Cultura cireului i viinului

n regiunea Nord-Vest,
Judeul Bistria-Nsud

Cuprins
INTRODUCERE.
1.CULTURA CIRESULUI SI VISINULUI IN
LUME
2.CULTURA CIRESULUI SI VISINULUI IN
ROMANIA..
3.CULTURA CIRESULUI SI VISINULUI IN BISTRITANASAUD.
4.NUMARUL POMILOR FRUCTIFERI IN BISTRITANASAUD.
5.SUPRAFATA DE LIVEZI.
6.CONCLUZII.
7.BIBLIOGRAFIE
.

INTRODUCERE
Ciresul este o specie originara din zona cuprinsa intre Marea Neagra si
Marea Caspica de unde s-a raspandit in Europa si Asia. In stare
salbatica se mai intalneste in Iran, China, Rusia, Asia Mica, Asia
Centrala, Africa de Nord, Sudul si Estul Europei.
In prezent ciresul se cultiva intre paralelele de 40-60 latitudine nordica,
dar izolat se intalneste pe toate continentele.
Istoria culturii visinului este strans legata de cea a ciresului, desi unele
date din literatura de specialitate sunt contradictorii. Visinul comun nu
se intalneste in stare salbatica insa creste semispontan in jurul Marii
Caspice in Caucaz, India, Iran, Asia Mica si Peninsula Balcanica, care
ar fi si originile sale. Spre deosebire de cires, care nu poate depasi
paralela de 60C latitudine nordica, visinul depaseste acesta cota
devansand chiar si cultura marului.

1.Cultura visinului si ciresului in lume

Productia mondiala de cirese si visine reprezinta circa 0,7% din productia totala de fructe

Un prim grup de tari mari producatoare ca S.U.A., Italia, Franta, Turcia, Spania, Bulgaria
Japonia, Canada, Australia, Chile, Argentina si Africa de Sud, se produc mai multe cirese
decat visine, in timp ce ex Iugolavia, Polonia, Germania, Romania productia de visine est
superioara celei de cirese.
Datele statistice F.A.O. indica tarile europene fara fosta U.R.S.S. ca fiind principalele
producatoare de cirese circa 70% din total. S.U.A. si Canada detin aproximativ 13% din
productia mondiala, tarile asiatice (fara China si Coreea de Nord) 1,5%, iar cele africane
1%.
Ca regula generala, tarile vest europene produc mai multe cirese, iar cele est europene,
mai multe visine.
In ultimii ani se remarca o crestere a interesului pentru cultura ciresului in Scandinavia,
respectiv Suedia, Norvegia, tari unde cultura s-a extins pana la 60 latitudine nordica.
In Asia, principalii producatori sunt: Iran, Liban, Japonia, China si Coreea de Nord.
In America de Nord, primul loc este ocupat de S.U.A., urmat apoi de Canada.

In Africa, productii relativ mici se obtin in Africa de Sud, Namibia, Zimbabwe, Maroc
si Algeria.
In emisfera sudica, principalul producator este Chile, care si-a dublat suprafata cultivata
in ultimii 15 ani. Extinderea rapida aici, s-a datorat climatului favorabil, forta de munca
ieftina si o piata fara concurenta, avand in vedere ca ciresele se recolteaza in timpul
sarbatorilor de iarna iar productia se vinde bine in lume, mai ales in Europa Vestica, in
Canada, S.U.A. si Japonia.
Printre statele din emisfera sudica cultivatoare de cires pot fi mentionate Ausstralia si
Noua Zeelanda cu productii bune.
Destinatia productiei de cirese si visine in plan mondial este destinata dupa cum
urmeaza: consum in stare proaspata 27%, prepararii de bauturi, lichioruri 36%,
prepararii de compoturi 13%, stocarii de fructe congelate 10%, prepararii produselor de
cofetarie, gemuri, dulceturi, salate si sosuri 4%.
Daca ne referim numai la cirese, Europa consuma in stare proaspata circa 80%.
Principalii importatori sunt Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia si Luxembourg,
iar exportatori sunt Italia, Franta, Spania, Grecia, Croatia si Bosnia.
Exigentele privind calitatea fructelor sunt foarte mari in tarile vest europene si se refera
in special la marime, culoare, gradul de maturare si starea fitosanitara. Diametrul minim
admis al fructelor variaza de la piata la piata, dar nu poate fi sub 22 mm diametru.
Ciresele sunt considerate si incadrate in grupa fructelor de lux.

2.Cultura visinului si ciresului in Romania

La nivel mondial Romnia este pe locul 3 n ce privete randamentul
obinut (119425 Hg/ha), pe locul pe locul 8 n ce privete producia
(81842 tone) i pe 18 n ce privete suprafaa recoltat (6853 ha)
O lunga perioada de timp cultura ciresului a fost limitata ca extindere la cei
cativa pomi existenti in gradinile familiale sau in livezi mici, in jurul marilor
orase, menite sa satisfaca cerintele unor piete strict locale unde se
valorificau cantitati reduse de fructe.
Cu timpul ciresul si visinul si-au conturat anumite centre pomicole cum ar fi:
Iasi, Ramnicu - Sarat, Sibiu, Leordeni - Topoloveni.
Dupa nationalizare si colectivizare, pomicultura a fost gandita pe principii noi,
fiind redusa ponderea livezilor familiale pe masura infiintarii de plantatii
comerciale de dimensiuni mari dar intensivizarea accentuata a culturii
necesitand un volum foarte mare de forta de munca la recoltare. In loc sa
creasca productia, aceasta a scazut si a fost inferioara productiei obtinute pe
teritoriul Romaniei Mari in anul 1938.

In Romania se mai cultiva circa 7 mii ha, cea mai mare parte in sectorul
privat, pe care se obtine o productie de circa 60 mii tone.
Principalele judete producatoare sunt: Iasi, Galati, Vrancea, Vaslui,
Botosani, Neamt, Arad. Dinamica productiei este in descrestere continua.
Visinul ocupa circa 6 mii ha cu o productie de aproximativ 40 mii tone
anual. Principalele judete producatoare sunt: Iasi, Botosani, Bacau, Arges,
Buzau, Cluj, Mures, Dolj, Valcea.
Din productia totala cca 74% este destinata consumului direct iar 24% se
prelucreaza sub forma de compot, dulceata gemuri, etc. Exportul de
fructe proaspete (cirese + visine) reprezinta circa 2% din tari ca:
Germania, Austria, Italia, datorita dispersiei mari a livezilor si de lipsa
depozitelor frigorifice care creeaza mari partizi si preracirea fructelor.
In ceea ce priveste sortimentul, acesta a suferit o permanenta innoire
prin continua selectie de biotipuri locale valoroase si nu in ultimul rand
prin introducerea de noi soiuri din strainatate si a noilor creatii romanesti
obtinute de Bistrita, Pitesti si Iasi.
Dupa 1990, numarul de pomi valorificati de pepiniere a scazut pe masura
diminuarii interesului populatiei pentru plantarea ciresului in masiv.

3.Cultura ciresului si a visinului judetul BistritaNasaud

Satul Cireoaia din comuna Branitea este aezat la poalele unor dealuri
i este faimos pentru producia impresionant de ciree, dar i pentru
calitatea fructelor crora le poart numele.Cnd e an cu recolt bun, n
Cireoaia se fac peste o mie de tone de ciree datorit microclimatului
favorabil din zona satului care face ca pomii s fie protejai.
"Aceste livezi clasice, dinainte de colectivizare, erau imense i aveau pomi
de 100 de ani, cu altoi bun. Din pcate, CAP-ul a desfiinat multe astfel de
livezi din pur prostie, pentru lemn. Acum, de vreo zece ani, localnicii au
nceput s replanteze cirei i ncearc s ajung la cota de producie din
acele vremuri. 2004 a nsemnat apogeul. Timp de trei luni, ct dureaz
sezonul cireelor, s-au vndut cam 1000 de tone de fructe

Sute de hectare de livezi de cirei, aproape 70 de soiuri, peste 400 de

productori, sute de tone de fructe la export
Cei peste 1.600 de localnici din satul Cireoaia, comuna Branitea, sunt entici
maghiari i reuesc, ntr-un an bun, s ctige suficieni bani din ciree
pentru a-i ntreine familiile i livezile pn cnd pomii rodesc din nou. n
fiecare an, localnicii vnd ciree att n pieele din jude, ct i n afara lui,
mai ales n Ungaria. Cnd e an cu recolt bun, n Cireoaia se fac peste o
mie de tone de ciree datorit microclimatului favorabil din zona satului care
face ca pomii s fie protejai.
n timpul lunilor mai-iunie-iulie, n mijlocul satului se formeaz o pia de gros
i oameni din toat ara, dar chiar i din Republica Moldova i Ungaria,
cumpr cireele strnse de localnici peste zi. Pentru localnicii din Cireoaia,
vnzarea cireelor reprezint cea mai important surs de venit, dar nu
Localnicii
se mndresc
cuc,
recolte
de ciree,
iar anual,
n ultima
singura, avnd
n vedere
duprecord
ncheierea
sezonului
cireelor,
ies pe pia
duminic
din luna
iunie, srbtoresc producia bogat. Prima srbtoare de
cu caise, mere
i struguri.
acest gen a avut loc n 1893 i de atunci de foarte puine ori evenimentul nu
s-a inut, din cauza diverselor fenomene meteo extreme care au afectat
producia.

Festivalul cireselor
O srbtoare veche precum acest sat i, care este aezat la poalele
unor dealuri, satului Cireoaia, din Bistria Nsud, i s-a dus faima
pn i peste granie pentru producia impresionant de ciree, dar i
pentru calitatea fructelor. De altfel, nu exist localnic care s nu aib
n spatele
casei
Acest
festival
de ounlivad
farmec aparte adun nu numai fiii satului, ci i
personaliti din jude sau de peste hotare. Conform tradiiei,
srbtoarea ncepe dimineaa cu slujbe religioase la biseric, dup care
continu cu o ieire n cmp unde se desfoar programe artistice i
unde se degust fructele care au fcut zona celebr.
Anul trecut dou tone de ciree au fost puse la dispoziia
participanilor, iar un clopot gigant realizat din 100 de kilograme de
fructe a fostcireaa de pe tortul festivalului.
Cireoaia, nume care sintetizeaz tradiiile horticole ale regiunii, este
situat la sud de Branitea, pe Dealurile Someului, iar prima atestare
documentar a localitii dateaz din 1269.

4.Numarul pomilor fructiferi in judetul Bistrita-Nasaud

Ani

Categorii de
pomi
fructiferi

Forme de
proprietate

Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare si
judete

Anul
2010

UM: Numar

Numar

Ciresi si visini

Total

Bistrita-Nasaud

Anul Anul Anul Anul

2011 2012 2013 2014

Numar

Numar

Numar Numar

11129
10419 1138
117336
2 111618
4 52

5.Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta, pe forme de proprietate,

macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani

Anul
Modul de
Macroregiuni, 2010
Forme de
folosinta a
regiuni de
proprietat
fondului
dezvoltare si
e
funciar
judete

Anul
2011

Anul
2012

Anul
2013

Anul
2014

UM: Ha

Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare

Livezi si
pepiniere
pomicole

Total

BistritaNasaud

8320

8371

8371

8371

8386

Cireul (Prunus Avium, etc) este unul dintre cei mai darnici dintre pomi.
Valorificarea cireului este multidimensional innd att de ce se poate
face cu produsele sale ct i n jurul su. Cireele snt trecute n lista
aromelor fine a buctarilor i distilatorilor i a fructelor cu coninut
mare de anti-oxidani a nutriionitilor i fito-terapeuilor. Lemnul de cire
este asociat cu luxul de ctre productorii de mobilier i artizani.
Livezile de cire snt considerate adevrate paradisuri terapeutice de
ctre psihoterapeui. Sub toate aceste aspecte cultivarea i exploatarea
cireului este susinut de o cerere n cretere continu.
Cultura cireului asigur prosperitatea multor familii n regiunile n care
aceasta este cultura specific-tradiional aducnd venituri peste media
adus de producia agricol. De regul producia se face n livada motenit,
pe suprafee de maximum 5 ha (chiar i n zonele unde per ansamblu cultura
este dominant permind coagularea loturilor individuale n uniti
asociative), de ctre proprietari.

6.Concluzii
Gradul de susinere cte subvenii naionale sau europene
primesc cultivatorii este aproape de zero cei mai muli dintre
proprietari de livezi avnd suprafee mai mici dec cele
eligibile.Gradul de tehnologizare ct tiin produs de cercettori i
specialiti este nglobat n producie este mic (n Romnia, multe
institute de cercetri agricole au fost nchise din lips de fonduri, facultile
de agronomie, chiar dac fac cercetare snt aproape rupte de agricultura
real). De asemenea gradul de mecanizare utilaje, unelte mecanice este
de asemenea mic (crua cu cai, scara, prjina snt cele mai rspndite
unelte). Gradul de valorificare numrul de forme din care fermierii
scot bani din livezile de ciree este foarte mic practic doar din
vnzarea fructelor proaspete.
n cteva cuvinte, n Romnia, cultura cireului se face ca n Evul
Mediu, iar valorificarea ca n Epoca de Piatr.

7.Bibliografie
-www.temponline.com
-www.horticultorul.ro