Reabilitare

Avantajele folosirii articulatorului

-depistarea contactelor premature si a interferentelor
ocluzale in mod exact
-examinarea se poate face in absenta pacientului
-pozitiile inregistrate se repeta si se observa in timp
mai indelungat
-arcadele dentare montate in articulator sunt
accsesibile controlului din toate partile permitand
urmarirea contactelor ocluzale si dinspre oral
-modelele de studiu montate in articulator pot servi si
la demonstrarea planului terapeutic ce va fi instituit
pacientului si la echilibrarea ocluzala prin slefuirea
selectiv progresiva

Cauzele implicate in DCM

-malocluzia: ocluzia inversa frontala
si ocluzia deschisa frontala
-bruxismul

Conditiile pentru evaluarea DVR

-plasarea intr-o stare relaxanta
-privirea orientata spre orizont
-capul situat in prelungirea corpului
mentinut vertical

DV
-inaltimea etajului inferior al fetei
masurata intre 2 repere mediene:
maxilar reprezentat de subnazion si
mandibular reprezentat de gnathion

DVO
-pozitia in care dintii antagonisti sunt
in in IM

DVO functional
-la copii este stabilita de molarii de
lapte la 2 ani si jumatate
-la 6-7 ani primii molari permanenti
antagnisti asigura angrenarea
ocluzala posterioara si stabilizeaza
DVO a adultului

DVR
-pozitia in care dintii sunt in
inocluzie, mandibula fiind in repaus
fiziologic
-pozitia fiziologica de repaus este
pozitia care o ocupa mandibula
atunci cand toate componentele SSG
sunt in situatiile de echilibru
-dinti antagonisti sunt separati de
spatiul de interocluzal de buzele
aflate in contact usor

DCM definitie
-termen colectiv pentru numeroasele
probleme clinice care afecteaza mm
masticatori si/ sau ATM si structurile
asociate (dinti, parodntiu).
Reprezinta cauza principala a durerii
neodontogene

Descrieti DVO disfunctional

DVO, ca reprezentare a N, se poate
prezenta sub forma a doua stari
disfunctionale diferite:
infraocluzia= dimensiune verticala
de ocluzie miscosrata
-supraocluzia=dimensiune verticala
de ocluzie marita

Descrieti metoda de echilibrare selectiva LONGHUFFMAN-FEINMAN

-se corecteaza mai intai in relatie centrica si numai
cuspizii de sprijin (activi)
-se monteaza modelele intr-un articulator semiadaptabil
-se foloseste separatorul ocluzal cu un nr. De folii in
functie de neuro-musculatura proprie a pacientului
pentru a pozitiona condilii in poz. De RC tripodizata
-se corecteaza mai intai cuspizii centrici si nu noncentrici
-adancirea santurilor anatomice
-sferoidizarea
-ascutirea cuspizilor centrici

Definita slefuirii selective progresive

-metoda terapeutica de reamenajare
a rapoartelor dento- dentare
perturbate prin indepartarea
smaltului dentar fara atingerea
dentinei

Descrieti spatiul liber

-variabil si depinde de dimensiunea verticala de ocluzie
(dvo), de prezenta sau nu a coroanelor dentare
-dimensiunea spatiului liber la nivelul premolar este in
medie de 1,5-3 mm
-aceasta dimensiune se poate reduce pana la 0,2-0,3 mm si
se poate mari pana la 8-10 mm.
-suprimarea spatiului liber este iatrogen
-evaluarea cea mai faciala a spatiului se realizeaza prin
observarea spatiului fonetic
-spatiul de inocluzie ce apare la pronuntarea fonemei M
-spatiul ce corespunde spatiului interocluzal de repaus
-pronuntarea repetata a cuvantului mississipi permite
obiectivarea clinica a acestui spatiu

Descrieti caracteristicile clinice obiective in dislocarea

reductibila a discului
-pacientul prezinta initial o limitarea a miscarii de
deschidere
-reducerea dislocarii discului articular se insoteste de
devierea traiectului de deschidere spre partea
afectata
-in cazul dislocarilor mai vechi apare senzatia de
blocaj a miscarilor de deschidere dureroasa sau nu
-in timpul miscarilor mandibulare apare un cracment
reciproc asociat sau nu cu durerea articulara
-cracmentul poate fi definit astfel:avem un cracment
intermediar in timpul deschiderii si unul in faza finala
a inchiderii ce se produce in apropierea P.I.M

Descrieti caracteristicile clinice obiective in dislocarea

ireductibila a discului
-amplitudinea niscarilor de deschidere e limitata la 2025 mm, in cazut dislocarii ireductibile recente; durerea
apare cand se forteaza deschiderea gurii dupa limita
impusa de discul dislocat
-deflectarea mandibulei spre ATM afectata-la miscari de
deschidere a gurii mandibula deflecteaza spre ATM
afectata
-miscari excentrice ale mandibulei-relativ normale spre
partea ipsilaterala si limitata spre partea controlaterala
-testul de compresiune pozitiv-condilul solicita testare
retrodiscale si provoaca durere articulara.

Descrieti caracteristicile clinice obiective in subluxatie

-la deschiderea cat mai larga a gurii in faza

finala a miscarii, condilul sare anterior si lasa in
urma o mica depresiune
-traiectul de deschidere e mult deviat de la linia
mediana si revine la aceasta dupa ce condilul a
trecut peste creasta tuberculului articular
-nu apare durere articulara in timpul saltului
-repetarea abuziva duce la artralgie
-fenomen clinic repetabil, neinfluentat de viteza
si forta miscarii de deschidere

Descrieti caracteristicle clinice obiective in dislocarea

spontana a discului articular
-discul sare anterior de capul condilian aflat in
translatie maxima si ramane blocat in aceasta pozitie
atunci cand condilul este fortat sa faca o miscare de
translatie anterioara exagerata sau la contractia
anormala a mm. Pterigoidian lateral superior
-pacientul nu poate sa inchida gura-percepe durere in
ATM
-inocluzie la nivelul frontalilor si o parte din dintii
laterali vin in contact
-pacientul sufera si nu poate vb pentru a comunica cu
medicul

Descrieti caracteristicile clinice obiective in inflamatia

tesuturilor retrodiscale
-limitarea de deschidere a gurii este antalgica se
insoteste de o senzatie finala moale
-cand inflamatia e o complicatie a unei dislocari
anterioare ireductibile a discului-senzatia finala devine
dura
-strangerea dintilor in I.M accentueaza durereaneamplificarea durerii cand pacientul strange dintii pe
separatorul apical ipsilateral
-edemul inflamator impinge condilul in directia anteroinferior pe panta tuberculului articular cu aparitia brusca
a malocluziei acute, cu inocluzia dintilor posteriori
ipsilaterali si itensificarea contactelor pe frontalii
controlaterali

Descrieti caracteristicile clinice

obiective in osteoartrita si osteoartroza
.
-miscarea de deschidere a gurii e limitata de
durerea articulara si insotita de ,, senzatia finala
moale,,; exceptie fiind asocierea osteoartritei cu
disc dislocat anterior
-la palparea ATM se deceleaza crepitatie-zgomot
articular patognomic pentru osteoartrita/
osteoartroza
-diagnosticul confirmat de RX, ATM, care
evidentiaza modificari osoase condiliene sau
temporale: aplatizari, osteofite, eroziune

Descrieti caracteristicile clinice obiective in

contractura musculara miostatica si miofibroasa

Miostatica:-se manifesta prin limitarea

nedureroasa a deschiderii gurii
-miofibroasa:-caracterizata prin limitarea
nedureroasa a miscarilor de deschidere a
gurii; -miscari laterale a condilului normale;
-in cazuri dificile diagnosticul se pune pe Rx
-miscarile condilului limitata de deschiderea
gurii dar normal in lateralitate; -nu se
constata malocluzie acuta

Descrieti caracteristicile clinice obiective in anomaliile

excursiilor apofizei coronoide

-limitarea mobilitatii mandibulei este

evidenta in timpul tuturor miscarilor ,
mai ales in protruzie
-daca disfunctia este unilaterala-se
observa devierea mandibulei spre
partea afectata la deschiderea gurii

Descrieti formele de manifestare a durerii in cadrul

disfunctiilor cranio-mandibulare

-algiile craniene/cefalee
-algii faciale
-algii dentare
-algii de cauza sinusala, orbitara
-algii cervicale
-algii de origine psihiatrica

Descrieti limitarea descgiderii gurii in cadrul

disfunctiei cranio-mandibulare

-pasagera-,,trismus,,-cauze locale:
infectioase, traumatice, tumorale

-cauze generale: tetanos, stare toxica si

medicamentoasa, encefalita carentiale prin
absenta vit. B1, hiperglicemia cu criza de
tetanie
-poate fi permanenta-,,constrictie de
maxilar,,-limitarea deschiderii gurii care se
instaleaza progresiv; poate evolua pana la
o amplitudine foarte mica, aproape nula

Descrieti zgomotele de origine din afara SSG in cadrul

disfunctiei cranio-mandibulare

-zgomote orto-neurologice, date de:

-urechea medie prin disfunctie
tubara; -urechea interna prin deficit
senzorial
-zgomote de origine vasculara apar
sub forma:-pulsatila, de atingere
arteriala

-continue, date de fistula atriovenoasa

Descrieti patologia (afectiunii inflamatorii si

degenerative) in cadrul disfunctiei cranio-mandibulare

-afectiuni inflamatorii-artritele septice acute,

afectiuni reumatismale, artrita reumatoida,
artrita cronica juvenila
-degenerative- artroza temporo-mandibulara
-rx. Leziunile sunt identice cu cele din
disfunctia cranio-mandibulara; osteofite,
geode
-anchiloza temporo-mandibulara, care e
posttraumatica, foarte rar de origine
infectioasa

Descrieti diagnosticul etiopatogenic in cadrul

disfunctiei cranio-mandibulare

Factorii etiologici declansatori de

boala sunt: -traumatismul ocluzal;
-functia musculara perturbata;
-stress psihic; -afectiuni generale ale
organelor ce pot determina DCM

Descrieti schema de stadializare a bolii in cadrul

disfunctiei cranio-mandibulare
Dishomeostazia de susceptibilitate implica existenta unor
tulburari morfologice / functionale usoare, fara aparitia
simptomatologiei
Dishomeostazia preclinica -absenta acuzelor subiective ale
pacientului, modificari morfo-functionale evidentiate prin
examene paraclinice
Dishomeostazia de debut-etapa in care apar primele semne
ale bolii
Dishomeostazia manifesta-stadiul in care maladia se
manifesta clinic cu semne si simptome care afecteaza toate
componentele sistemului
Dishomeoctazia de decompensare-stadiul final in care intervin
complicatiile, afectarea sistemului e profunda, dificil de tratat

Descrieti grila de diagnostic in cazul disfunctiei craniomandibulare

-diag. Anatomo-clinic-DCM a SSG / dishomeoctazie a sistemului
-diag topografic
-diag. De forma clinica-stadializarea bolii, eventual
preponderenta ce o prezinta cazul
-diag etiologic-stabileste cauza
-diag. Functional -tulburari functionale caracteristice pe care le
produce afectiunea
-diag evolutiv-modalitate de evolutie a bolii: rapid, mediu, lent
-diag de complicatii-se refera la complicatiile produse de DCM
-diag prognostic-in functie de gravitatea afectarii prin boala;
bun/ rezervat
-diag tratament-se refera la situatia in care boala a fost tratata/
nu si la calitatea tratamentului

Definiti relatia mandibulo-maxilara optim functionala

Pozitia mandibulo-craniana
fiziologica, de referinta,
independenta de ocluzia dentara,
pozitia cea mai inalta, cea mai
anterioara de contact articular
condilo-menisco-temporal stabila
tridimensionala care favorizeaza
rotatia pura si permite diferite
deplasari mandibulare.

.Descrieti manipularea mandibulara prin utilizarea separatorului

ocluzal pentru slefuirea selectiva progresiva a dintilor naturali

-medical apreciaza inocluzia sagitala intre incisivii inferiori si fetele

palatinale ale incisivilor sup in IM
-se face prin adaugarea unui nr X de folii pana pacientul nu mai simte
contact intre dintii posteriori
-setul X de folii se introduce intre incisivi centrali
-pacientul strange dintii cu itensitate medie 15-20 sec
-daca dupa acest interval simte contact intre dintii posteriori se mai
adauga folie si pacientul strange dintii un timp mai indelungat
-cand dupa o strangere de 3-5 min, nu mai apare nici un contact
posterior se poate afirma ca mandibula e pozitionata tripodic-contacte
la nielul celor 2 condili si in zona incisiva
-un pacient obisnuit ajunge in pozitie tripotizata dupa adaugarea a 7
folii
-dupa orice tehnica de manipulare mandibulara, se recomanda in final
sa se testeze rezultatul echilibrarii cu ajutorul separatorului ocluzal

Descrieti utilizarea separatorului ocluzal pentru

slefuirea selectiva progresiva
-se introduce un nr. X de folii intre IC a celor 2 arcade
-nr. Final de folii se determina cand pacientul nu simte nici un contact intre
dd posteriori iar IC sunt in ocluzie prin intermediul foliilor timp de 3 minute
-apoi se scoate 1 folie
-se sterge cu o compresa uscata prima zona de prematuritate simtita de
pacient
-se aplica peste arcada dentara hartie de articulare mentinuta intr-o presa
Miller.
-se pozitioneaza separatorul ocluzal
-se instruieste pacientul sa inchida pe dintii posteriori si imediat cum simte
un contact intre acesti dinti trebuie sa loveaca in sus si in jos dintii, pana la
marcarea primului contact premature medical analizeaza miscarea de la
nivelul tablei ocluzale dupa criteriul cuspid-fosa indeparteaza
prematuritatea dupa indepartarea prematuritatii , pacientul inchide din nou
dintii se foloseste acelasi numar de folii ca inainte de slefuirea selectiva
pentru a confirma daca s-a indepartat suficient din structura dintelui.

Descrieti etapa de adancire a santurilor anatomice

pentru slefuirea selectiva progresiva a dintilor naturali

:
-adancirea sau marirea si accentuarea santurilor
anatomice atat pe partea meziala cat si pe ceea
distala a fiecarui cuspid centric pe masura corectarii
sale
-adancirea ne permite sa deplasam marcarea
parematuritatii lasata de hartia de articulare M/D ,
de pe panta unui cuspid catre varful anatomic al
cuspidului
-realizarea relatiilor de tip cuspid/ foseta este
valabila numai daca facem corectarea tuturor
cuspizilor centrici

Descrieti etapa de sferoidizare a pantelor externe

pentru slefuirea selectiva progresiva a dintilor naturali

-consta in reconturarea pantelor extreme a

cuspizilor centrici ce duce la ingustarea
tridimensionala a tablei ocluzale in sens vestibulooral
-sferoidizarea se realizeaza doar in cadarnul 1 sau
numai in cazul unei prematuritatii centrice de parte
lucratoare, in aceasta situatie marcarile se gasesc
pe pantele exterioare ale cuspizilor centrici
-corectarea pantelor interne trebuie realizata numai
pentru a deplasa marcarile spre varful cuspidului.

Descrieti etapa de ascutire a cuspizilor centrici pentru

slefuirea selectiva progresiva a dintilor naturali

.
-este un procedeu prin care se permite
trecerea cuspizilor centrici prin fosele
antagoniste fara ca morfologia dintilor
anatgonisti sa die distrusa prin crearea
unor fose excesiv de largi ce nu sunt
corecte din p.d.v anatomic si functional
-ascutirea cuspizilor centrici rezulta din
combinarea adancirii cu sferoidizarea sau
corectarea pantelor interne

Descrieti separatorul ocluzal

-dispozitiv asemanator unui set de lere
cu toate ffoliile de aceeasi grosime 0,1
mm numerotate de la 1 la 50
-foliile au 0,5 inch latime si 2 inch
lungime
-confectionarea din mylar, poliester,
policarbonat, acetat sau alte tipuri de
material plastic

Enumerati principalele semne clinice din infraocluzie:

-modificari la nivelul fetei, dintilor, limbii si

mucoasei jugale
-aspectul buzelor poate sa dispara
-santurile nazo-geniene se adancesc
-dintii anteriori superiori acopera exagerat in
sens vertical dintii anteriori inferiori
-fetele palatinale sunt abrazate
-senzatie de arsura permanenta a marginii
limbii (glosodinie)
-durere prin contractura muschilor limbii

Enumerati simptomatologia din infraocluzie

-contracturi musculare
-deschinezie mandibulara
-tulburari articulare,otologice
-ulceratii ale mucoasei palatine;
-tulburari de vorbire;
-parafunctii

Enumerati principalele cauze care se intalnesc in

supraocluzie

-gutiera ocluzala;
-proteza mobila;
-puntea dentara;
-tratamentul ortodontic;
-mijloace terapeutice prin care
medicul dentist poate desfiinta
spatiul liber

Enumerati principalele semne clinice in supraocluzie

-modificari la nivelul fetei dintilor si limbii

-etajul inferior al fetei este marit
-dintii anteriori superiori sunt descoperiti exagerat
de catre buze
-pe dintii naturali antagonistii restaurarilor
protetice metalice se observa fatete de abraziune
-pe marginea limbii sporadic senzatie de arsura
(glosodinie)
-halena pronuntata
-mobilitate dentara

Enumerati si simptomatologia din supraocluzie

-tulburari de vorbire;
-tulburari neuro musculare;
-tulburari auriculare cu senzatie de
vertij;
-tulburari psihice

Enumerati lista diagnosticelor pentru sinteza datelor in

reabilitarea orala

-diag. Anatomo-clinic
-diah. Topografic;
-diag de forma clinica;
-diag etiologic;
-diag functional;
-daig evolutiv;
-diag. De complicatii;
-diag prognostic;
-diag. Tratament

Enuntarea etapelor de tratament dupa Yuodelis

identificarea patologiei
terapie ocluzala
-montarea modelelor de studiu
-prepararea dintilor de model din gips,
echilibrare
-simulare ortodontica, simulare protetica
stabilizarea temporara
chirurgie parodontala
stabilizare provizorie
stabilizare pe termen lung

Enumerati fazele Conceptului de Asistare a Planului

de Tratament

-tratament de urgenta
informare-documentare
decizie terapeutica
conditionare tisulara
modificare tisulara
stabilizare
mentenanta

Enumerati etapele fazei a 2-a a Conceptului CAPT :

Informare-documentare

-anamneza, amprenta;
-examen clinic;
-sondare parodontala ;
- imagistica ;
-examenul modelelor;
-analiza ocluzala pa articulator;
-simulare terapeutica

Enumerati etapele fazei a-4a a Conceptului CAPT :

conditionarea tisulara

-recomandari psihocomportamentale;
-rezolvarea problemelor musculoarticulare;
-extractie, chirurgie orala;
- stomatologie restaurativa simpla;
-parodontologie initiala;
-restaurare protetica imediata

Enumerati etapele fazei a 5-a a Conceptului CAPT;

modificarea tisulara

-ortodontie; -endodontie;
-restaurarea provizorie de prima
generatie; -parodontologie; -chirurgie
orala preprotetica de ameliorare;
-implantologie stadiul 1; -chirurgie
ortognatica, chirugie articulara,
reconstruirea coronara, implantologie
stadiul 2; -restaurare provizorie de a
doua generatie

Enumerati etapele fazei a 7-a a Conceptului CAPT:

mentenanta (intretinerea)

-igiena buco-dentara
-controlul parafunctiilor
-controlul semnelor musculoarticulare
-controlul radiografic
-cimentare definitiva
-programarea vizitelor de control

Enumerati criteriile ocluzale ale reconstructiei in RO

a. planul de referinta
b.pozitia de referinta, pozitia terapeutica
c.dimensiunea verticala de ocluzie
d.amplasarea incisivului mandibular, grupul
incisivo-canin mandibular
e.amplasarea incisivului maxilar, grupul
incisivo-canin maxilar
f.planul de ocluzie si curba lui von Spee
g.panta de ghidaj incisiv
h.inaltimea cuspidiana si curba lui Wilson

Enumerati regulile slefuirii selective

-adancirea santurilor anatomice
-sferoidizarea pantelor externe
-ascutirea cuspizilor centrici

Enumerati principiile care trebuie respectate

de orice forma de terapie ocluzala
:
-dintii posteriori trebuie sa dirijeze inchiderea mandibulei,
fara devieri, raportul cuspid/ foseta asigura inchiderea
corecta -ideala
-dintii anteriori sa asigure dezangrenarea imediata a
dintilor posteriori in orice miscare excentrica a mandibulei
-dezangrenarea sa fie in armonie cu articulatiile temporomandibulare si nimeni nu trebuie sa modifice forma
incisivilor/ caninilor indiferent de functia articulatiei

.Enumerati premedicatia necesara pentru slefuirea selectiva

progresiva a dintilor naturali

-relaxante-diazepam comp. A 5 mg. Parentenal

-antisialogoge-banthine comp. 50 mg

-paropantheline- bromide comp. 15 mg

-probantine sol 6%, 0,5-1 cc inj. S

Enumerati materialele pentru slefuirea selectiva a dintilor naturali

-rulouri vata tip Richmond 4 medium

-separator ocluzal cu nr, de folii cunoscute
-benzi pentru testarea ocluzala tip Shim Stock
-hartie de articulare ultrafina cu 2 fete
-ceara calibrata verde de 0,3 mm

Enumerati instrumentele necesare pentru slefuirea selectiva

progresiva a dintilor naturali

-articulator semi adaptabil -Quick Master

-pensa pen hartia de articulare
-pensa hemostatica dreapta
-freza tungsten carbid ptr. Turbine

Enumerati avantajele slefuirii selective progresive a dintilor naturali

Modalitatea de tratament eficienta in terapia

semnelor si simptomelor ocluziei patologice
copatibila cu relativitatea gestului practicianului.
Forma economica si simpla a terapiei ocluzale, se
poate realiza pe modele de studiu, inainte de a
incerca producerile intraorale, atunci cand pacientul
nu are o imagine mental completa a rezultatului
final al echilibrarii
Permite pacientului sa aprecieze medical stomatolog

Enumerati ce se verifica la prezentarea pacientului in faza de control

periodic ocluzal

-traiectoria de inchidere in centric; -traiectoria de

inchidere in I.M; -ling centricul; -contacte centrice:
localizare-nr. Repozitie-calitate; -stabilitatea in R.C
-contactele in I.M :localizare-nr-repozitie-calitate;
-stabilitatea ocluzala in I.M
-propulsia cu traseu in pozitia test final, cu prezenta
fenomenului CHRISTENSEN sagital
-lateralitatea stanga-dreapta cu verificarea in pozitia
test activa a contactelor pe partea activa si a
fenomenului CHRISTENSEN transversal

Etilogia DCM principala cauza care determina modificari

sistemice este efortul
-simptomele DCM pot aparea atunci cand
functionarea normala este cuplata cu un
eveniment care depaseste toleranta fiziologica

Faza de control ocluzal periodic urmareste

:
-ajustarea spontana fiziologica a ocluzieie
-aparitia sau nu a interferentelor
-calitatea contactelor dento-dentare obtinute ce
se pot modifica
-stabilitatea ocluzala
-sedinte de control se programeaza la 1 sapt.
Ptr 1 luna si apo la intervale de 2-3 luni

Faza 1 de slefuire selectiva

-refacerea armoniei in sens sagital, transversal,
vertical a ariilor ocluzale daca sunt perturbate
-slefuirea prematuritatilor mari se realizeaza
prin: cronoplastie; devitalizari si gingivoalveolo-plastie; terapie protetica

Faza a 2-a de slefuire selectiva

se verifica: traiectoria de inchidere in centric; -traiectoria de inchidere in IM;
-traseul de toleranta dintre RC si IM
-Avem 2 situatii posibile:
a) nu apar puncte de contact prematur si miscarea este continua
b)apar prematuritati pe traseele mentionate care impiedica realizarea corecta a
relatiilor sau deflectarea mandibulei
Se aplica regulile de slefuire selectiva:
-daca punctele deflective produc mezializarea mandibulei se suprima contactele
plasate pe pantele meziale maxilare si distale mandibulare (formula MUDL)
-daca mandibula este distalizata prin contact prematur acesta trebuie cautat pe
pantele distale la maxilar si mezial lingual
-daca mandibula este deplasata lateral, slefuirea se realizeaza diferit:

-deplasarea spre dreapta-pe partea dreapta se slefuiesc DULL

-deplasarea spre stanga-pe partea stanga se slefuieste PUBL

Infraocluzia definitie
:situatia clinica in care spatiul liber
este supradimensionat

Marcarile hartiei de articulatie

-zonele unde sunt localizate marcarile pe
cuspizii antagonisti in situatia unui anumit tip de
prematuritate intr-o anumita pozitie diagnostica.
-zonele unde sunt evidente fatetele de uzura in
situatia acestei prematuritati
-indicatii ale zonei care trebuie analizata in
vederea echilibrarii prin slefuire selectiva

Plan de tratament la pacienti cu arcade integre

si patologie prin carie simpla sau complicata

-OPG;
-tratamentul urgentei;
-tratament parodontal;
-reconstituiri coronare si corono-radiculare;
-modelare diagnostica in ceara;
-tratament protetic provizoriu;
-tratament protetic definitiv

Plan de tratament la pacientii cu patologie prin carie simpla sau

complicata la nivelul arcadelor partial edentate:

-OPG;
-tratamentul urgentei
;- tratament parodontal;
-montare in articulator;
-analiza ocluzala;
-propunere plan tratament;
-confectionarea protezelor temporare fixe sau mobile;
-reevaluarea;
-tratament protetic definitiv

Plan de tratament la pacient cu probleme ortodontice

-set complet de rx;

-propunere plan de tratament ;
-eventuale extractii ;
-tratament ortodontic;
-chirurgie ortodontica;
-ortodontie post-chirurgicala;
-contentie ortodontica;
-reevaluare ocluzala

Plan de tratament la pacient cu patologie parodontala severa :

-OPG;
-ablatia lucrurulor incorecte;
-tratament Cs sau Cc cu caracter de urgenta;
- indicatii privind igiena buco-dentara corecta;
-extractii ;
-reconstituiri coronare sau corono-radiculare;
-tratament parodontal propriu-zis;
-montare in articulator ;
-analiza ocluzala ;
-modelare dg in ceara;
-propunere plan de tratament;
-implante daca este cazul ;
- lucrari fixe daca este cazul ;refacerea lucrarilor provizorii;
-tratament protetic definitiv

Plan de tratament la pacienti cu indicatie Implante multiple

-set complet rx;

-montare articulator;
-analiza ocluzala inainte de implante;
-modelare dg. In ceara;
-realizarea repere pe Rx;
anailiza imagistica
; -propunere plan de tratament;
-tratament implantar

Plan de tratament la pacientii cu patologie ocluzala

-dupa tratamentul ortodontic pacientul se

prezinta cu gutiera ocluzala
-se va construi o noua IM maxima terapeutica

Regulile slefurii selective

-alegerea celei mai conservative solutii de slefuire
-se realizeaza atat pe modele montate in articulator , se evaluaza rezultatele
apoi se realizeaza in cavitatea bucala
-se indica corectia malpozitiilor dentare cu scopul unui mai bun aliniament
dentar
-se accentueaza releful ocluzal mai degraba decat reducerea lui
-obtinerea punctelor de contact multiple si limitate in suprafata
se face corectia din foseta, iar prin largirea acesteia se obtine libertate in
centric
-se urmareste respectarea stopurilor centrice si a cuspizilor de sprijin
-nu se scurteaza cuspizii, se slefuiesc versantii cuspizilor
-dupa Ramfjord-DAWSON se face slefuirea in RC si IM

Situatii clinice infraocluziei:

-interpozitia lateral a limbii

-disparitia angrenarii ocluzale posterioare
-micsorarea DVO prin manopere iatrogene
-abraziune generalizata a arcadelor dentare

Supraocluzia def:
spatiul liber este inexistent