Incalzirea si racirea cladirilor prin suprafete radiante

Sef de lucrari universitar Ec,Dr.Ing.Ioan Caldare Universitatea Transilvania din Brasov

Incalzire/racire prin suprafete radiante Rehau

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Schema electrica si hidraulica a sistemului de ncalzire/racire prin pardoseala

1-Regulator central ZR-H 2-Regulator de camera ER-Hk 3-Traductor de masura umiditate/temperatura MU-FT 4-Senzor de temperatura la suprafata pardoselii F-BT 5-Senzor de temperatura exterioara F-AT 7-Ventil cu 3 cai cu sistem de actionare 8-Ventil de comutare cu actionare termica 9-Ventile termostatate HK

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Incalzire/Racire prin pardoseala cu pompa de caldura reversibila si colector in pamnt

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Incalzire/Racire prin pardoseala cu apa freatica din put

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Primii care au descoperit cea mai bun modalitate de a nclzi un spaiu nchis au fost romanii la nceputul anilor 80 H. Circulaia de aer cald pe sub planeu prin canale special construite

HYPOCAUSTUM.

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

1976 Stand experimental pentru studiul transferului de caldur prin radiaie ntre o fie din beton armat cu goluri ncalzit cu aer cald i o suprafa receptoare plan Lucrare de Diplom, Laboratorul de Instalaii de nclzire, Cluj-Napoca

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Instalaia experimental pentru msurarea temperaturilor de radiaie la nclzirea cu tub izoterm plasat deasupra plcii receptoare i a corpului interpus -Doctorat 1999-2005

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

 Bazele transferului de cldur prin radiaie

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Radiaia termic

b) Spectrul undelor electromagnetice

a) Unda electromagnetica

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

c)Bilanul energetic al fluxului de radiaie Ei=Er+Ed+Ea (Legea conservarii energiei)

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Legile radiaiei termice a corpului negru

Legea lui PLANCK

Este legea fundamental a radiaiei i stabilete legtura ntre intensitatea radiaiei monocromatice a corpului negru (I0), lungimea de und i temperatura sa absolut T :

n care

c1=prima constant a radiaiei: c1=2c2h=3,741410-16W/m2; c= viteza luminii n vid: c=2,9979108m/s h= constanta lui PLANCK: h=6,625*10-34Js; =lungimea de und, [m]; T= temperatura termodinamic, [k] c2=a doua constant a radiaiei; c2==1,43810-2mk k= constanta lui Boltzmann; k=1,380510-23J/k
Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Legea lui WIEN

a) Legea deplasrii a lui WIEN d relaia dintre lungimea de und corespunztoare intensitii maxime de radiaie a corpului negru, max(T) i temperatura de radiaie (izoterma spectral (T):[93;129] max(T)T=2,89810-3; [mK].

b) Legea a 2-a a lui WIEN stabilete valoarea lui Eomax, n funcie de temperatur[100]: Eomax= 1,27810-11T5; [W/m2]
Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Legea STEFAN-BOLTZMANN

Stabilete, folosind legea lui PLANCK, dependena de temperatura T a puterii totale de emisie a corpului negru Eo: Rezult : Eo=C1/C4C3T4

Eo= T4
= 5,67 10-8 W/m2 este constanta Stephan-Boltzmann pentru corpul negru; Co= 5,67, rezult =Co10-8* W/m2K4; Co= coeficient de radiaie al corpului negru; Eo= T4= Co10-8T4= Co (T/100)4 pentru corpul negru; Co= 5,67 W/m2K4; E= Co (T/100)4 pentru corpul cenuiu; = factor energetic de emisie al corpului cenuiu:

= 01.

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Legile KIRCHOFF
a) Legea I a lui KIRCHOFF:

1. Puterea total de emisie a unui corp aflat ntr-o incint adiabat avnd aceeai temperatur T nu depinde de natura corpului, ci numai de proprietile incintei; [61;93]
2. Orice corp absoarbe energie radiant pe aceeai lungime de und pe care i emite. b) Legea II a lui KIRCHOFF stabilete legtura dintre proprietile emisive i absorbante ale unui corp: raportul dintre puterea de emisie a suprafeei unui corp cenuiu, E i factorul de absorbie al acesteia, A este egal cu puterea de emisie a corpului negru, Eo

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Legile lui LAMBERT

Legea I a lui Lambert: Emisivitatea ntr-o direcie oarecare E este direct

proporional cu emisivitatea n direcia normalei, En i cu cosinusul unghiului dintre direcia respectiv i direcia normal:

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Legea a II-a a lui LAMBERT

Emisivitatea dup o direcie oarecare ntr-un unghi solid d este direct proporional cu cosinusul unghiului fcut de direcia dat cu normala i cu mrimea unghiului solid d. Expresia matematic a Legii II a lui Lambert este:

dE ,Sd= d2E ,S=Encos1dS1d.

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Legea variaiei intensitii de iradiere cu distana:

Enun: Cnd distana ntre suprafaa receptoare i suprafaa radiant, care emite radiaiile termice (h) variaz, intensitatea de iradiere (qi) variaz invers proporional cu ptratul acestei distante: [99] qi1/qi2 = h22/h12 n care:

qi [W/m2]= intensitatea de iradiere definit ca fiind cantitatea de energie termic primit n unitatea de timp de o unitate de suprafa a unui corp care se afl sub aciunea radiaiei termice emise de o sursa radiant; qi1 = intensitatea de iradiere [W/m2], cnd suprafaa se afl la distana h1 [m] de sursa care emite radiaiile termice;
qi2 = intensitatea de iradiere a suprafeei, cnd aceasta se afl la o distan h2 de sursa care emite radiaiile termice.
Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Transfer de cldur prin radiaie intre corpuri cu suprafee plane, paralele i infinite
Fluxul unitar q12 schimbat prin radiaia intre dou suprafee plane i paralele:

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Transfer radiant ntre suprafeele exterioare de form oarecare

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

 CONFORTUL TERMIC SI CONSIDERATII TERMOFIZIOLOGICE

2,7 m 1,7 m

Ideal

0,1 m C 16 20 24

Incalzirea in pardoseala

2,7 m 1,7 m

2,7 m 1,7 m

0,1 m C 16 20 24

0,1 m C 16 20
Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006. 24

MARIMI FIZICE CARACTERISTICE AMBIANTEI TERMICE DIN CLADIRI

Indicele de confort termic PMV (vot mediu previzibil)

Indicele de confort termic PPD (procent previzibil de nemultumiti)

Criterii de performanta pentru confortul termic

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Curba de temperatur a nclzirii prin pardoseal este cea mai apropiat de curba ideal.
Diferenta de temperatura intre picioarele si capul omului: - pana la 3K .5% procent de persoane nemultumite de confortul termic - pentru 6K ..40% procent de persoane nemultumite de confortul termic

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Reduceri de cost

nclzirea radiant acioneaz direct asupra corpului omenesc, eliminnd o faz intermediar de nclzire excesiv a aerului din ncpere. Aceai senzaie de confort se poate asigura cu o temperatur ambiental mai sczut cu 2C (22C radiatoare - 20C nclzire prin pardoseal) Scznd temperaratura camerei cu 2C putem avea o reducere de aprox. 12-13% al consumului de energie.

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

SIMULAREA CURENTILOR DE AER IN REGIM INCALZIRE

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

SIMULAREA CURENTILOR DE AER IN REGIM DE RACIRE

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

nclzire convectiv (ventilo-convectoare, radiatoare)

nclzire prin radiatie de pardoseal

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Incalzire convectiva

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Incalzire radianta

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Confort n functie de temperatura aerului si a suprafelelor ncaperii

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Aeroterma

Panouri radiante

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Potential de economie de energie realizat prin utilizarea sistemelor de incalzire cu panouri radiante in comparatie cu o aeroterma, temperatura globului ramanand aceeasi.

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

SISTEME DE INCALZIRE SI RACIRE PRIN PARDOSEALA

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Pardoseala radianta

Banda perimetrala

Lisa (mastic) Dale Pat de mortar Teava Rautherm S Sapa Folie de protectie Izolatie termica/fonica Bariera contra umezelii

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Pardoseala grosiera Sol

Temperatura agentului termic

I. Suprafete radiante:
Temperatura incalzire: 45/35 gradeC Temperatura racire: 18/21 grade C

II. Temperatura agentului termic-beton temperat TABS Uponor :

Temperatura incalzire: 28/24 grade C Temperatura racire: 16/20 grade C

III. Temperarea miezului de beton BKT REHAU:

Temperatura incalzire: 29/27 grade C Temperatura racire: 16/19 grade C

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Varianta constructiva MELC

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Varianta constructiva MEANDRA SIMPLA

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Varianta constructiva MEANDRA dubla

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

O legtura chimic numit i reticulare ce formeaz lanuri molecurare lungi de polietilen cu ajutorul unui agent de reticulare numit peroxid.

PE-RT Polietilen rezistent la temperatur

eava din polietilen reticulat prin metoda Engel

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Tubul Roth DUOPEX S5R Tubul PE-Xa

Polietilena Polimer Bariera de oxigen EVOH Polimer Polietilena

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

EVI DIN CUPRU PENTRU NCLZIREA SUPRAFEEI-INCALZIREA PRIN PARDOSEALA

Teava din cupru moale(R220)

Dimensiuni: 10 x 0,6 12 x 0,7

14 x 0,8
Metode de imbinare permise : LIPIRE TARE

IMBINARE PRIN PRESARE

Nu sunt admise: Lipirea moale

Imbinarea prin presare daca teava este asezata in

asfalt turnat.
Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Zewotherm-incalzirea prin radiatie de pardoseala

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Sistem Rehau

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Sistem Uponor

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Sistem Laing

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Plan etaj curent-Incalzire prin radiatie de pardoseala

D4C4

D4C5

D4C7

D4C10

D5C9 D5C10

D5C7

D4C6 D4C3

D4C8

D4C11

D5C11 D5C12

10.60

D5C8

D2 D4
D5C3

D4C9 D4C2

D4C12

D5

D5C6

0,00

D5C2

D5C5

D5C1

D5C4

D4C1

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

 Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

INCALZIREA SALILOR DE SPORT

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

INCALZIREA SALILOR DE SPORT -- Exemplu de pozare

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

INCALZIREA SPATIILOR INDUSTRIALE

Distributia agentului termic

Orizontal

Vertical
Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

INCALZIREA SPATIILOR INDUSTRIALE

Modalitati de pozare

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

INCALZIRE SI RACIRE PRIN PERETI

REHAU

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

INCALZIRE SI RACIRE PRIN PERETI Sistemul umed-Rehau

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

SISTEME DE INCALZIRE SI RACIRE PRIN PERETI

Modalitati de racordare

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Sistemul capilar Uponor -Tub capilar PP-R 4,3 x 0,8mm

q=65-70 W/mp-Racire q= 85 W/mp-Incalzire

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Sistemul capilar Uponor: -Uponor Sim O.pentru suprafete neregulate -Uponor Slim F.pentru suprafete netede -maxim:60grade Celsius si max. 6 bari

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

INCALZIRE SI RACIRE PRIN PERETI Sistemul uscat-Rehau

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

INCALZIRE SI RACIRE PRIN PERETI Modaliatati de racordare

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Incalzire/racire in plafon-Rehau

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Incalzire/racire in plafon-Uponor Capilar

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Incalzire/racire in plafon si pereti-Laing

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Incalzire/racire cu panouri de tavan RBM

15.00

0,00

7.60

15.30

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

 PRINCIPIUL TEMPERARII MIEZULUI DE BETON

I. Temperarea miezului de beton REHAU cu module BKT prefabricate II. UPONOR TABS-temperarea structurilor de beton

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

 I. Temperarea miezului de beton REHAU cu module BKT prefabricate:

RAUTHERM S 17 X 2 mm
RAUTHERM S 20 x 2 mm

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Modul BKT prefabricat; q=40-50 W/mp.incalzire q=60 W/mp ..racire

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

II. Uponor Tabs temperarea structurilor de beton

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Uponor Tabs

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Uponor Tabs

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

Performane termice

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

ARGUMENTE PENTRU UTILIZAREA SUPRAFETELOR RADIANTE PENTRU INCALZIRE SI RACIRE

-Utilizarea cu succes a diferitelor suprafete(pardoseala, pereti, plafon) pentru realizareaincalzirii/racirii incaperilorSistemde control integrat, dezumidificator si pompa

caldura

de

-Oportunitate pentru utilizarea eficientaa energiilor

regenerative

-Un partener de incredere pentru arhitecti, designeri si instalatori.

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

2
Un acelasi sistem,atat pentru incalzire cat pentru racire

-Confort ridicat pentru ocupanti tot timpul anului

-Sistem de reglare modern si usor de utilizat pentru end -user

-Optim

pentru combinare asurselor de energie regenerativa

energie scazut

-Posibilitatea dezumidificarii, ca parte integranta a

-Viteze mici ale aerului in zonele ocupate

Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

3
Usor de utilizat -Concept modular pentru sisteme extensibile -Usorde programa tdatorita interfetei setup wizard -Confor tridicat prin: -Comutarea utomata a regimului incalzire/racire -Ajustarea utomata a capacitatiide incalzire/racire -Integrarea dezumidificatorului in sistem -Prevenireapunctului de rouasi a temperaturilor disconfortabile a suprafetelor -2 tipuride sistemed e reglare(Standard si Basic),cu preturi si optiuni upgrade diferite -Sistemul Standard poate controla pana la 9 temperaturide tur(zone) si 41 de camere -Regulatoarede camera aditionale -Pornire automata a cazanului, chillerului, dezumidificatorului, pompelor si a vanelor.
Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.

 Ministerul Resurselor Naturale Canada 2001 2006.