Traumatismele dento-paradontale

la copii

Traumatismele dentare sunt intreruperi de

continuitate anatomica a coroanei si radacinei
dentare,a tesuturilor adiacente si modificari de
pozitie.

Aproximativ o treime din copii sufera la un moment dat diverse

traumatisme oro-dentare. Traumatismele orale reprezinta, ca frecventa,
a doua patologie intalnita in practica pedodontica, dupa patologia
cauzata de procesul carios. Traumatismele pot interesa ambele dentitii
si pot produce afectarea dintilor, fracturi osoase si lezarea partilor moi.
Perioada de varf in care apar aceste traumatisme ce implica dintii
temporari este intre 18 si 40 de luni si ea reprezinta perioada unei
mobilitati din ce in ce mai rapide si necoordonate a
copilului.Traumatismele dintilor temporari apar in urma cazaturilor din
perioada in care copii invata sa mearga si sa alerge sau datorita
cazaturilor din pat, carucior , frecvent in timp ce sug biberonul sau vreo
jucarie, acestea avand rolul corpului contondent
In jurul varstei de sase ani, odata cu inceputul scolii, baietii sunt de
doua -trei ori mai predispusi la accidente in comparatie cu fetele.
Accidentele sportive si altercatiile dintre baieti sunt cele mai dese cauze
care produc fracturi dentare in timpul adolescentei. Luxatiile sunt cele
mai frecvente la dentitia temporara deoarece osul alveolar este foarte
rezilient
Regiunea incisiva, in special cea superioara, este cea mai expusa. Cei
mai afectati sunt incisivii centrali superiori atat datorita pozitiei lor
anterioare pe arcada, cat mai ales in cazurile in care sunt protrudati.

Clasificarea traumatismelor
dentare

Fisur n smal

Fractur coronar necomplicat limitat la

nivelul smalului
Fractur coronar necomplicat la nivelul
smalului i dentinei
Fractur coronar complicat
Fractur corono-radicular necomplicat
Fractur corono-radicular complicat
Fractur radicular

Clasificarea traumatismelor parodontale

Contuzia
Subluxaia
Luxaia extruziv
Dislocarea
Intruzia
Avulsia

Frecvena traumatismelor n funcie de

vrst
16 - 20 ani
10-12 ani

32%

4%

16%
20%

14-16 ani
12-14 ani

29%

2,5 10 ani

Modul de producere a traumatismelor

abuz fizic; 2%

cadere si coliziune; 8%

accidente auto; 23%

activitati sportive; 67%

Frecvena pe tipuri de
traumatisme

Traumatismele dento-parodontale in dentitia temporara pot

surprinde dintele in diferite stadii de dezvoltare (dinte
temporar imatur, dinte temporar matur, dinte temporar in
perioada de resorbtie). De asemenea unele forme clinice de
traumatisme pot intercepta cripta dintelui permanent in
formare.

Examinarea trebuie efectuata cu rapiditate, speculand

momentele in care se poate coopera cu copilul. De aceea,
este important sa se cunoasca ceea ce trebuie observat cu
prioritate. Din acest punct de vedere sunt foarte utile datele
anamnestice obtinute de la insotitorul pacientului, punand
accent pe momentul si modul in care s-a produs
traumatismul, zona interesata, principalele acuze locale si
generale, daca copilul a fost adus direct sau a mai fost intr-un
serviciu de specialitate, daca s-a instituit vreun tratament.
Astfel, intrebarile Cand? Cum? Unde? au o valoare
diagnostica semnificativa.

Fisura reprezinta o fractura incompleta localizata

numai in smalt sau uneori in smalt si in dentina, fara
lipsa de structura dura dentara. La nivelul aceluiasi
dinte, fisura poate fi unica sau pot exista mai multe
fisuri.

Caracteristici:
nedureroasa
mobilitate fiziologica
percutie negativa
teste de vitalitate normal pozitive
RX periapicala cu aspect normal

Optiuni de tratament:
- nu este necesar un anume tratament
- copilul trebuie sa menajeze dintele, sa-l fereasca de variatii de temperatura si de
masticatie pe obiecte dure care ar putea conduce la marirea fisurii
- igiena buco-dentara riguroasa
- fluorizare
- regim igieno-dietetic
- monitorizare

Fractura coronara consta intr-o lipsa de structura dura dentara,

fie in smalt, fie in smalt si in dentina. In fractura coronara simpla,
linia de fractura se afla la distanta de camera pulpara, in timp ce
in fractura coronara complicata, linia de fractura intrerupe
continuitatea camerei pulpare.

Caracteristici fractura coronara a smaltului:

nedureroasa
la inspectie se observa lipsa de substanta dura, muchii ascutite si
eventual leziuni ale partilor moi (buze, obraji, limba)
mobilitate fiziologica
percutie negativa
teste de vitalitate normal pozitive
Rx periapicala releva lipsa de substanta dura dentara localizata
la nivelul smaltului

Optiuni de tratament:
igiena buco-dentara riguroasa
evitarea variatiilor de temperatura
netezirea muchiilor ascutite
fluorizare
monitorizare si regim igieno-dietetic

Caracteristici fractura coronara nepenetranta a smaltului si dentinei:

dureri provocate in special de rece
inspectia releva lipsa de substanta care intereseaza smaltul si dentina dar
nu si pulpa si eventuale plagi ale partilor moi
mobilitate fiziologica
percutie negativa
teste de vitalitate normal pozitive
RX periapicala releva lipsa de substanta dura dentara localizata la nivelul
smaltului si dentinei.

Optiuni de tratament:
antialgice
evitarea variatiilor de temperatura
coafaj indirect cu HC/CIS
refacere cu compozit
monitorizare 4-6 saptamani si regim igieno-dietetic

Caracteristici fractura coronara penetranta:

dureri provocate la agenti fizici si chimici si masticatie, uneori dureri spontane care indica
aparitia inflamatiei pulpare
la inspectie se observa interesarea smaltului, dentinei si deschiderea camerei pulpare
mobiliate fiziologica
percutie negativa
teste de vitalitate normal pozitive
RX periapicala releva lipsa de substanta dura dentara care deschide camera pulpara

Optiuni de tratament:
Antialgice si evitarea variatiilor de temperatura
DT imatur vital: Coafaj direct cu HC/MTA sau pulpotomie partiala vitala cu HC/MTA si refacerea
defectului cu compozit sau coroane prefabricate
DT matur vital: pulpotomie sau pulpectomie vitala in functie de gravitatea pulpitei si
refacerea defectului cu compozit sau coroane prefabricate
DT matur cu necroza/gangrena se trateaza conservator sau se extrage pentru a nu constitui
un factor de risc pentru succesorul permanent, in functie de gradul resorbtiei radiculare,
gravitatea afectarii pulpare, cooperarea pacientului
Extractia la copiii total necooperanti
Monitorizare si regim igieno-dietetic

Fractura corono-radiculara intereseaza smaltul, dentina si cementul

radicular. Un capat al liniei de fractura se afla in smalt, iar celalat capat in
cement, subgingival. Se detaseaza un fragment corono-radicular care este
mobil, dar este mentinut pe loc de ligamentele subgingivale. Fractura poate
fi penetranta sau nepenetranta infunctie de localizarea fata de camera
pulpara.

Caracteristici:
dureri provocate de ageti fizici, chimici si de masticatie si uneori spotane in
cazul inflamatiei pulpare
inpectie fractura intereseaza smaltul, dentina si cementul si poate sau nu
sa afecteze pulpa
fragmentul coronar este mobil
sensibilitate la percutie
teste de vitalitate pozitive

Optiuni de tratament pentru fractura corono-radiculara nepenetranta:

indepartarea fragmentului coronar mobil daca este mic si pastrarea si
restaurarea fragmentului radicular
tratament endodontic daca este nevoie
extractia in cazul fracturilor oblice foarte profunde sau verticale
regim igieno-dietetic
aplicatii locale cu clorhexidina timp de 1 saptamana
monitorizare prin controale clinice si radiologice la 1, 3, 6, 12 luni

Optiuni de tratamet pentru fractura corono-radiculara penetranta:

extractia pentru a preveni afectarea germenului definitiv
regim igieno-dietetic
control clinic la 3-4 saptamani

Fractura radiculara intereseaza cementul, dentina radiculara si pulpa. Linia

de fractura poate fi unica sau pot exista mai multe linii de fractura sau
chiar fractura cominutiva. In functie de traseul liniei de fractura, se descriu
fracturi radiculare verticale, oblice sau orizontale, cele din urma fiind cele
mai frecvente. Dintele este impartit in doua fragmente, unul coronar si unul
apical, intre care poate exista un spatiu (fractura radiculara ce deplasare)
sau nu (fractura radiculara fara deplasare).

Caracteristici:
intereseaza cementul, dentina si pulpa
inspectie fragmentul coronar poate fi uneori deplasat, modificat de
culoare rosietic sau gri, daca fractura este cervicala apare sangerare din
santul subgingival
fragmentul coronar este mobil
sensibilitate la percutie
teste de vitalitate negative de obicei, ceea ce indica o afectare pulpara
tranzitorie/permanenta. Se repeta.
RX periapicala releva numarul si traseul liniior de fractura

Optiuni de tratament:
antialgice
evitarea masticatiei pe dinte
niciun tratament curativ ci doar regim igieno-dietetic daca fragmentul
coronar nu este mobil si nici deplasat
extractia fragmentului coronar mobil si deplasat si mentinerea
fragmentului apical care se va elimina prin resorbrie radiculara
tratament endodontic, doar pe fragmentul coronar daca pulpa radiculara
este vitala, cu pasta resorbabila
control clinic dupa 1 saptamana si conrol radiologic la 2-3 saptamani, 6-8
luni si 1 an.

Consecintele traumatismelor dintilor temporari pot sa apara

atat la dintii care au suferit traumatismul cat si la succesorii
permanenti.

Complicatiile dintilor traumatizati:

inflamatii pulpare
infectii ale ligamentelor periodontale
mortificari pulpare si complicatii periapicale de tip osteitic cu
prezenta de parulis/fistula
modificari de culoare ale coroanei
calcificari pulpare
resorbtii radiculare de tip inflamator
resorbtii radiculare de inlocuire

Consecinte asupra dintilor permanenti de

inlocuire:
anomalii de dezvoltare:
anomalii de structura (hipomineralizari, hipoplazii, sindrom
Turner)
anomalii de forma (dilacerari coronare/radiculare)
asocieri intre dilacerare si defecte de structura
deplasari ale mugurilor dintilor permanenti
odonoame
perturbari ale eruptiei dintilor permanenti de inlocuire:
devierea traseului eruptiv
intarzieri ale eruptiei
eruptii accelerate in cazul extractiilor recente