BOLILE CARDIOVASCULARE

Sunt afectiuni ale inimii si vaselor de sange.

Reprezinta cauza principala a deceselor la nivel mondial

 in anul 2005 au cauzat decesul a 17.5 milioane de oameni

in Romania fiecare al cincilea om moare anual prin boli
cardiovasculare (la fiecare 10 minute, se inregistreaza un
deces )

la nceputul secolului 20, decesele prin BCV reprezentau

~ 10% din mortalitatea total pe glob.
la sfritul secolului, BCV au crescut la:
~ 50% din mortalitatea global n rile dezvoltate
~ 25% n rile n curs de dezvoltare
se estimeaz c pn n 2020:
bolile cardiovasculare vor fi rspunztoare de aproximativ
25 milioane de decese anual
bolile coronariene vor surclasa bolile infecioase, devenind
cauza numrul 1 de mortalitate i morbiditate

Modul si frecventa lor de manifestare este variabila in raport cu

grupurile etnice (structura genetica si alimentatia diferita).
Ex.
caucazienii: sunt predispusi la probleme legate de circulatia
coronariana
Chinezii, Japonezii si Africanii sunt predispusi la boli boli
provocate de circulatia cerebrala

Factorii de risc care duc la aparitia bolilor cardiovasculare

A.

In legatura cu stilul de viata

1.Fumatul
riscul de a suferi de BCV este de
2-4 ori mai frecvent decat la un nefumator
nicotina intensifica activitatea inimii,
facand sa creasca frecventa batailor
inimii si tensiunea arteriala.
riscul de imbolnavire a inimii scade incepand cu ziua in care
se intrerupe fumatul, si este egal cu cel al nefumatorilor la
circa 5 ani dupa intreruperea fumatului.

2.Alimentatia
trebuie sa fie echilibrata, si sa tina cont de necesitatea
prevenirii obezitatii si a dislipidemiei
se evita: grasimile animale (unt, slanina, untura, carne
grasa, mezeluri), smantana, frisca, branzeturile grase,
maioneza, oua, cartofi prajiti, prajituri, ciocolata, sucuri
indulcite cu zahar, excesul de sare
se prefera consumul de legume proaspete sau fierte, carne
de pasare, peste slab, branza de vaci, iaurturi, fructe
proaspete.

Corelatia dintre ponderea grasimii animale in dieta si mortalitatea cauzata de BCV

Corelatia dintre ponderea alimentatiei vegetariene in dieta si mortalitatea cauzata de BCV

3.Sedentarismul
este factor de risc specifici vietii moderne
poate fi combatut printr-o activitate fizica
regulata, care antreneaza tot organismul
=>
se previn bolile de inima
se mentine o tensiune arteriala normala
arderile din organism sunt accelerate
reduce stresul
restabileste echilibrul fizic al intregului organism.

se previne si obezitatea

4. Consumul excesiv de alcool

creste riscul de cardiopatie ischemica, moarte subita si

boala cerebrovasculara, precum si prevalenta HTA
efecte secundare: boli hepatice si pancreatice, ulcerul
gastroduodenal, neuropatiile periferice
un consum mic de alcool (cca. 10-30 g/zi),
mai ales de vin rosu, are un efect protector
in ateroscleroza, deci nu este proscris

5.Consumul excesiv de cafea

in cantitati mari (peste 2-3 cesti/zi), cafeaua poate produce

cresterea tensiunii arteriale, a pulsului, favorizand si aparitia
tulburarilor de ritm cardiac.

6.Stressul

prin acumulare in timp duce la un grad accentuat de

oboseala
cresterea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace
in cazuri extreme cu aparitia unui infarct miocardic sau a unui
accident vascular cerebral.

B. In legatura cu prezenta unor afectiuni asociate

1.Hipertensiunea arteriala
2. Diabetul zaharat
3. Dislipidemiile
Valori normale
Colesterol total
HDL-colesterol
LDL-colesterol
Trigliceride

4. Obezitatea

< 200 mg/dl

> 35 mg/dl
< 130 mg/dl
< 200 mg/dl

1. ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL AVC

Presupune ntreruperea brusc a aportului sanguin ntr-o
anumit regiune a creierului
=>
leziune permanent a creierului

Cauze:
un vas de snge din creier se poate rupe brusc >
hemoragie cerebral
un cheag de snge provenit din alt parte a corpului, de
regul de la nivelul inimii, poate cltori pn la un vas
sanguin din creier, pe care l obstrueaz, ceea ce duce la
lezarea respectivei poriuni a creierului (embolie cerebral).
cea mai frecvent cauz de accident vascular cerebral este
reprezentat de tromboza cerebral: un cheag de snge ia
natere la nivelul unui vas sanguin din creier, pe care l
blocheaz.
Sunt evenimente brutale, care se petrec n decurs de cteva
secunde sau minute, fiind numite uneori atacuri cerebrale,
prin analogie cu atacul de cord.

Recunoasterea AVC: coerenta unor actiuni:

Evitarea AVC:
renunarea la fumat

reducerea greutii corporale

practicarea regulat de exerciii fizice

2. ANGINA PECTORAL

Angina pectoral este un tip de durere toracic,

determinat de aportul insuficient de snge la nivelul
muchiului cardiac.
Survine datorit unor probleme de irigare sangvin la nivelul
muchiului cardiac si nu conduce la lezarea muschiului
cardiac.
Este resimit de regul ca o presiune sau o greutate n piept i
care frecvent (dar nu ntotdeauna), iradiaz i pe braul stng
sau, mai rar, pe braul drept.

Trstura cea mai important: instalarea sa n timpul efortului

i ameliorarea pn la dispariie, n repaus.
Exemplu:
o persoan cu angin pectoral poate resimi o durere
toracic dup ce parcurge aproximativ 50 de metri.
durerea dispare dup ce persoana se odihnete timp de
dou minute, ns reapare dup ali 50 de metri.

Pentru a-i ndeplini rolul de pomp, n fiecare secund, zi i

noapte, muchiul cardiac necesit un aport continuu de
oxigen i substane nutritive. Acesta este asigurat de
arterele coronare, vase de snge aflate pe suprafaa inimii
care hrnesc muchiul cardiac.
numeroase persoane au arterele coronare parial blocate de
ateroscleroz (depunerea de material
grsos n perete) sau rigide
aportul de snge poate fi suficient
pentru hrnirea muchiului cardiac n
repaus

 n cazul unui efort fizic, cum ar fi mersul, btile

inimii devin mai puternice i mai rapide, iar
necesarul de oxigen crete; dac exist un blocaj
parial, aportul de oxigen este insuficient n caz de
efort => angina

Evitarea anginei pectorale:

renunarea la fumat cel mai important
scderea n greutate (dac persoana este supraponderala)
practicarea de exerciii fizice
evitarea alimentelor bogate n grsimi.

3. HIPERTENSIUNEA ARTERIAL

Prin tensiune arterial se nelege presiunea exercitat de

snge asupra pereilor arterelor vasele cu perei groi care
transport sngele de la inim ctre periferie.

Presiunea din artere depinde de puterea cu care inima

pompeaz sngele si reflecta presiunea din inim, scznd
i crescnd n fiecare secund, odat cu btile inimii.

Ea depinde i de starea vaselor de snge, nu numai de

activitatea inimii.
Tensiunea arterial se msoar n mmHg

Se exprimat sub forma unei perechi de numere, de exemplu

120 / 80 mm Hg.
Numrul mai mare (tensiune arterial sistolic) = vrful
presiunii
Numrul mic (tensiunea arterial diastolic) = cea mai mic
presiune msurat n artere, nainte ca inima s pompeze
un nou val de snge.

Denumirea hipertensiunii arteriale:

o tensiune arterial sistolic > 140 mm Hg
sau
o tensiune arterial diastolic > 90 mm Hg
Diagnosticul de hipertensiune arterial se pune analizand o
medie a mai multor msurtori efectuate pe parcursul
ctorva sptmni sau luni.

Simptome: in general nu are simptome => a fost supranumit

ucigaul silenios.
Factor de risc:
angina pectoral
infarctul miocardic
AVC (accident vascular cerebral)
ateroscleroza
disfuncia erectil
insuficiena renal
tulburrile de circulaie de la nivelul membrelor inferioare.

Riscul producerii hipertensiunii arteriale

Organizaia Mondial a Sntii (OMS) estimeaz c:
~ 15% - 37% din populaia adult global are hipertensiune.
> 1/4 din populaia adult a lumii (~ 1 miliard) avea
hipertensiune n 2000
proporie va crete la 29% pn n 2025

 studiile arat c brbaii i femeile au o prevalen egal a

hipertensiunii
prevalena crete cu vrsta n toate regiunile lumii
in 95% din cazuri, hipertensiunea arterial nu are o cauz
specific
probabilitatea apariiei hipertensiunii arteriale este mai mare
n rndul persoanelor obeze sau diabetice i crete odat cu
naintarea n vrst.

Evitarea hipertensiunii arteriale

mentinerea unei greuti corporale optime prin alimentaie
adecvat i efort fizic suficient
reducerea stressului
renunarea la fumat
reducerea aportului de sare

Verificarea tensiunii arteriale n mod regulat (adultii minim:

odat pe an sau o dat la doi ani)

4. INFARCTUL DE MIOCARD
Infarctul de miocard sau atacul de cord este suferina
muchiului cardiac determinat de blocarea fluxului de
snge.
Denumirea medical se explic astfel: mio nseamn
muchi, cardiac se refer la inim, iar infarct nseamn
moartea esutului datorat lipsei de snge.

Producerea:
Muchiul cardiac este un muchi puternic, care se contract
aproape o dat la fiecare secund, pe durata ntregii viei.
ntr-o via, inima bate de peste 2 miliarde de ori!
Pentru a menine funcionarea acestui muchi, aportul de
oxigen i substane nutritive trebuie s fie constant.
Oxigenul este asigurat de arterele coronare, vasele de snge
aflate pe suprafaa inimii.
Daca arterele sunt parial obstruate, din cauza procesului de
ateroscleroz sau de rigiditate, la producerea ulterioara a
unui cheag de sange => muchiul hrnit de artera respectiv
moare astfel apare infarctul miocardic.

Simptome:
transpiratie, greata
anxietate
dureri in piept care radiaza
la nivelul bratelor, maxilarelor sau
gatului

Riscul de aparitie a infarctului miocardic

1,5 - 2 milioane de pacieni sunt internai anual pentru infarct
miocardic acut
prevalena este ns mai mare: studiile populaionale largi au
artat c ntre 25-40% dintre infarctele miocardice nu se
manifest clinic
brbaii au un risc mai mare dect femeile

 riscul crete odat cu naintarea n vrst

riscul este ridicat dac exista rude apropiate care au suferit
infarcte nainte de a mplini vrsta de 50 de ani
fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterial, nivelurile
mari de colesterol din snge, obezitatea i sedentarismul.

Evitarea infarctului de miocard

renuntarea la fumat
scderea greutii corporale
alimentaia sntoas, srac n grsimi i sare
practicarea regulat de exerciii fizice: 30 de minute de efort
fizic moderat (mersul energic, mersul pe biciclet sau notul),
de trei ori pe sptmn, reprezint nivelul optim de activitate
fizic cu rol n meninerea sntii cardiovasculare.
dac persoana are diabet zaharat, este important s isi
controleze glicemia prin respectarea dietei, exerciii fizice
regulate i administrarea medicamentelor prescrise.

5. ARTERIOSCLEROZA
Apare prin acumularea de lipide (grasimi) in peretele arterelor,
care produc ingustarea acestora.
Cand vasul de sange este obstruat in proportie de 70-75%,
apare un deficit de oxigen la nivelul tesuturilor.
Daca o placa de aterom se rupe, la nivelul ei se formeaza un
cheag care poate opri complet fluxul sangvin prin vas, iar
tesutul irigat moare prin lipsa de oxigen.

Bolice cardiovasculare sunt corelate si cu alte afectiuni:

ALIMENTATIA IN BOLILE CARDIOVASCULARE

corelatii stranse intre:
nivelul diferitilor nutrienti ai alimentelor
consumul diferentiat al unor grupe alimentare
in fiecare tara
mortalitatea prin BCV
corelatie pozitiva in cazul:
consumului de: colesterol si acizi grasi din
oua, unt, carne grasa
corelatie negativa in cazul:
consum de cereale, fructe, legume

 lacto-vegetarieni (colesterol 31-38%): mortalitatea

mai scazuta cu 57%
vegetarieni: mortalitatea mai scazuta cu 77%

Regiunea
Japonia
Franta
USA
UK

Mortalitate la 10.000 locuitori

33
102
182
380

 BCV depind de:

nivelul ridicat de colesterol
factori de mediu
alimentatie
predispozitie ereditara
Ex:
japonezii emigrati in SUA (consum mai mare de
proteine, grasimi saturate si zahar decat cei din
Japonia) au nivelul mai ridicat al colesterolului =>
frecventa de 2 ori mai mare a BCV

LIPIDELE
factorii alimentari cei mai implicati in provocarea
BCV:
calitatea lor (provenienta): animale/vegetale
aportul de colesterol
raportul acizi grasi saturati/acizi grasi nesaturati:
acizi grasi saturati favorizeaza colesterolemia
acizi grasi nesaturati scad colesterolemia (peste,
produsele marine, ulei de nuca, ulei de masline, etc)

 dieta saraca in lipide (mai ales saturate) scade

mortalitatea prin BVC si prelungeste cu 5-11 ani
repetarea infarctului de miocard
actiunea este favorabila la persoanele tinere (sub 45
ani) > dieta profilactica de la varste tinere
dieta trebuie sa contina:
legume galben-verzi

 ceai verde sau negru

 cereale integrale

Oxidantii celulari
radicalii liberi ai oxigenului rezultati din procesele
metabolice (O2, HO-, H2O2)
au efect negativ
asupra
integritatii
membranelor
celulare
=>
degradarea vaselor de sange, ateroame
pentru prevenirea BCV: consumul alimentelor care
contin antioxidanti:

 vitaminele A, E, C

 tocoferolii (vitamine liposolubile, E)

Proteinele
animale: corelatie pozitiva cu aparitia si dezvoltarea
BCV

 vegetale: corelatia negativa

Sa aveti o inima sanatoasa si puternica!