ANUL 1989

Context internaional
Decembrie 1989 Romnia
Motenirea comunismului

1. Context internaional

Dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, regimul comunist s-a extins
n Europa Central i de Sud-Est: Romnia, Ungaria, Bulgaria,
Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Albania, RDG.

Cortina de fier este o sintagm des folosit pentru a desemna linia

de demarcaie n Europa ntre Europa Occidental (democratic) i
Europa Rsritean (comunist) din perioada Rzboiului Rece.
Termenul de Cortina de Fier a intrat n circulaie mai ales dup
discurusl lui Winston Churchill din 1947 prin care trgea un semnal
de alarm n ceea ce privete extinderea comunismului.

rile nealiniate
sunt marcate cu
gri deschis cnd
aveau un regim
liberal, cu gri
nchis sau griroz cnd aveau
un regim
comunist.
Austria
Elveia
Finlanda
Suedia
Iugoslavia

Cortina de fier - caricatur

ZIDUL BERLINULUI

n Europa de Est, timp de jumtate de secol,

regimurile comuniste s-au meninut la putere din cauza
sperietoarei sovietice.
Pericolul interveniei sovietice a fost iminent i
amenintor n toat aceast perioad.
Exemplul aciunilor din 1965 din Ungaria i din 1968 din
Cehoslovacia a limitat muli ani iniiativele
locale de revolt anticomunist.

n 1985, la conducerea
URSS a venit Mihail
Gorbaciov.
Reformele sale sunt
cunoscute sub numele de
PERESTROIKA i
GLASNOST.

Prin aceste reforme a

ncercat s regenereze un
sistem birocratic
incompetent i corupt.

n vara anului 1989, Mihail Gorbaciov a inut un discurs la

Strasbourg care a fost interpretat ca o deschidere fa de
aciunea dat reformatorilor din Europa de Est.

Faptul c statele Europei aparin unor sisteme sociale diferite este

o realitate. Recunoaterea acestui fapt istoric i respectarea
dreptului suveran al fiecrui popor de a-i alege sistemul social n
funcie de propria dorin sunt cele mai importante premise pentru
un proces european normal. n unele ri, ordinea politic i social
s-a schimbat n trecut i, la fel de bine, se poate schimba i n viitor,
dar aceasta este exclusiv o problem a popoarelor n cauz i a
opiunii lor. Orice amestec n afacerile interne, orice ncercare de a
limita suveranitatea statelor-prietene, aliate sau alte state-este
inadmisibil. (Mihail Gorbaciov, Pravda, 7 iulie 1989)

Timp de 40 de ani, regimurile comuniste din

Europa de Est preu indestructibile.
Cortina de Fier a nceput s se destrame n anul
1989 i, n doar un an de zile, rile au renunat la
Comunism una dup alta.

POLONIA
revoluia sindical

Polonia a fost primul stat din

Europa de Est n care, la
Tadeusz
alegerile din 4 iunie 1989,
Mazowiecki
comunitii sunt nvini.
Pe 24 august, Tadeusz
Mazowiecki, consilier al
sindicatului Solidaritatea, a
devenit primul ef de guvern
care nu era comunist din fostul
bloc sovietic.
n decembrie 1989, Lech
Walesa a fost ales preedinte n
locul generalului Jaruzelski,
Lech
care demisionase.
Walesa

UNGARIA-O REVOLUIE
PE NESIMITE
Ungaria a cunoscut schimbri
majore pe tot parcursul anului 1989:
- trecerea la sistemul politic pluripartit
(februarie);
- revizuirea Constituiei care prevedea
ca alegerea preedintelui rii s se
facprin vot universal (martie)
- deschiderea frontierei de vest
refugiailor est-germani care doreau
s emigreze n RDG;
- ndeprtarea Partidului Comunist de
la Putere (25 noiembrie)

27 IUNIE 1989 Minitrii de

Externe ai Ungariei i Austriei
Au tiat srma ghimpat care
Separa cele dou ri.
Astfel, prima bre n Cortina
de Fier a fost fcut la grania
dintre Austria i Ungaria.

9 noiembrie 1989 CDEREA ZIDULUI BERLINULUI

Cnd a fost dat publicitii pe 9

noiembrie 1989 un decret al
oficialitilor est-germane care
permitea trecerea liber a
frontierei, mase uriae de estberlinezi s-au apropiat de zid
i, n cele din urm au traversat
prin toate punctele de trecere,
unindu-se cu mulimea din
Berlinul Occidental ntr-o
atmosfer srbtoreasc.

Zidul a fost n cele din urm

distrus de mulimile euforizate
ntr-o perioad de cteva
sptmni, cderea acestei
bariere fiind primul pas ctre
reunificarea Germaniei, care a
fost ncheiat n mod oficial pe
3 octombrie 1990.

Rmi a Zidului Berlinului. A mai

rmas foarte puin din fostul Zid al
Berlinului, care a fost distrus
aproape peste tot, cu excepia a trei
locaii. Chiar i bucile lsate n
picioare nu mai seamn cu vechiul
Zid; sunt foarte deteriorate, (de foarte
mulii amatori de suveniruri)

BULGARIA O LOVITUR DE PALAT

Todor Jivkov, care avea aproape 80 de ani, a fost inlaturat de la putere

foarte simplu, printr-o lovitura de palat efectuata de Politbiuroul local.
Inlaturarea lui de la putere de catre fostii tovarasi a avut loc pe 10
noiembrie, chiar in dimineata de dupa deschiderea Zidului Berlinului.
Noul lider, Petar Mladenov, spera sa
poata prelungi comunismul, iar pentru
asta isi asumase ambele functii ale lui
Jivkov, atat pe cea de secretar general
al partidului comunist, cat si pe cea de
presedinte al consiliului de stat.
Tragand insa lectiile din cele
intamplate in celelalte tari foste
comuniste, mai ales in Romania,
Mladenov a abolit ambele functii,
devenind simplu, in aprilie 1990,
presedintele Bulgariei.

Todor Jivkov a fcut o vizit

n Romnia n 18-20
octombrie 1989.

CEHOSLOVACIA REVOLUIA DE CATIFEA

Manifestaiile anticomuniste au
nceput la 17 noiembrie 1989. Greva
general din 27 noiembrie 1989 a
paralizat ara.
n acest context, Partidul Comunist
a renunat la putere. Pe 10
decembrie 1989, preedintele
comunist Gustav Husak se retrage.
Alexander Dubcek, eroul Primverii
de la Parga din 1968, a devenit
preedinte al Parlamentului 828
decembrie), iar Vaclav Havel,
celebrul scriitor disident a devenit
preedintele rii (29 decembrie
1989)

Vaclav
Havel

Alexander Dubcek

ROMNIA revoluia
sngeroas

La jumtatea lunii decembrie 1989, n

Romnia, nimic nu anuna ceea ce
avea s urmeze. Ceauescu prea s
reziste n faa presiunii externe
generat de contextul internaional.
Evenimentele l-au surprins nepregtit,
incapabil s neleag realitatea,
confuz i neinspirat n decizii.
Regimul Ceauescu a fost nlturat cu
preul a 1104 mori i 3352 de rnii.

CRONOLOGIA EVENIMENTELOR DIN ROMNIA

DECEMBRIE 1989

16 DECEMBRIE: la Timioara,
s-a ncercat evacuarea din
ora a unui pastor al Bisericii
reformate (calvine) Laszlo
Tokes.
Credincioii, dar i ali locuitori
ai oraului, se opun, iar
protestul se transform ntrunul anticeauist i
anticomunist.
Revolta ia proporii, iar
represiunea forelor de ordine
se ncheie cu mori, rnii i
arestai.

Laszlo Tokes.

Azi n Timioara, mine

n toat ara!

17 decembrie 1989 - Timioara

n dup-amiaza de 17 decembrie, mulimea s-a adunat din nou n
centrul oraului; Informat c revolta nu a putut fi nfrnt, Ceauescu
a dat ordin s se deschid foc mpotriva manifestanilor; ordinul a fost
dus la ndeplinire, cznd primii martiri ai Revoluiei din Timioara

18-19 decembrie 1989 - Timioara

n 18 decembrie, n faa
Catedralei, s-au adunat
mai muli tineri i copii
care au nceput s cnte
colinzi i s strige lozinci
anticomuniste; la un
moment dat, a aprut un
blindat din care s-a tras o
rafal asupra tinerilor de
pe trepte, secernd mai
muli dintre ei.
n noaptea de 18/19, cu complicitatea conducerii Spitalului
Judeean, autoritile au sustras o parte din cadavrele eroilor din
morga spitalului, transportndu-le la Bucureti, unde au fost arse
la Crematoriu; alte cadavre au fost ngropate pe ascuns ntr-o
groap comun; pentru a se terge toate urmele, documentaia
referitoare la aceste cadavre a fost distrus.

20 decembrie 1989 Timioara

Revoluia muncitorilor

n zilele urmtoare,
rezistena nu a ncetat;
n 19 decembrie,
muncitorii de la
ntreprinderea ELBA au
intrat n grev;

n 20 decembrie a
izbucnit greva general
n toate fabricile
timiorene; o mas de
zeci de mii de oameni
se ndrepta spre
centrul Timioarei n
dimineaa acelei zile; n
faa acestei situaii,
forele armate s-au
retras n cazarme;

Liderii revoluionarilor timioreni au

prezentat autoritilor comuniste o list cu
cereri din partea populaiei. Timioara a fost
declarat primul ora liber al Romniei de
ctre reprezentaii Frontului Democrat
Romn, prima formaiune politic
democratic nfiinat n Timioara.

Armata e cu noi!

Nu v fie fric,
Ceauescu pic!

Exemplul Timisoarei a fost urmat

si de alte orase din tara,
precum Arad, Sibiu, Targu Mures,
Alba Iulia, Resita, Brasov, Fagaras,
Cluj-Napoca si Caransebes.

Noi suntem
poporul!

20 decembrie 1989
Bucureti

Ceausescu fiind plecat intre timp in

Iran, cand s-a intors in tara pe data
de 20 decembrie, a descoperit o
situatie deteriorata.

La ora 19:00, 20 decembrie, a dat

o declaratie televizata dintr-un
studio TV situat in interiorul cladirii
Comitetului Central, in care i-a
etichetat pe cei care protestau la
Timisoara ca dusmani ai Revolutiei
Socialiste.

21 decembrie 1989
Bucureti

A doua zi, in data de 21

decembrie, a fost convocata
in jurul pranzului o mare
adunare populara menita sa
exprime sprijinul populatiei
fata de conducerea de
partid si de stat. Vorbind de
la balconul Comitetului
Central, Ceausescu a
evocat o serie de realizari
ale societatii socialiste.
Populatia a ramas
indiferenta la cele auzite,
doar randurile din fata il
sprijineau pe Ceausescu cu
scandari si aplauze.

Incapacitatea lui Ceauescu de a

trata situatia a iesit din nou in
evidenta cand a oferit, intr-un act
de disperare, cresterea salariilor
muncitorilor cu 100 de lei pe luna,
continuand sa laude realizarile
Revolutiei Socialiste.

21 decembrie 1989 - Bucureti

Sunetul unor petarde venind

dinspre marginea adunarii au
transformat manifestatia in haos.
Speriata la inceput, multimea a
inceput sa se imprastie. O parte
dintre participantii la adunare s-au
regrupat langa hotelul
Intercontinental si au inceput o
manifestatie de protest care apoi
a devenit revolutie.

Incercatile ulterioare ale cuplului

Ceausescu de a recastiga
controlul multimii folosind formule
ca Alo, alo! sau Stati linistiti la
locurile voaste! au ramas fara
efect.

Jos dictatorul!

inalului!
im
r
c
e
t
r
a
o
M

21 decembrie 1989
- Bucureti
Ceausescu, sotia sa,
precum si alti oficiali s-au
panicat, iar dictatorul s-a
intors in interiorul cladirii.
Transmisiunea directa a
mitingului a fost intrerupta,
dar oamenii care se uitau la
televizor vazusera destul ca
sa-si dea seama ce se
intampla. Incercarile lui
Ceausescu de a linisti
populatia luasera o
intorsatura neasteptata.

21-22 decembrie 1989

Bucureti
Mai tarziu, incepand cu
orele 18, a inceput
reprimarea propriu-zisa
care a durat pana a doua
zi, ora 3 dimineata.
Protestatarii, neinarmati
si neorganizati au fost
intampinati de soldati,
tancuri, TAB-uri, oameni
din Securitate imbracati in
haine civile si ofiteri ai
Unitatii Speciale de Lupta
Antiterorista.

21-22 decembrie 1989

Bucureti

S-a tras asupra multimii de pe cladiri,

strazi laterale si din tancuri. S-au
inregistrat multe victime prim
impuscare, injunghiere, sau strivire de
vehiculele armatei. Un TAB a intrat in
multime in apropierea Hotelului
Intercontinental. Pompierii blocau
multimea cu jeturi de apa puternice, iar
militienii bateau si arestau oamenii.
Se organizasera puncte de colectare,
unde erau adunati protestatarii care
erau capturati. Dupa identificare si
inregistrare erau transportati la
inchisoarea Jilava.

A fost o noapte incendiara.

Focurile de arma nu au
incetat sa se auda, pana la
3 dimineata, ora la care cei
care au supravietuit au
parasit
strazile.
Dupa
inabusirea revoltei, strazile
au fost spalate de sange
de masinile salubritatii.

22 decembrie 1989
Bucureti
Orele 7-10

A doua zi, in 22 decembrie 1989, vestea inabusirii in sange a

demonstrantiilor a ajuns in scurt timp la toata populatia
Bucurestiului.
Pe la ora 7 dimineata, Elena Ceausescu a fost informata ca un
numar mare de muncitori inaintau spre centrul Bucurestiului.
Baricadele militiei care trebuiau sa blocheze accesul spre Piata
Universitatii si Piata Palatului au fost inutile.
La ora 9:30, Piata Universitatii era plina de oameni. La presiunea
masei imense de demonstranti, fortele armate au inceput sa
fraternizeze cu demonstrantii.

22 decembrie 1989 - Bucureti

Ora 10 - Nicolae Ceausescu a luat o

portavoce si a incercat sa se
adreseze multimii de la balconul
cladirii Comitetului Central al
Partidului Comunist, dar a fost
intampinat cu un val de dezaprobare
si furie.
Ora 10.07 Fuga soilor Ceauescu
din Bucureti cu un elicopter.
Ora 11 - Dupa fuga lui Ceausescu se
instaleaza haosul in Bucuresti.
Multimile invadeaza Comitetul
Central iar birourile oficialilor
comunisti sunt vandalizate. Tintele
preferate fiind portretele dictatorului.
Ora 12.15 Televiziunea i reia
emisia

22-25 decembrie 1989

- Bucureti

In jurul orei 23:00

este anuntata
constituirea
Consiliului Frontului
Salvarii Nationale,
ca nou organ al
puterii.
Urmeaz trei zile de
confruntare cu
teroritii, ntr-un
rzboi de gheril
urban, soldat cu
numeroase victime.

24 decembrie 1989

Ceausescu impreuna cu
sotia sa Elena ce se aflau la
Snagov, au plecat cu
elicopterul spre Pitesti. In
apropiere de Boteni au
abandonat elicopterul,
caruia i s-a cerut sa
aterizeze de catre armata.
Pe jos, sotii Ceausescu au
ajuns la o statie de
cercetare agricola aflata la 5
km de Targoviste, unde au
fost preluati de militieni si
transportati la garizoana
din Targoviste.

25 decembrie 1989

In ziua de Craciun, soii

Ceauescu au fost
condamnati la moarte de
catre o curte militara ad-hoc,
pentru o serie de acuzatii,
printre care si genocid.
Au fost executati in incinta
garizoanei din Targoviste.
Cadavrele lor au fost
transportate cu elicopterul la
Stadionul Steaua, unde s-au
ratacit.
Au fost gasite a doua zi si
aduse cu morga la Spitalul
Militar. De acolo au fost
transportate la cimitirul
Ghencea si inmormantate in
secret.

Fragmentele din filmarea cu procesul

si finalul executiei au fost difuzate in
aceeasi zi la televiziunea nationala.
Intensitatea luptelor armate a scazut
brusc dupa difuzarea pe 25 decembrie
pe postul national de televiziune a
executiei sotilor Ceausescu, insa s-au
mai inregistrat atacuri pana pe data
de 27 decembrie.

SLOGANURI LANSATE LA TIMIOARA I BUCURETI

i noi am fost soldai
i nu am tras n frai!

Armata e cu noi!

Jos cizmarul!
Jos analfabeta!

Nu plecm acas
Morii nu le las!

Ceauescu nu uita
Vrem pantofi din pielea ta!

Ceauescu judecat
Pentru sngele vrsat!

Ceauescu Anul Nou

O s-l fac n cavou!

Primele alegeri libere mai 1990

Surse:

www.wikipedia.ro
www.didactic.ro
www.descopera.org
www.timisoara.com
O istorie a comunismului din Romnia,
Manual pentru liceu