1885 Walther Flemming a oferit o descriere mai precisa a
MCP 1965 John F. Kerr a descris necroza celulara programata 1972 - Kerr JF, Wyllie AH, Currie AR. Apoptosis: a basic biological phenomenon with wide-ranging implications in tissue kinetics. Br J Cancer 1972; 26: 239-257
apo din; ptosis - cadere Cunoasterea mecanismelor moleculare responsabile pentru reglarea apoptozei sugereaza o varietate de noi strategii terapeutice care ar putea imbunatati eficacitatea tratamentului in cancer Dereglari ale apoptozei contribuie la aparitia neoplaziilor (prevenirea sau intarzierea turnover- ului celular normal) si faciliteaza progresia tumorala Embriogeneza involutia canalelor Wolff si Muller, formarea degetelor la fat In dezvoltarea fetala tesutul nervos este produs in exces, iar pentru formarea conexiunilor dintre neuroni este necesara eliminarea surplusului de celule
Organogeneza, turnover tisular normal, absenta unor factori trofici Eliminarea LB si LT la sfarsitul raspunsului imunologic Eliminarea postinflamator a PMN extravazate in tesuturile inflamate Eliminarea celulelor epiteliale si a formarii keratinocitelor
Cele doua procese sunt strans legate pentru a preveni o crestere incontrolabila a numarului de celule Alterari ale expresiei sau functiei genelor ce controleaza MCP pot deregla acest echilibru contribuind la expansiunea celulelor neoplazice
Acumularea celulara (moartea celulara < diviziunea celulara) Longevitatea (acumularea de leziuni genetice) Activarea proto-oncogenelor (anuleaza efectele pro-apoptotice) Instabilitatea genomului (tolerarea defectelor ADN) Raspunsul imun afectat (CTL si NK depind de integritatea apoptozei) Independenta la GF/hormoni (supravietuire fara GF paracrini/endocrini) Angiogeneza (rezistenta la hipoxie; hipoglicemie) Metastazia (supravietuirea celulelor metastatice fara atasare la ECM) Chimiorezistenta/radiorezistenta (doze crescute pentru moarte celulara) Condensarea cromatinei (picnoza) Condensarea citoplasmei Fragmentarea nucleului (kariorexis) Distrugerea mitocondriilor cu eliberarea cyt-c Vezicularea membranei plasmatice Contractia si fragmentarea celulara Formarea corpilor apoptotici Kerr JF, Wyllie AH, Currie AR. Apoptosis: a basic biological phenomenon with wide- ranging implications in tissue kinetics. Br. J. Cancer 26:239-57 Fagocit Celula apoptotica PS Receptorii PS Alterari citoplasmatice si mitocondrii dilatate Superagregarea cromatinei. Leziuni mitocondriale si lipsa invelisului nuclear
Ce anume declanseaza modificarile morfologice din apoptoza? Raspuns: proteazele Activarea unei familii de cistein proteaze intracelulare (clivarea Asp) caspaze (Cistein Aspartaze) Caspazele sunt prezente in toate celulele animale ca si enzime inactive Enzimele active sunt heterotetrameri compusi din 2 subunitati mari si 2 subunitati mici cu 2 situsuri active / molecula Thornberry NA, Lazebnik Y. Caspases: enemies within. Science 1998;281:1312-6 Cryns V, Yuan Y. Proteases to die for. Genes Dev 1999;12:1551-70 Alnemri ES, Livingston DJ, Nicholson DW, et al. Human ICE/CED-3 Protease Nomenclature. Cell 1996;87:171 Caspaze initiator Stimuli pro-apoptotici Caspaze efector Cascada caspazelor Apoptoza Caspazele cliveaza substraturile la nivelul Asp si sunt activate prin proteoliza la nivelul Asp colaboreaza in cascade proteolitice Functional, caspazele se grupeaza in caspaze initiator si efector Caspazele efectoare sunt dependente de caspazele initiatoare Substraturi: protein-kinazele si alte proteine de transductie a semnalului, proteine ale citoscheletului si ale matricei nucleare, proteine de reparare a ADN-ului si subunitati inhibitorii ale endonucleazelor Thornberry NA, Lazebnik Y. Caspases: enemies within. Science 1998;281:1312-6 Cryns V, Yuan Y. Proteases to die for. Genes Dev 1999;12:1551-70 Clasificarea caspazelor Mediatori ai inflamatiei Casp-1 Casp-4 Casp-5 Activatori ai apoptozei Casp-2 Casp-8 Casp-9 Casp-10 Efectori ai apoptozei Casp-3 Casp-6 Casp-7 Deletii ale genei caspazei-3 in celule MCF7 Mutatii ale genei caspazei-8 in neuroblastoame si alte tumori solide Mutatii ale genei caspazei-5 in cancerele de colon Mutatiile asociate cu starile neoplazice la nivelul genelor ce codifica caspazele probabil contribuie la rezistenta la apoptoza Datorita redundantei membrilor familei caspazelor aceste mutatii nu previn apoptoza, lasand cai alternative ale apoptozei intacte Blane C, Deveraux QL, Krajewski S, et al. Caspase-3 is essential for procaspase-9 processing and cisplatin-induced apoptosis of MCF-7 breast cancer cells. Cancer Res 2000;60:4386-90 Schwartz S Jr,, Yamamoto H, Navarro M, et al. Frameshift mutations at mononucleotide repeats in caspase-5 and other target genes in endometrial and gastrointestinal cancer of the microsatellite mutator phenotype. Cancer Res 1999;59:2995-3002. Extrinseca Celulele CTL si NK introduc proteaze pro- apoptotice granzima B Receptorii familiei TNF Mitocondria poate participa la calea TNFR prin cross-talk Intrinseca Eliberarea cyt c din mitocondrie Factori de stress asupra RE/Golgi Calea nucleara de reglare a apoptozei Celulele CTL si NK introduc proteaze pro- apoptotice granzima B (Motyka et al. 2000) Granzima B (serin proteaza) cliveaza Asp Granzima B este capabila sa cliveze si sa activeze numeroase caspaze si substraturile lor (Martin et al. 1996) Motyka B, Korbutt G, Pinkoski MJ, et al. Mannose 6-phosphate/insulin-like growth factor II receptor is a death receptor for granzyme B during cytotoxic T cell-induced apoptosis. Cell 2000;103:491-500 Celule de soarece knock-out la care gena FADD lipseste sunt rezistente la inducerea apoptozei prin citokinele familiei TNF (Zhang et al. 1998) Celule de soarece cu caspaza-8 knock-out nu pot intra in apoptoza ca raspuns la liganzi sau anticorpi ce activeaza D-receptorii familiei TNF rol esential al caspazei 8 in aceasta cale (Varfolomeev et al. 1998) DR death receptor DISC death-inducing signalling complex FADD, Fas-associated death domain DR4 DR5 Procaspaze 8, 10 Procaspaze 8, 10 DISC FADD FADD Caspase 8,10 Caspase 8,10 Adaptat dupa Hengartner, M.O. 2000. Nature. 407:770. Green, D. and Kroemer, G. 1998. Trends Cell Biol. 8:267. Calea mitocondriala Calea extrinseca FasL Caspaza 3 D D D D Fas/Apo1 /CD95 FADD Procaspaza 8 DISC Caspaza 8 BID oxidanti deprivare GF
alti factori Bcl-2 D Citocrom c dATP Procaspaza 9 Apaf -1 dATP Apaf -1 Caspaza 9 Procaspaza 3 Apoptozom Lezare ADN Tinte celulare BAD Bcl-XL/Bcl-2-associated death promoter Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P, Molecular Biology of the Cell, New York and London: Garland Science, 2002 Mitocondria mai elibereaza si alte proteine pro-apoptotice: endonucleaze G, AIF, Smac (Diablo) si Omi (HtrA2) si antagonisti IAP (proteine inhibitorii a caspazelor) Celule fara genele pentru Apaf1 sau pro-casp-9 sunt incapabile de apoptoza ca raspuns la agenti ce determina eliberarea cyt c din mitocondrie (Hakem et al. 1998). Totusi, aceste celule pot muri pe cai non-apoptotice, demonstrand ca mitocondria controleaza cai caspazo-dependente cat si caspazo-independente (Haraguchi et al. 2000) Caspaza 3, 6, 7 Apoptoza p53 BAX, BAK BCL2, BCLX L
Mitocondria SMAC/DIABLO Caspaza 9 PUMA, NOXA APAF1 Citocrom c Lezare ADN IAP Adaptat dupa Ashkenazi A. Nat Rev Cancer 2002;2:420430. APAF1 factorul de activare al proteazei apoptotice-1; BAK Bcl-2 homolog antagonist/killer; BAX proteina asociata Bcl-2; Bcl-2 leucemie limfocitara cronica cu celule B; BCLX L Bcl-2-like 1; IAP inhibitor al proteinei apoptozei; PUMA - p53- upregulated modulator of apoptosis; SMAC/DIABLO - second mitochondria-derived activator of caspase/direct IAP binding protein with low pI Studii de ablatie genica sugereaza posibilitatea existentei unei cai RE/Golgi apoptoza care sa implice casp-12 (Nakagawa et al. 2000). Caspaza 12 la celulele umane este nefunctionala datorita prezentei precoce a unui codon stop (Fischer et al. 2002) S-a mai sugerat o relatie intre casp- 2 si Golgi dar detaliile sunt inca neclare (Mancini et al. 2000) Nakagawa T, Zhu H, Morishima N, et al. Caspase-12 mediates endoplasmic-reticulumspecific apoptosis and cytotoxicity by amyloid-. Nature 2000;403:98-103 Fischer H, Koenig U, Eckhart L, Tschachler E. Human caspase-12 has acquired deleterious mutations. Biochem Biophys Res Commun 2002;293:722-6 Mancini M, Machamer CE, Roy S, et al. Caspase-2 is localized at the golgi complex and cleaves golgin-160 during apoptosis. J Cell Biol 2000;149:603-12. Casp-2 si casp-12 sunt proteine ce contin domenii CARD, dar nu se cunoaste care sunt proteinele adaptor care se leaga de CARD si care controleaza activarea acestor proteaze CARD - CAspase Recruitment Domains Calea nucleara de reglare a apoptozei este centrata asupra unor mici unitati nucleare POD (Pml oncogenic domains) sau corpi nucleari (NB) Ablatia genei pml duce la o rezistenta generala la apoptoza printr-un mecanism inca necunoscut (Wang et al. 1998) Au fost localizate cateva proteine pro-apoptotice in NB: Daax, DAPK3 si Par4 (1997-2000) PAR4 - Prader-Willi/Angelman region gene 4 DAPK3 death associated kinase 3 Wang Z-G, Ruggero D, Ronchetti S, et al. Pml is essential for multiple apoptotic pathways. Nat Genet 1998;20:266-72 Salomoni P, Pandolfi PP. The role of PML in tumor suppression. Cell 2002;108:165-70 Pml a fost prima data identificata datorita fuziunii sale cu gena RAR in t(15;17) cromozomiala din leucemia promielomonocitica, unde disloca NB si se creaza un status apoptozo-rezistent (Salomoni et al. 2002) Desi exista diverse mecanisme de activare a casp-initiator, in cele mai multe cazuri mecanismele biologice sunt foarte similare Activarea caspazelor poate fi explicata prin modelul proximitatii induse (Salvesen, Dixit 1999) Acest model se bazeaza pe observatia empirica a faptului ca formele neprelucrate a caspazelor nu sunt in totalitate inactive ci poseda o activitate proteazica redusa (~1%) Aduse in stransa apozitie prin interactiuni proteice, zimogenele se pot trans-procesa reciproc proteaze active total Acest mecanism este clar in caile de activare a caspazelor prin receptorii fam. TNF (extrinseca) si cyt c mitocondrial (intrinseca) Salvesen GS, Dixit VM. Caspase activation: the induced-proximity model. Proc Natl Acad Sci U S A 1999;96:10964-7 NF-kB induce exprimarea unor gene antiapoptotice: familia BCL-2 (BCL-X L , BFL- 1), familia IAP (C-IAP2) si familia genei DED (C-FLIP) (Karin M, Lin A. 2002) Karin M, Lin A. NFkappaB at the crossroads of life and death. Nat Immunol 2002;3:221-7 Karin M, Cao Y, Greten FR, Li Z-W. NFB in cancer: from innocent bystander to major culprit. Nat Rev Genet 2002;2:301-10 Cresteri ale activitatii NF-kB cresc rezistenta celulara la apoptoza afectand: Calea intrinseca (mitocondriala): Bcl-2 antiapoptotice Calea extrinseca (receptorii fam. TNF): reglarea FLIP Cai comune ce implica caspazele efector ca si rezultat al supra-expresiei C-IAP2 Date recente arata o hiperactivitate a NF-kB in numeroase neoplazii solide si hematopoietice (Karin M et al., 2002) Medicamentele anticanceroase activitatea proteozomilor supresia degradarii IkB NF-kB (Hayashi et al. 2000) IkB kinazele (IKK) fosforilarea IkB (pentru degradarea IkB), sunt de asemenea evaluate ca tinte pentru noi medicamente Karnolsky IN. Cytogenetic abnormalities in chronic lymphocytic leukemia. Folia Med (Plovdiv) 2000;42:5-10 Hayashi T, Faustman D. Essential role of human leukocyte antigen-encoded proteasome subunits in NFB activation and prevention of tumor necrosis factor-a-induced apoptosis. J Biol Chem 2000;275:5238-47 Virusul HIV, prezinta locusuri pentru NF-kB ce controleaza expresia genelor virale si contribuie la replicarea virala si patogenicitatea virala. In cazul virusului HIV-1, NF-kB este implicata in parte in activarea virusului. YopJ, secretata de Yersinia pestis (ciuma bubonica), previne degradarea IkB. Aceasta determina ca acest patogen sa inhibe efectiv calea NF-kB si astfel sa blocheze raspunsul imun al unei persoane infectate cu Yersinia. Protein kinaza Akt (PKB) joaca un rol important in legarea factorilor de crestere si oncoproteinelor la calea apoptotica. Celulele umane prezinta 3 tipuri de gene Akt. Akt pot fosforila diverse proteine apoptotice: BAD (fosforilarea BAD inhiba capacitatea sa de a heterodimeriza cu Bcl-X (Datta et al. 1999) Kim AH, Khursigara G, Sun X, et al. Akt1 phosphorylates and negatively regulates ASK1. Mol Cell Biol 2001;21:893-901 Testa JR, Bellacosa A. AKT plays a central role in tumorigenesis. Proc Natl Acad Sci USA 2001;98:10983-5. Akt poate fosforila si casp-9, blocand apoptoza pe calea mitocondriala (Cardone et al. 1998) Akt are un rol important si in activarea NF-kB (Ozes et al. 1999) Akt se opune apoptozei indusa de kinaza Ask1 (Kim et al. 2001) si promoveaza degradarea p53 prin actiunea sa asupra Mdm2 (Testa JR, Bellacosa A, 2001). PI-3K - Phosphatidylinositol-3-kinase BAD Bcl-XL/Bcl-2-associated death promoter Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P, Molecular Biology of the Cell, New York and London: Garland Science, 2002 Expresia Bcl-2 in epiteliul mamar este estrogen-dependenta. Prin inhibarea activitatii transcriptionale a ER, antiestrogenii (Tamoxifen) reduc expresia Bcl-2 si promoveaza apoptoza in celulele tumorale mamare, explicand efectele benefice ale agentilor antihormonali in tratamentul cancerelor mamare (Teixeira et al. 1995) Guzey M, Kitada S, Reed JC,Apoptosis induction by 1alpha,25-dihydroxyvitamin D3 prostate cancer. Mol Cancerl Ther 2002;1:667-77. Similar, vitamina D si unii analogi sintetici activeaza receptorul vitaminei D (VDR) si inhiba expresia unor gene Bcl-2 antiapoptotice (Bcl-2, Bcl-X L ) restabilind sensibilitatea la apoptoza. Doze mari de vitamina D se folosesc in prezent in trialuri clinice pentru cancer prostatic (Guzey et al. 2002). Diosgenina (Trigonella sp.), activeaza apoptoza in celule canceroase mamare probabil prin scaderea expresiei Bcl-2 antiapoptotic si prin activarea casp-9 Alberts B., Johnson A., Lewis J., Raff M., Roberts K., Walter P., Molecular Biology of the Cell, 4th ed., New York, Garland Publishing, 2002 Ardelean A, Biologie celulara si moleculara, Ed. Vasile Goldis Univ. Press, 2007 Benga Gh., Biologie Celular i Molecular, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985 Cooper G.M., The Cell - A Molecular Approach, 2nd ed., Sunderland (MA), Sinauer Associates, Inc.; 2000 Craciun C, Florea A, Dragos N, Ardelean A, Introduction to Cell and Molecular Biology, Cluj Univ. Press, 1999 Cruce M., Biologie Celular i Molecular, Ed. Aius Craiova, 2002 Diculescu I., Onicescu D., Benga Gh., Popescu L.M., Biologie Celular, Ed. D.P. Buc., 1983 Frsinel N., Verde D., Biologie Celular i Molecular, Ed. Mirton, Timioara, 1994 Lodish H., Berk A., Zipursky S., Matsudaira P., Baltimore D., Darnell J., Molecular Cell Biology, 4th ed., New York, W. H. Freeman & Co., 1999. Kufe, DW; Pollock, RE; Weichselbaum, RR.; Bast, RC., Jr.; Gansler, TS.; Holland, JF.; Frei III, E., Cancer Medicine, BC Decker Inc. ; 2003 Mixich F., Ardelean A., Principii fundamentale de biologie molecular, Ed. Med. Univ. Craiova, 2002 Moldoveanu E, Popescu LM, Apoptoza - Mecanisme moleculare, ed. a II-a, Ed. Univ. Carol Davila Bucuresti, 1999 Strachan T., Read A.P., Human Molecular Genetics, 2nd ed. Oxford, UK, BIOS Scientific Publishers Ltd; 1999