Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COORDONATOR TIINIFIC :
Prof. Univ. Dr.
Danciu Victor
ABSOLVENT:
MIHI S. NICOLAE
CTLIN
Introducere
Piaa internaional a vinului este ntr-o continu schimbare. rile europere care
reprezint cele mai mari puteri la nivel mondial care au nregistrat pe parcursul
ultimilor ani o scdere att a produciei ct i a consumului de vin n timp ce alte
ri emergente n domeniul viniculturi precum Chile, Australia, China i-au mrit att
producia de vin considerabil pe parcursul ultimilor 10 ani.
Vinul romnesc trebuie s fac fa i concurenei puternice a substituibililor
acestui produs, mai ales a berii i a buturilor spirtoase, domenii care, n ultimii ani
au fost injectate cu investiii importante de capital autohton, dar mai ales strin,
produse alcoolice care i-au lrgit piaa, inclusiv pe seama vinului.
XMS
Italia
20.25
Frana
15.67
Spania
15.65
Chile
9.63
Australia
8.13
SUA
4.48
Germania
3.83
Concluzii
Potrivit estimrilor, piaa mondial a vinului ar putea crete
cu aproape 10 la sut, pn n anul 2015, mai ales ca urmare a
recentelor clasri ale Chinei i Rusiei n primele 10 ri
consumatoare, informeaz: AFP, Rompres i ziarul financiar
electronic smartfinancial.ro.
n anul 2015, piaa mondial a vinului poate ajunge la 135
miliarde dolari adic o cretere de 9,4 la sut ntre anii 2012 i
2015, conform unui studiu prezentat de Vinexpo, cel mai mare trg
de profil din lume, care are loc n fiecare var n oraul francez
Bordeaux.Astfel, Frana va fi detronat n anul 2014 de Statele
Unite ale Americii i Italia n topul consumului mondial de vin,
potrivit Vinexpo. Consumul de vin al Statelor Unite va atinge 24,3
milioane hectolitri n 2015, de la 23 milioane n 2005, ntrecnd
consumul de vin din Frana, care va scdea la 23,9 milioane
hectolitri, de la 27,4 milioane hectolitri n 2005.
Astfel, cu certitudine putem afirma c, creterea
consumului de alcool n toate rile lumii, penetrarea produselor
vinicole pe pieele mondiale vor face posibil creterea
potenialului de export al produselor vinicole.