Nevoi si

resurse

Istorie

Cuprins:
Disputarea supremaiei pentru
exploatarea resurselor naturale
Accidente nucleare - istoric
Petrolul - trecut, prezent i
viitor
Energia nuclearaRadioactivitatea

Accidentul
nuclear de
Cel
maiCernobl
mare accident
la

nuclear a avut loc la

Cernobil(Ucraina) in 1986
,cand reactorul 4 a suferit o
supraincalzire,provocand
mari pagube,cum ar fi
pierderi de vieti
omenesti,precum si boli sau
mutatii genetice,zona fiind,in
prezent,sub
radioactivitate,totul fiind
datorita temperaturilor mari
si a nerespectarii regulilor si
a disciplinelor tehnologice
fapt care a dus chiar la
aparitia accidentelor
genetice,cum ar fi mutantii.

Fukushima
Fukushima este
considerat al doilea cel
mai grav incident
nuclear dupa
Cernobil, un incident
de gradul sase din
sapte posibile conform
scalei Agentiei pentru
Energie Atomica,care
inca provoaca mari
pagube.

Kishtim, URSS, 1957 Gradul 6

La 26 septembrie 1957 sistemul de racire al unui
rezervor cu circa 80 de tone de deseuri
radioactive s-a defectat, producandu-se o
explozie chivalenta cu cea a 100 de tone de TNT.
Norul radioactiv a contaminat o suprafata de
circa 800 de km patrati. Populatia a fost evacuta
la o saptamana dupa accident. Locul dezastrului
a fost Ozoiorsk, un oras secret in perioada URSS,
care nu aparea pe harti, iar Kishtim este cel mai
apropiat oras cunoscut.

Disputarea supremaiei
pentru exploatarea
resurselor naturale

Romnia-Ucraina
Insula erpilor
Platoul continental din jurul Insulei erpilor a
fost subiect al unei dispute ntre Romnia i
Ucraina. La data de 16 septembrie 2004, partea
romn a adus aceast disput mpotriva Ucrainei n
faa Curii Internaionale de Justiie.Motivul?Au fost
descoperite zcminte de petrol (10 milioane de
tone) i de gaze naturale (1 miliard m) n apropierea
insulei. In anul 2009 CIJ a acordat 79,34% din zona
n disput Romniei, anume 9.700 km cu o
adncime medie de peste 50 m, iar Ucrainei 20,26%
din zona n disput anume 2.300 km cu o adncime
medie sub 50 m.

SUA-razboiul resurselor
naturale

Se spune ca adevaratul
motiv pentru care Statele
Unite ale Americii au pornit
atacurile impotriva Libiei ar
fi resursele naturale si
situatia ei
independenta,fiind cea mai
bogata tara din Africa. Libia
are cele mai mari rezerve
de petrol dovedite dintre
toate rile de pe continent:
47 miliarde barili, conform
estimrilor CIA.

SUA-Irak
Fostul ministru sustine ca nu s-a pus nici o
secunda problema armelor de distrugere n
masa n Irak. n realitate, Saddam Hussein
reprezenta o amenintare la adresa
securitatii rezervelor de petrol din Orientul
Mijlociu, si de aceea a fost nevoie sa fie
ndepartat. Pentagonul s-a angajat, cu de la
sine putere, sa "pazeasca" rezerva nationala
de petrol irakian pe o perioada nelimitata.

 Alaturi de terminalul
petrolier de la Basra,
acesta este vital
pentru economia
americana; singure,
cele doua terminale
sunt capabile sa
asigure peste 10%
din cererea zilnica
de petrol la nivel
mondial.

PETROLUL

Petrolul, sau ieiul, mpreun cu carbunii si gazele naturale

face parte din zcmintele de origine biogena care se gsesc n
scoara pmntului.
ieiul n stare brut (nerafinat) conine peste 17 000 de
substane organice complexe, motiv pentru care este materia
prim cea mai important pentru industria chimica(vopsele,
medicamente, materiale plastice, etc.) i producerea
carburanilor. Ca o curiozitate, se poate meniona c unele
varieti de iei devin fosforescente n prezena luminii
ultraviolete.

Petrolul a fost descoperit n urm

cu cteva mii de ani. Avnd densitatea
mai redus dect a apei srate, s-a
gsit n caverne i zone cu straturi
sedimentare calcaroase, argiloase, sau
nisipoase de la suprafa. n cazul n
care straturile impermeabile de argil
sunt deasupra, nepermind ieirea la
suprafa a petrolului, acesta se
extrage prin sonde petroliere.
Din timpul Babilonului provine
denumirea de naptu (nabatu =
lumineaz) care ne indic faptul c
petrolul era utilizat la iluminat, acesta
fiind amintit i n legile lui
Hammurabi 1875 I.e.n. fiind prima
dovad istoric scris pentru
reglementarea folosirii petrolului.

 Petrolul era folosit i n medicina veche fiind vndut

ca leac miraculos universal.
Tieiul era cunoscut n zona rii noastre nc din
secolul I .Hr., de cnd dateaz obiectele descoperite
n cadrul cetii dacice de la Poiana. De altfel, prima
rafinrie de petrol din lume a fost construit n
Romnia, n 1856 la periferia oraului Ploie ti de
ctre fraii Mehedineanu.
In anul 1852 medicul i geologul canadian Abraham
Gesner obine patentarea rafinrii petrolului
lampant curat numit petroleum, iar n 1855
chimistul american Benjamin Silliman propune
purificarea petrolului cu acid sulfuric.
Dup introducerea iluminatului electric a sczut
importana petrolului n iluminat, dar s-a extins
utilizarea drept carburant n industria
automobilului.

 Teoria biogen de formare a zcmintelor de petrol susine c

petrolul ia natere din organisme marine plancton care dup
moarte s-au depus pe fundul mrii, fiind acoperite ulterior de
sedimente.
Conform acestei teorii perioada de formare a petrolului se ntinde
pe perioada de timp de ca. 350 - 400 milioane de ani n urm,
perioad n care a avut loc n rndurile florei i faunei o
mortalitate n mas, explicat prin teoria meteoritului uria care
a czut n aceea perioad pe pmnt, declannd temperaturi i
presiuni ridicate.

 n peninsula Arabiei zcmintele de petrol se afl

nmagazinate ntr-un calcar poros biogen care a luat natere
din corali.
Compoziia zcmntului de petrol poate avea un raport
diferit de alcani i alchene, la fel poate diferi raportul
gruprilor alifatice i aromatice.

In decursul ctorva decenii petrolul s-a transformat ntr-unul

din elementele fundamentale ale vietii economice moderne. El
a devenit- dupa expresia fericita a lui Anton Zischka- sngele
economiei. Forarea primului put de catre colonelul nordamerican Edwin L. Drake a avut loc n 1859. Deci, petrolul nu
numai ca a fost factorul decisiv n prosperarea industriei,
oferind numeroase facilitati si avantaje, ci a si reprezentat un
element important n viata internationala.

RADIOACTIVITATEA
Radioactivitatea (lat. radius = raz,
radiaie) este un fenomen rezultat din
dezintegrarea radioactiv a atomilor sau, mai
bine zis, a nucleelor acestora, fiind procesul
prin care nucleul unui atom se transform
spontan n alt specie de nucleu atomic.
Transformarea este nsoit de obicei de
expulzarea unor particule subatomice avnd
vitez foarte mare, precum i emiterea unor
unde electromagnetice cu lungime de und
foarte mic.
Radioactivitatea este un fenomen exoterm,
adica degaja energie ctre mediu.

Descoperirea
Radioactivitatii
In timpul cercetarilor sale,
fizicianul francez, Henri Antoine
Becqurel, a gasit niste probe de
mineral fluorescent (pehblenda)
asezat pe placi fotografice, dar care
nu fusesera expuse inca la soare.
Din curiozitate , el cere ca acestea
sa fie developate si descopera ca
mineralul innegrise placa
fotografica. Deci mineralul emitea
radiatii fara sa fie expus la lumina
soarelui, radiatii invizbile, care
impresioneaza placa fotografica
intocmai ca radiatiile X. Becquerel
descoperise atunci radioactivitatea.

 Aceasta descoperire, datorita unei

intamplari s-a dovedit mai tarziu a
avea o importanta covarsitoare,
constituind punctul de plecare
pentru o serie de cercetari
teoretice si realizari practice care
au dus la rezolvarea importantei
probleme a eliberarii energiei
enorme continute in nucleele
atomilor
Pehblenda era un material
constituit dintr-un amestec de
saruri, din care elementul
radioactiv trebuia separat.

 Curand dupa descoperirea lui

Becqurel, doi chimisti francezi,
Marie si Pierre Curie, au avut
meritul de a separa componentii
determinanti ai radioactivitatii
pehblendei. Studiind obtinerea de
uraniu pur din minereuri, sotii
Curie au descoperit doua noi
elemente radioactive, poloniul si
radiul. Au urmat patru ani de
munca intensa, in conditii improprii
si daunatoare sanatatii lor, in urma
carora, prelucrand tone de minereu
au obtinut primul decigram de radiu
pur. In anul 1903 li s-a decernat
sotilor Curie premiul Nobel pentru
fzica.

Marie Curie

Pierre Curie

Perfect constient de
pericolul ce l-ar fi
reprezentat folosirea
radioactivitatii in
detrimentul comunitatii,
Pierre Curie socotea cu
optimism ca : Noile
descoperiri vor aduce
omenirii mai mult bine
decat rau, fiind ferm
convins ca aceasta nu
depinde decat de oameni
si de modul in care vor fi
utilizate toate aceste
descoperiri.

Alti doi fizicieni francezi, Frederic Joliot-Curie si sotia sa Irene

au studiat efectul particulelor alfa emise de poloniul radioactiv
asupra unor elemente chimice, iar in anul 1934 au descoperit
radioactivitatea artificiala. Dupa obtinerea primului element
radioactiv artificial, siliciul 30, a urmat prepararea de catre
diversi cercetatori a unei serii intregi de radioizotopi artificiali,
astazi fiind cunoscuti radioizotopi aproape ai tuturor elementelor
chimice.

1.REACTIVITATEA

NATURALA

Radioactivitatea naturala a fost definitiv stabilita la toate

elementele care au Z>83. Acestea apartin unei serii de elemente
radioactive care formeaza o familie radioactiva. Una dintre aceste
serii este aceea a uraniului in care capul seriei este 238 U.
Numarul elementelor radioactive naturale este mult mai mare,
insa descoperirea lor este lenta datorita aparaturii de detectare cu
capacitati reduse.
2.REACTIVITATEA ARTIFICIALA
Pana in 1934 numai elementele radioactive naturale erau
cunoscute, insa in anul 1934, Irene si Frederic Joliot au aratat ca
aluminiul si magneziul pot deveni radioactive daca sunt
bombardate cu particule alfa de la poloniu.
Actual, radioactivaitatea artificiala, respectiv izotopii
radioactivi sunt produsi prin bombardarea cu particule, obtinute cu
ajutorul acceleratoarelor la energii convenabile, sau in reactorul
nuclear

Aplicatii ale radiatiilor nucleare

1.In biologie, energia radiatiilor nucleare sta la baza unor metode
pentru marirea productivitatii la plante si microorganisme.
2.Radiatiile gama se folosesc ca agent sterilizator, conservand
alimenteleprin distrugerea microrganismelor daunatoare.
3.n clinici i spitale radiaiile sunt folosite:
- la radiografii;
- in scop terapeutic;
- n scopuri de investigaie.
La radiografii se folosesc, n special, radiaiile X (Rontgen). O
radiografie a toracelui va transfera plmnului un echivalent al dozei
de 20 milisievert.
In scop terapeutic se utilizeaz iradierea pentru distrugerea
esuturilor tumorale maligne, utilizate frecvent fiind radiatiile X.

Efectele biologice ale

radiaiilor
n urma interaciunii dintre
radiaii i organismele vii apar
fenomene fizice (ionizri) care
determin fenomene chimice
(alterri ale macromoleculelor i a
sistemelor enzimatice). n urma
interaciunii dintre radiaii i
celulele germinale se observ o
alterare a cromozomilor i a codului
genetic - ADN. Gravitatea acestor
probleme este amplificat prin
transmiterea lor la descendeni
chiar i la doze foarte mici.
Cantitatea maxim admisibil de
radiaii /an pe care un om, o poate
suporta este de 1 milisievert. O doz
de radiaii nucleare de la 1.000 la
6.000 milisievert provoac
simptome de febr, stare de ru,
vom, cdere de pr.