

Pozitia ridicata cu mainile pe masa si cu corpul aplecat inainte va insemna o atitudine autoritate, dorinta de a se impune. Pozitia lasata pe spate cu mainile impreunate la ceafa sugereaza o atitudine de superioritate.

Pozitia mainilor : Mainile ascunse in buzunare sau oricum altundeva decat la vedere poate sugera interlocutorului ca ai ceva de ascuns. Mainile apropiate cu degetele mari unul sprijinit de celalalt pot sugera incredere in sine, sau in anumite contexte chiar aroganta. Mana dusa la fata, sprijinind barbia sau falca este un semn de plictiseala sau de neascultare a interlocutorului. Mainile incrucisate la piept sugereaza o atitudine inchisa, neincrezatoare sau o persoana care se apara. Mainile sprijinite una pe alta, eventual jucandu-se necontrolat sugereaza o stare de nervozitate.

Gesturi : Gestul reflex de a scoate ochelarii de pe nas si de a lua unul dintre bratele ochelarilor si a-l duce in dreptul gurii sugereaza interes si chiar dorinta de a spune ceva. Gestul de a duce o mana sau un deget la ceafa poate insemna ca cel care face gestul a fost pus intr-o incurcatura. Mana dusa in dreptul fetei sau al ochilor poate insemna ca cel care face gestul incearca sa ascunda ceva.

Limbajul tacerii : Deseori se spune Tacerea este de aur". Ea poate fi, in anumite circumstante, intr-adevar de aur, dar tot atat de deranjanta si cateodata chiar periculoasa. Sa ne gandim ce se intampla, de exemplu, cand la sfarsitul unui discurs auditoriul comunica prin tacere. Va fi dificil sa se interpreteze aceasta tacere. Plictiseala? Dezaprobare? Respingere totala? Aprobare totala? Nefiind un raspuns clar, tacerea este ambigua si vorbitorul este lasat sa ghiceasca ce poate insemna ea. Iar interpretarea poate fi gresita. Pe de alta parte, folosind cu atentie tacerea in momente cheie cu alte cuvinte pregatindu-ne sa ascultam putem incuraja vorbitorul sa continue sau sa-si exprime sentimente si atitudini pe care, fara indoiala, altfel nu le-ar fi facut.

Limbajul trupului : Fiecare dintre noi isi petrece o mare parte din timp (chiar daca nu suntem constienti de aceasta), descifrand limbajul trupului. Ni se intampla deseori ca asteptand intr-o statie de autobuz sau in sala de asteptare a unui cabinet medical privindu-i pe ceilalti sa incercam sa le ghicim ocupatia, problemele, gandurile lor. Cu alte ocazii privind de la distanta doi oameni care vorbeau, incercam sa ghicim din miscarile lor, din expresiile fetelor si din modul lor de a merge sau de a sta, despre ce ar putea sa vorbeasca. Aceste miscari al corpului ar trebui sa fie in stransa legatura cu insasi mesajul, comunicarile nonverbale, fiind adesea mult mai puternice decat cuvintele care sunt rostite, dezvaluind partea emotionala a comunicarilor noastre.