CENTRUL JUDEEAN DE EXCELENT

PRAHOVA
Str. Gheorghe Doja nr.98, Ploiesti
Tel/fax +40 344 408 632
excelentaph@gmail.com
www.centrulexcelenta.com

Digestia reprezinta totalitatea transformarilor (fizice, chimice si mecanice) pe

care le sufera alimentele pana la obtinerea de substante simple (absorbabile) si resturi
nedigerabile (fecalele).

Hidroliza = tipul de descompunere in care la fiecare legatura chimica rupta se adauga o

molecula de apa;

 reprezinta sectorul de receptie al hranei;

se afla organe specializate pentru maruntirea si amestecarea hranei;

sunt fixati in alveole (ceea ce ofera mobilitate si eficienta);

au si rol de aparare;
incisivi: taie hrana si functioneaza prin forfecare
(sunt foarte dezvoltati la rozatoare si au crestere continua)
canini: sfasie hrana;
(la carnivore sunt mari, iar la inchiderea gurii trec unul pe langa altul servind la
retinerea prazii)

 premolarii si molarii: maruntesc hrana in diferite feluri:

rozatoare si erbivore: au zimti si functioneaza prin pilire;
carnivore: au crestete inalte si functioneaza prin forefecare;
omnivore: au relief rotunjit si functioneaza prin strivire;

are o structura musculoasa complexa, care-i permite miscari foarte variate;

receptioneaza numerosi stimuli mecanici, termici si gustativi;

 consta, in special, in transformari mecanice si fizice;

maruntirea este sufericiala la carnivore si temeinica la erbivore;
umectarea se face cu ajutorul salivei;
saliva reprezinta secretia celor 3 perechi de glande salivare: parotide, submaxilare si
sublinguale;

 este locul in care se intersecteaza calea digestiva cu cea respiratorie;

prezinta muschi striati dispusi longitudinal si circular;

este un tub flexibil, elastic, care face legatura intre faringe si stomac;
prezinta musculatura striata in partea superioara si neteda in cea inferioara;
asigura deglutitia;

 este situat in partea superioara a cavitatii abdominale, imediat sub diafragmn, fiind cea
mai dilatata parte a tubului digestiv;
dimensiunile lui depind de modul de hranire;
mamiferele fitofage: stomac incapator intrucat hrana este foarte voluminoasa
mamiferele praduitoare: au un stomac incapator deoarece se hranesc ocazional
omnivorele: au un stomac mai mic, avand hrana accesibila si cu un continut nutritiv
satisfacator;
majoritatea mamiferelor prezinta stomac tetracameral, exceptie fac rumegatoarele care
au stomac tetracameral;
musculatura sa este neteda, dispusa circular, longitudinal si oblic, ceea ce ii confera o
mobilitate avansata;

 mucoasa este cutata cu glande castrice, care produc

SUCUL GASTRIC;

prin miscarile sale, stomacul amesteca hrana cu

cu sucul gastric pana la formarea unei paste;
miscarile intense forteaza deschiderea orificiului
PILORIC (= face trecerea spre duoden), care permite
Sa treaca o cantitate mica de continut; imediat
SINCTERUL PILORIC (un muschi circular) inchide trecerea; fenomenul se reia astfel ca
stomacul trimite spre intestin ,,portii mici de continut;
la rumegatoare, lucrurile stau altfel:

 hidrolizeaza proteinele pana la lanturi mai scurte de aminoacizi (albumoze si peptone);

daca glandele gastrice ar produce pepsina activa, ele s-ar autodistruge deoarece sunt
formate din celule (contin proteine)
pepsina este eliminata in stomac in forma inactiva numita PEPSINOGEN, care in
prezenta de HCl devine pepsina;

coaguleaza laptele in prezenta de calciu, fiind mai activ la mamiferele tinere, sugare

hidrolizeaza doar grasimile emulsionate in acizi grasi si glicerol

 este cel mai lung segment al tubului digestiv;

are un traseu foarte sinuos in cavitatea abdominala;
lungimea este adaptata la natura hranei;
in profunzime, prezinta glande microscopice care
produc SUCUL INTESTINAL
mucoasa are o capacitate foarte mare de pliere, prin trei modalitati:
pliuri mari (valvule conivente);
vilozitati intestinale (denivelari in forma de deget);
microvilozitati la polul apical al celulelor intestinale;
vilozitatile au o inaltime de 0,5-1mm si sunt perfect echipate pentru functia de absorbtie
(au o retea bogata de capilare sanguine si un vas limfatic central pentru preluarea
substantelor absorbite);

 la trecerea intestinului subtire spre cel gros se afla UN SFINCTER si O VALVULA,

dispozitiv care nu permite trecerea continutului decat intr-o singura directie;
sub ea este o portiune in forma de fund de sac numita CECUM (la om este redus si are o
prelungire subtire numita apendice);
deasupra valvulei incepe COLONUL partea cu cea mai mare lungime;
in apropierea anusului este o portiune mai bogata in tesut muscular numita RECT;
intestinele sunt suspendate de peretele abdominal prin PLIURI SUBTIRI ALE
PERITONEULUI prin care trec vase de sange

 este situat in partea dreapta, sub diafragm;

este unul dintre cele mai mari organe ale corpului
pe fata opusa diafragmului, observam HILUL
este format din 2 lobi, iar acestia din unitati de baza numite LOBULI
prezinta dubla vascularizatie:
circulatie nutritiva:
circulatie functionala:
sangele din cele 2 surse este amestecat la nivelul LOBULILOR;
ficatul produce BILA care:
paraseste ficatul prin canalele biliare
se acumuleaza si se concentreaza in vezica biliara
se varsa in duoden

 este situat in partea stanga a cavitatii abdominale,

(hipocondrul stang), imediat sub stomac, in potcoava
duodenala;
este un organ foarte bine vascularizat;
partea exocrina secreta SUCUL PANCREATIC

 continutul sosit din stomac va fi diluat pana la consistenta unei supe cu ajutorul a 3
sucuri: BILA, SUCUL PANCREATIC, SUCUL INTESTINAL.
fiecare suc contine: mucus, bicarbonat de sodiu (transforma continutul acid in continut
bazic) si alte substante proprii;

 contine enzime cu actiune la suprafata mucoasei intestinale;