Sunteți pe pagina 1din 21

DEMONSTRATIVĂ

LECŢIE

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

INTRODUCERE

Cu siguranţă vă doriţi oportunităţi noi în carieră. Şi cum învăţarea unei limbi străine măreşte şansa obţinerii jobului dorit, vă propunem un curs inedit: Olandeză pentru începători, elaborat după o metodă modernă şi foarte la îndemână oricăruia dintre dumneavoastră! Nu trebuie să vă deplasaţi la o sală de curs, vă alegeţi dumneavoastră înşivă perioada optimă

de studiu şi veţi reuşi într-un timp scurt să învăţaţi să comunicaţi în această limbă europeană, care vă poate ajuta să stabiliţi mai uşor contacte de afaceri cu investitorii olandezi din ţara noastră. Începeţi chiar astăzi Cursul EUROCOR de Olandeză pentru începători! Aveţi la dispoziţie o metodă modernă, eficientă şi relaxantă de aprofundare şi îmbunătăţire a cunoştinţelor de limba olandeză!

şi îmbunătăţire a cunoştinţelor de limba olandeză! Învăţaţi comod! Primiţi acasă, la cel mai apropiat

Învăţaţi comod! Primiţi acasă, la cel mai apropiat oficiu poştal sau direct la birou pachetele de curs,

pe care le parcurgeţi când vreţi! Studiaţi fără stres, în confortul propriului cămin, în

weekenduri, după program, vara sau iarna

când şi unde doriţi!

Învăţaţi prin ascultare! Pe lângă caietele de curs, aveţi la dispoziţie CD-uri înregistrate cu vorbitori nativi. Acestea vă vor ajuta să dobândiţi o pronunţie excelentă! Puteţi asculta vorbitorii

nativi de limbă olandeză în timp ce desfăşuraţi alte activităţi – gătiţi, faceţi sport, vă

plimbaţi, în pauza de masă, când sunteţi prinşi în trafic

când doriţi!

Vă veţi bucura de o atenţie deosebită! Beneficiaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă, care poate fi contactat prin corespondenţă poştală sau online.

Profitaţi acum de şansa de a învăţa limba olandeză în cel mai plăcut şi comod mod cu putinţă! Construiţi-vă un viitor mai bun! Mult succes!

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele şi metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, aceasta reprezintă aproximativ jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă, selectate din diverse lecţii, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele.

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI






@@
@@

STRUCTURA LECŢIILOR Studiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor 20 de caiete.

Informaţiile noi sunt prezentate într-un mod atractiv, astfel încât procesul de învăţare devine simplu şi rapid!

Caietele se parcurg uşor, într-un mod relaxat, datorită semnelor grafice special concepute pentru a marca diverse componente ale lecţiilor.

Scenariile unor situaţii uzuale vă ajută să vă perfecţionaţi uşor vocabularul.

Aveţi la dispoziţie patru caiete de exerciţii, pentru care vi se oferă şi soluţiile.

Vă autoverificaţi imediat cu ajutorul filtrului roşu. Textul scris cu roşu se acoperă cu filtrul din plastic. După rezolvarea exerciţiilor propuse, comparaţi rezultatele dvs. cu textul corect scris cu roşu în caietul de curs.

Înregistrările cu vorbitori nativi disponibile pe CD-urile ce însoţesc caietele de curs vă vor facilita învăţarea pronunţiei corecte.

PRIMIREA CURSULUI

La Eurocor, cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dvs. ce alegeţi?

1. Acasă, la cutia poştală (Cutia poştală trebuie să aibă dimensiunile de minimum 22x30x1 cm.).

2. La serviciu.

3. La oficiul poştal de care aparţineţi (Adresa declarată la înscriere trebuie să fie cea din buletin).

CONTUL DE CURSANT Fiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici găsiţi informaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plăţile efectuate şi înregistrate. Din contul de cursant se pot accesa şi aplicaţiile TemeOnline sau PlataOnline.

ABSOLVIREA Odată cu expedierea ultimului pachet de curs, veţi primi şi testul de evaluare finală. Calificativele Odată cu expedierea ultimului pachet de curs, veţi primi şi testul de evaluare finală. Calificativele obţinute pot fi: foarte bine, bine şi insuficient (în funcţie de punctajul realizat). Odată promovat acest test, veţi obţine Certificatul de absolvire Eurocor.

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Programa cursului

Olandeză pentru începători

Lecţia 1 – Hoi! Lecţia 2 – Mensen ontmoeten

Lecţia 3 – Het huis Lecţia 4 – Uitgaan

Vocabular: formule de salut, formule de politeţe aplicabile în situaţii sociale diverse, ţări şi naţionalităţi, membrii familiei, meseriile Gramatică: Alfabetul şi scrierea pe litere; silabe deschise şi închise (open lettergreep, gesloten lettergreep); sunete lungi, sunete scurte (lange klank, korte klank); pronumele personal (het persoonlijk voornaamwoord) la singular (enkelvoud) cu funcţie de subiect; timpul prezent al verbului (tegenwoordige tijd) la singular. Sintaxă: propoziţia principală (hoofdzin), propoziţia interogativă (vraagzin), inversiunea; verbele „a fi” (zijn) şi „a avea” (hebben) Pronunţie (Uitspraak): „g”; vocale lungi/scurte:

Vocabular: casa, apartamentul, mijloacele de transport, direcţii, magazine, locul de reşedinţă, numerele Gramatică: numeralul cardinal; forma pronumelui personal subiect / obiect (het persoonlijk voornaamwoord: onderwerps- en niet- onderwerpsvormen); forma de prezent a verbului la singular şi plural (tegenwoordige tijd – enkelvoud en meervoud); articolul (lidwoord) hotărât („de” şi „het”) şi nehotărât („een”); formele pronumelui posesiv (het bezittelijk voornaamwoord) Pronunţie (Uitspraak): „ij/ei” en „ee”; accentul (woordaccent); intonaţie: propoziţii interogative (vraagzinnen)

„a”; accentul (woordaccent); intonaţie: propoziţii interogative (vraagzinnen)

Lecţia 5 – De tijd Lecţia 6 – Mijn typische dag

Lecţia 7 – Het werk Lecţia 8 – Op zoek naar een baan

Vocabular: zilele săptămânii, părţile zilei, orele, activităţile zilnice, mesele zilei Gramatică: negaţiile (de ontkenning): nee, geen, niet; adjectivul (het bijvoeglijk naamwoord):

Vocabular: locul de muncă, meseriile, anunţurile din presă, CV, obligaţiile la locul de muncă, stabilirea unei întâlniri Gramatică: forma de plural (meervoud) a substantivelor; prepoziţiile spaţiale „in” şi „op”, verbele modale „kunnen” şi „willen”; „moeten” la negativ – „niet hoeven te”; verbele care cer utilizarea prepoziţiei „te” în faţa infinitivului; verbe cu particulă separabilă. Sintaxa: locul prefixului verbului în propoziţie Pronunţie (Uitspraak): grupurile de consoane „sp”, „st”, „sch” şi „schr”; vocale lungi şi scurte:

„u”; accentul (woordaccent), intonaţie: propoziţii interogative (vraagzinnen)

forma, declinarea adjectivului (forma în -e); adverbul (het bijwoord); pronumele demonstrativ (het aanwijzend voornaamwoord): formă şi folosire (deze/dit – die/dat); verbele modale (modale hulpwerkwoorden): „kunnen” „mogen” „moeten”. Sintaxă: inversiunea subiect – predicat Pronunţie (Uitspraak): sunetele „v” şi „f”, „ui”, accentul (woordaccent), intonaţie: propoziţii interogative (vraagzinnen)

Lectiile 9-10: Taalpraktijk

Recapitularea noţiunilor învăţate în lecţiile 1-8

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

Lecţia 11 – Boodschappen doen Lecţia 12 – De vrije tijd

Lecţia 13 – In de mode Lecţia 14 – Mijn generatie

 

Vocabular: cumpărături, alimente, băuturi; hobby, puncte de interes, discipline sportive, teatrul, cinematograful, călătorii Gramatică: „er” introductiv, „er” locativ, „er” cantitativ; gradele de comparaţie ale adjectivelor; timpul perfect compus (het perfectum): forma trecutului cu „hebben” sau „zijn”, forma participiului, verbe regulate şi neregulate, probleme de topică; exprimarea preferinţelor Pronunţie (Uitspraak): grupul de litere „eu”; intonaţie: adverbul de negaţie „niet”

Vocabular: anotimpurile, lunile anului, exprimarea datei; numele articolelor de vestimentaţie, descrierea persoanelor şi obiectelor; denumiri geografice, vacanţă, călătorii Gramatică: ordinea cuvintelor în propoziţia secundară; cuvintele de legătură; numeralul ordinal; gradul superlativ al adjectivelor; modul imperativ (de gebiedende wijs); perfectul compus, participii neregulate Pronunţie (Uitspraak): vocala închisă şi deschisă „e”; întrebările-ecou (de echovragen)

Lecţia 15 – Toen ik jong was Lecţia 16 – Mijn generatie

Lecţia 17 – Massamedia Lecţia 18 – Hallo, met wie?

Vocabular: evenimente din trecut, rememorarea copilăriei şi sondarea memoriei altor persoane, sentimentele; familia, relaţiile dintre generaţii – căsătoria, copiii, viaţa şi moartea Gramatică: trecutul simplu (het imperfectum), verbele cu particulă – formele de trecut (simplu / compus), opţiunea pentru perfectul compus sau trecutul simplu; câteva verbe neregulate Pronunţie (Uitspraak): combinaţiile de vocale „aai”, „ooi”, „oei”

Vocabular: mass-media audiovizuală şi scrisă:

televiziune, radio, presa scrisă, interviuri; convorbiri telefonice: formale şi informale Gramatică: înlocuirea substantivului cu pronume; pronumele reflexiv (reflexiel voornaamwoord); adverbele pronominale (voornaamwoordelijk bijwoorden); înlocuirea substantivului prin construcţia: „er/hier/daar/waar/+ prepoziţie” Pronunţie (Uitspraak): sunetul [ę]

Lecţiile 19-20: Taalpraktijk

Recapitularea noţiunilor învăţate în lecţiile 11-18

Lecţia 21 – Onderweg Lecţia 22 – Tot uw dienst

Lecţia 23 – In de toekomst Lecţia 24 – Op school

Vocabular: vremea şi traficul – orientarea în trafic, indicaţii privind direcţiile; transport public şi privat; servicii: poştă, bancă, biroul de informaţii, situaţii de urgenţă Gramatică: verbele cu particulă inseparabilă – prezentare generală; prepoziţii şi conjuncţii coordonatoare; particulele de nuanţare (even, maar, toch etc.); vorbirea indirectă Pronunţie (Uitspraak): „t”+ „ie” (ts) şi „t” + „io” (sj); „ij” pronunţat diferit; accentul (woordaccent)

Vocabular: educaţia, studiile, ştiinţele; planuri, dezvoltarea personalităţii, discuţii despre viitor Gramatică: Viitorul (toekomende tijd sau het futurum) şi formele lui: prezent (+ referire temporală); gaan + infinitiv; zullen + infinitiv; construcţia: zijn + aan het + infinitiv; construcţia:

staan/zitten/liggen/lopen + te + infinitiv; verbe cu particulă separabilă/inseparabilă: prezentare generală a particulelor.

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Lecţia 25 – Ik heb hoofdpijn

Lecţia 27 – Op kantoor Lecţia 28 – Mijn buurt

Lecţia 26 – Wat vind je ervan?

Vocabular: educaţia, studiile, ştiinţele; planuri, dezvoltarea personalităţii, discuţii despre viitor Gramatică: Viitorul (toekomende tijd sau het futurum) şi formele lui: prezent (+ referire temporală); gaan + infinitiv; zullen + infinitiv; construcţia: zijn + aan het + infinitiv; construcţia:

Vocabular: mediul de afaceri şi viaţa profesională:

colegi de serviciu, discuţii la birou; oameni şi locuri

vecinii, cartierul meu

Gramatică: pronumele relativ (het betrekkelijk voornaamwoord): formă şi utilizare: cu referinţă la

persoană, cu referinţă la un obiect – utilizarea cu prepoziţii; pronumele relativ „wat”; „wat” folosit în exclamaţii; propoziţiile exclamative

o

staan/zitten/liggen/lopen + te + infinitiv; verbe cu particulă separabilă / inseparabilă: prezentare generală a particulelor

Lecţiile 29-30: Taalpraktijk

Recapitularea noţiunilor învăţate în lecţiile 21-28

Lecţia 31 – Het Internet Lecţia 32 – Samenwonen

Lecţia 33 – Op het restaurant Lecţia 34 – Van Antwerpen naar Amsterdam

Vocabular: calculatoare, internet, blogguri, e-mail, chat, social media; viaţa privată: relaţii, parteneri de viaţă, zodiile Gramatică: numerale indefinite (onbepaalde telwoorden): „veel” şi „weinig”, „enkel(e)” şi „enig(e)”, „sommige”; timpul mai mult ca perfect (het plusquamperfectum sau voltooid verleden tijd) – formă şi utilizare: hebben/zijn (imperfectum) + voltooid deelwoord. Sintaxă: locul obiectului direct şi indirect

Vocabular: baruri, restaurante, cafenele; oraşele olandeze şi flamande: arhitectură şi urbanism Gramatică: condiţionalul (de voorwaardelijke wijs – tegenwoordige tijd): utilizare şi forma zou/zouden + infinitiv; sintaxa propoziţiei cu două verbe la

infinitiv; condiţionalul la trecut (de voorwaardelijke wijs – verleden tijd): utilizare şi forma zou/zouden

voltooid deelwoord + hebben / zijn. Sintaxă: tipuri de propoziţii în funcţie de rolul comunicativ al acestora: propoziţiile interogative şi imperative

+

Lecţia 35 – Traditie en cultur Lecţia 36 – Politek en maatschappij

Lecţia 37 – Nederland Lecţia 38 – België

Vocabular: tradiţii, sărbători, cultura olandeză, mediul social, diferenţe culturale; politică şi societate Gramatică: compunerea cuvintelor; pasivul (lijdende vorm) – formă şi utilizare. Sintaxă:

Vocabular: Olanda şi Belgia: două ţări europene în care se vorbeşte limba olandeză: istorie, politică, partide politice, democraţie şi monarhie, situaţii actuale, statistici Gramatică: negaţia – probele speciale. Sintaxă:

raportul de coordonare între propoziţii

locul cuvintelor în propoziţie – prezentare general- recapitulativă

Lecţiile 39-40: Taalpraktijk

Recapitularea noţiunilor învăţate în lecţiile 31-38

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

Obiectivele de la începutul fiecărei lecţii vă ghidează învăţarea. LES 2 Mensen ontmoeten Cum facem
Obiectivele de la
începutul fiecărei
lecţii vă ghidează
învăţarea.
LES 2
Mensen ontmoeten
Cum facem cunoştinţă cu alţi oameni
Bifaţi
fiecare căsuţă după ce veţi fi învăţat:
 cum să vă prezentaţi şi să oferiţi informaţii despre
membrii familiei dumneavoastră;
 denumirile meseriilor;
 cum să răspundeţi negativ la întrebări;
 conjugarea verbelor la prezent, singular.
OPWARMING
28
Oefening
28
Pentru început iată cum se spune în limba olandeză la fiecare membru al familiei:
de moeder
/Ęmudər/
mama
Lecţiile debutează
cu o mică
„încălzire”, care
vă introduce
de vader
/Ęva:dər/
tata
de broer
/brur/
fratele
de zus
/züs/
sora
în tematica
29
Oefening
29
respectivă.
a. Ascultaţi înregistrarea în care membrii familiei
lui Jan spun câteva cuvinte despre sine.
3
4
1
12
b. Acum identificaţi fiecare membru al familiei, potrivit numărului imaginii.
1
vader
2
3
4
– 23 –

(selecţie din Lecţia 1, pagina 23)

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

GRAMMATICA

Oefening

31

Mijn naam is Piet. Ik woon in Venlo. De stad is klein, het is bijna
Mijn naam is Piet. Ik woon in Venlo. De
stad
is
klein, het is
bijna
een dorp. We
hebben bijna veertig winkels en drie
grote supermarkten. We hebben ook een
museum en vier scholen. Mijn huis staat
tegenover het museum. Het huis heeft
twee verdiepingen. In Venlo vind je ook een
park en een kerk. We hebben slechts vier
banken in Venlo. De kerk en de banken zijn
oud. Wij hebben ook een bushalte en een
station. De treinen vertrekken hier vandaan
naar alle grote steden in Nederland.

Mai devreme aţi avut ocazia să ascultaţi înregistrarea audio, acum citiţi cu atenţie textul.

înregistrarea audio, acum citiţi cu atenţie textul. În limba olandeză, toate substantivele au un articol.

În limba olandeză, toate substantivele au un articol. Cuvintele subliniate în textul anterior sunt articole. Articolul hotărât (de şi het) este articolul care însoţeşte substantivul în forma de dicţionar a acestuia. Articolul nehotărât (een) este folosit când nu se ştie cu siguranţă despre cine sau despre ce este vorba.

Formele de reţinut ale articolului hotărât şi nehotărât sunt:

Bepaald lidwoord (articol hotărât) singular plural

de vader

de vaders

de moeder

de moeders

het kind

de kinderen

de + substantiv masculin sau feminin şi toate formele de plural

het + substantiv neutru

Deşi nu am aprofundat încă forma de plural a substantivelor, este bine să reţineţi de pe acum că toate substantivele la plural primesc articolul hotărât de.

Onbepaald lidwoord (articol nehotărât)

singular plural

een vader

ø vaders

een moeder

ø moeders

een kind

ø kinderen

een + toate substantivele la singular

Articolul een se traduce în limba română prin „un”, „o”, în funcţie de genul substantivului determinat. El se pronunţă /ən/. „Een” poate fi şi numeral, caz în care se pronunţă /e:n/.

Diferenţa în scris se poate face adăugând două accente ascuţite pe cele două litere „e”, de exemplu:

Ik heb en boek. (art. nehotărât) Ik heb één boek. (numeral)

Am o carte. Am o singură carte.

– 22 –

Secţiunea Grammatica vă prezintă clar, detaliat şi prin multe exemple noţiunile de gramatică.
Secţiunea
Grammatica
vă prezintă clar,
detaliat şi prin
multe exemple
noţiunile de
gramatică.

(selecţie din Lecţia 4, pagina 22)

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

GRAMMATICA

La fel ca în limba română, modul imperativ este folosit pentru a exprima un ordin, o interdicţie, un sfat, o solicitare, un îndemn, o urare etc. În limba olandeză acesta este identic cu rădăcina verbului şi se foloseşte atât pentru singular, cât şi pentru plural:MODUL IMPERATIV DE GEBIEDENDE WIJS Kijk! Uite! sau Uitaţi! ( kijk en –- kijk )

MODUL IMPERATIV

DE GEBIEDENDE WIJS

Kijk!

Uite! sau Uitaţi! (kijken –- kijk)

Eet smakelijk!

Poftă bună! (eten – eet)

Wacht!

Aşteaptă! sau Aşteptaţi! (wachten – wacht)

În contexte în care este necesar să ne exprimăm mai politicos, folosind pronumele u (dumneavoastră), vom apela la forma de indicativ prezent, persoana a 3-a singular:

Gaat u zitten!

Luaţi loc!

persoana a 3-a singular : Gaat u zitten! Luaţi loc! Observaţi că pronumele u stă după

Observaţi că pronumele u stă după forma verbală de imperativ.

Oefeningcă pronumele u stă după forma verbală de imperativ. 29 Transformaţi propoziţiile de mai jos, care

29

Transformaţi propoziţiile de mai jos, care conţin verbe modale, în

 

propoziţii cu verbe la modul imperativ, după modelul dat:

1.

Je moet hier wachten!

Wacht hier!

2.

U

kunt morgen komen!

3.

Je moet daar zitten!

 

4.

Je moet me het boek geven!

 

5.

U

moet de aanwijzingen op

 

de verpakking lezen!

 

Oefening

30

op   de verpakking lezen!   Oefening 30 Transformaţi propoziţiile următoare, care conţin verbe

Transformaţi propoziţiile următoare, care conţin verbe la imperativ, în propoziţii mai elaborate, care să conţină verbul modal indicat între paranteze.

1. Luister naar je hart! (moeten)

Je moet naar je hart luisteren!

2. Gaat u naar het loket nummer 3, alstublieft! (kunnen)

– 24 –

Elementele de gramatică sunt consolidate prin diverse exerciţii.
Elementele
de
gramatică sunt
consolidate prin
diverse exerciţii.

(selecţie din Lecţia 13, pagina 24)

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

LUISTEREN EN SCHRIJVEN Oefening 19 Ascultaţi înregistrarea, privind cu atenţie imaginea alăturată. Sarcina
LUISTEREN EN SCHRIJVEN
Oefening
19
Ascultaţi înregistrarea, privind cu atenţie
imaginea alăturată. Sarcina dumneavoastră
este să căutaţi şi să bifaţi (√) persoana descrisă.
Oefening
20
a. Iată câteva persoane de la rubrica de matrimoniale, care îşi caută partenerul ideal.
Ascultaţi cum profesorul citeşte anunţurile, apoi faceţi legătura dintre fotografii şi
descrieri.
a
b
c
d
Cursul este
structurat
după
competenţele
cheie: citire,
ascultare,
scriere,
vorbire.
3
b. Ascultaţi încă o dată descrierile şi scoateţi din text cuvintele care se referă la înfăţişarea
fizică (uiterlijk), trăsăturile de caracter (karakter) şi hobby-uri (hobby's). Notaţi-le în
tabelul de mai jos.
WIE
UITERLIJK
KARAKTER / KWALITEITEN
HOBBY’S
LEZEN EN SCHRIJVEN
Oefening
21
a.
Citiţi, cu ajutorul dicţionarului final, aforismele următoare.
Ele au în comun un subiect prezent în viaţa de zi cu zi:
moda. La fiecare aforism lipseşte un singur cuvânt.
Completaţi spaţiile goale cu cuvântul corespunzător pentru
a putea înţelege întregul citat. Succes!
– 17 –

(selecţie din Lecţia 13, pagina 17)

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

SPREKEN

19
19

Oefening

16

Răspundeţi cu voce tare la următoarele întrebări ale profesorului. Aveţi şi un model de răspuns.

1. Wat voor tiener was u?

Ik was heel rustig en ijverig.

2. Was u blij met uzelf?

3. Ging u op zaterdag naar school?

4. Wat voor vakken kreeg u op school?

5. Welke vakken vond u het leukst?

Oefening

17

u op school? 5. Welke vakken vond u het leukst? Oefening 17 a. Folosiţi verbele şi

a. Folosiţi verbele şi expresiile verbale de mai jos la formele corespunzătoare pentru a formula câteva propoziţii despre dvs. şi familia dvs. Nu trebuie să folosiţi toate verbele indicate.

als kind

studeren

geboren zijn in

spelen

geboren zijn op

trouwen met

opgegroeid zijn in

(geen) kinderen hebben

b. Dacă aveţi posibilitatea, înregistraţi-vă. Ascultaţi din nou înregistrarea câteva zile mai târziu şi gândiţi-vă ce anume aţi schimba din text. Vă puteţi înregistra din nou, repetând exerciţiul.

LEZEN

Oefening

18

Propoziţiile (principale sau secundare) care apar în coloana din stânga sunt continuate cu cele din coloana din dreapta, formând astfel fraze complete. Dacă citiţi cu atenţie, veţi observa, însă, că propoziţiile din dreapta au fost amestecate. Sarcina dumneavoastră este să potriviţi enunţurile pentru a obţine fraze inteligibile. Prima combinaţie v-a fost sugerată de noi. Succes!

A. Ik dacht

 

a. werkte ik als chauffeur.

   

B. Toen ik student was,

 

b. dat het mooi weer was.

 

C. Ik heb de paraplu genomen

 

c. omdat de docent ziek was.

D. Gisteren hadden we geen les

d. hoe de nieuwe secretaresse heet.

E. Ik weet niet

e. omdat het regende.

F. Mijn vriendin voelde

 

f. ik woon, is niet zo groot.

G. Ik neem altijd een pijnstiller

 

g. dat ik dronken was.

H. Het huis waar

 

h. als ik hoofdpijn heb.

– 16 –

(selecţie din Lecţia 15, pagina 16)

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

ÎMBRĂCĂMINTEA – KLEDING 15 Oefening 14 Ascultaţi cu atenţie cum profesorul citeşte câteva articole de
ÎMBRĂCĂMINTEA – KLEDING
15
Oefening
14
Ascultaţi cu atenţie cum profesorul citeşte câteva articole de îmbrăcăminte. Asociaţi fiecărui
anotimp câte două dintre aceste obiecte în funcţie de cât de des sunt ele purtate în mod
obişnuit, conform modelului dat:
(de) hoed /hut/ pălărie
(het) overhemd /Ęovərhemt/ cămaşă
(het) T-shirt /Ęti:Ćürt/ tricou
lente
(de) broek /bruk/ pantalon(i)
(de) spijkerbroek /Ęspeikərbruk/ bluejeans
(de) trui /traü/ pulover
(de) bontjas /Ębontjas/ haină de blană
(de) jurk /jürk/ rochie
zomer
Transcrierea
(de) avondjurk /Ęa:vontjürk/ rochie de seară
(de) rok /rok/ fustă
fonetică vă
(de) bloes /blus/ bluză
facilitează
(het) pak /pak/ costum
însuşirea
(de) schoenen /Ęshunə(n)/ pantofi
herfst
(de) tas /tas/ geantă
pronunţiei
(de) jas /jas/ haină, jachetă
corecte.
(de) handschoenen /Ęhantshunə(n)/ mănuşi
(de) sportschoenen /Ęsportshunə(n)/ adidaşi
winter
(de) paraplu /pa:ra:Ęplü:/ umbrelă
(de) pyjama /pi:Ęja:ma:/ pijama
(de) sjaal /Ća:l/ fular, eşarfă
(de) muts /müts/ căciulă
16
Oefening
15
Saskia şi Marta sunt două prietene foarte bune. Le place mult să „discute” despre alţii, mai
ales în absenţa acestora. S-au întâlnit, ca de obicei, în oraş, la o terasă. Să le ascultăm cum
„comentează” aspectul fiecărui trecător de pe stradă. Asociaţi descrierile lor cu imaginile
corespunzătoare. Pentru cuvintele necunoscute, consultaţi minidicţionarul. Succes!
În plus, aveţi la
a.
b.
c.
d.
dispoziţie diverse
înregistrări
realizate cu
nativi, care se
găsesc pe
CD-urile
audio
ce însoţesc
cursul.
– 15 –

(selecţie din Lecţia 13, pagina 15)

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

MINIWOORDENBOEK

OefeningMINIWOORDENBOEK 35 Cu ajutorul minidicţionarului, citiţi următorul text despre clovni şi completaţi enunţurile

35

Cu ajutorul minidicţionarului, citiţi următorul text despre clovni şi completaţi enunţurile folosind cuvintele potrivite.

Wat zijn clowns?

Eigenlijk zijn clowns doodgewone mensen. Clowns proberen mensen aan het lachen te maken.

Daarom zien ze er grappig uit. Hun schoenen zijn te groot en hun broek te kort en te wijd. Soms heeft een clown een rode fopneus. Alles wat hij doet is overdreven. Als hij schrikt, valt hij meteen ondersteboven. Een clown doet ook vaak dom. Simpele dingen snapt de clown niet. Hij begrijpt niet dat een stoel bedoeld is om op te zitten. Dom doen lijkt makkelijk maar dat is het niet. Een clown moet ook nog grappig zijn. De meeste clowns gebruiken schmink. Ze schilderen hun gezicht wit. Ze maken hun mond rood. Ze tekenen zwarte strepen boven hun ogen. Iedere clown maakt weer wat anders van zijn gezicht. Ook zijn er clowns zonder schmink. Dan zie je aan hun bewegingen dat ze een clown zijn. Denk maar aan Stan Laurel en Oliver Hardy. Dat zijn twee beroemde clowns.

Stan Laurel en Oliver Hardy. Dat zijn twee beroemde clowns. 32 doodgewoon aan het lachen /do:t
32
32

doodgewoon aan het lachen

/do:thəĘwo:n/ /a:n ət Ęla:hə(n)

cât se poate de normal, obişnuit a face să râdă

(te) maken wijd (de) fopneus overdreven schrikken meteen ondersteboven dom dom doen snappen (de) schmink

(tə) Ęma:kə(n)/ /weit/ /Ęfopnös/ /o:vərĘdre:və(n)/ / Ę s h rikə(n)/ /məĘte:n/ /ondərstəĘbo:və(n)/ /dom/ /dom dun/ /Ęsnapə(n)/ /Ćmink/

larg nas de clovn (rotund şi roşu) exagerat a se speria brusc, imediat cu capul în jos idiot a face pe idiotul a înţelege, a se prinde fard, machiaj

beweging

/bəĘwe:Hiŋ/

mişcare

1. Clowns zijn

a. geen

b. lelijke

c. doodgewone

mensen.

2. De schoenen van de clowns zijn soms te

a. klein

b. groot

c. mooi

– 25 –

Vocabularul nou din interiorul lecţiilor este prezentat în secţiunea Miniwoordenboek.
Vocabularul nou
din interiorul
lecţiilor este
prezentat
în secţiunea
Miniwoordenboek.

(selecţie din Lecţia 20, pagina 25)

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

42
42

WOORDENBOEK 7 – 8

A

aan het werk zijn /a:n ət werk zein/ a fi la muncă aannemen /'a:ne:mə(n)/ a răspunde (la telefon) aantrekkelijk /a:n'trekələk/ atractiv (de) achtergrond /'ahtərHront/ origine, bază, fundament afronden /'afrondə(n)/ a termina, a finaliza (de) afwas /'afwas/ spălatul vaselor (de) afwas doen /də 'afwas dun/ a spăla vasele afwasser /'afwasər/ persoana care spală vasele (într-un restaurant, într-o cantină etc.) al lang /al laŋ/ de mult timp als /als/ când (de) arbeid /'arbeit/ muncă (în limbaj administrativ) arbeiden /'arbeidə(n)/ a munci (în limbaj administrativ) (de) arbeider /'arbeidər/ muncitor (în limbaj administrativ) (de) arbeidsmarkt /'arbeitsmarkt/ piaţa muncii avontuurlijk /avon'tü:rlək/ aventuros

B

(de) baan /ba:n/ slujbă, loc de muncă, job (het) baantje /'ba:ntĆə/ (diminutiv al lui baan) slujbă mică, neimportantă, de scurtă durată (de) baas /ba:s/ şef (de) bedrijfsauto /bə'dreifsauto:/ maşină de serviciu (de) bedrijfskunde /bə'dreifskündə/ ştiinţa gestiunii de întreprinderi beginnen /bə'Hinə(n)/ a începe behoren tot /bə'ho:rə(n tot)/ a ţine de, a fi inclus în behulpzaam /bə'hülpza:m/ cooperant, de ajutor (de) bekwaamheid /bə'kwa:mheit/ competenţă, calificare, abilitate (het) beroep /bə'rup/ profesie, ocupaţie (de) beroepsbevolking /bə'rupsbəvolkiŋ/ populaţia activă

– 49 –

besturen /bə'stürə(n)/ a conduce betalen /bə'ta:lə(n)/ a plăti (de) betrekking /bə'trekiŋ/ funcţie, post betrouwbaar /bə'trauba:r/ pe care te poţi baza, credibil, de încredere bezorgen /bə'zorHə(n)/ a livra, a furniza, a oferi bijwerken /bei'werkə(n)/ a actualiza blijken /bleikə(n)/ a părea (de) boekhouder /'bukhaudər/ contabil (de) bouwer /'bauwər/ constructor (het) bouwterrein /'bautərein/ şantier buiten /'baütə(n)/ în afara (het) buitenland /'baütə(n)lant/ străinătate

C

(de) cadeauartikelen /ka:'do:arti:kələ(n)/ suverniruri (de) chauffeur /∫o:'för/ şofer (het) Chinees /∫i:'ne:s/ limba chineză (de) competentie /kompə'tensi:/ competenţă (de) computer /kom'pütər/ calculator, computer (het) contact /kon'takt/ contact (de) contactpersoon /kon'taktperso:n/ persoană de contact creatief /kre:ja:'ti:f/ creativ (de) cv /se:'ve:/ CV

D

daarna /'da:rna:/ apoi dansen /'dansə(n)/ a dansa (het) debuut /de:'bü:t/ debut (de) deeltijdbaan /'de:lteidba:n/ slujbă cu program de lucru redus degelijk /'de:Hələk/ serios, responsabil die /di:/ care (pronume relativ) (het) dier /di:r/ animal (het) diploma /di:'plo:ma:/ diplomă (het) document /do:kü:'ment/ document durven te /'dürvə(n) tə/ a îndrăzni

De asemenea, toate cuvintele noi dintr-un caiet sunt cuprinse în dicţionarul final, fiind însoţite de
De asemenea,
toate cuvintele
noi dintr-un caiet
sunt cuprinse în
dicţionarul final,
fiind însoţite de
transcrierea fonetică
şi de traducere.

(selecţie din Lecţia 8, pagina 49)

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

DE WERELD VAN DE NEDERLANDSE TAAL

Pentru secţiunea dedicată universului limbii olandeze am ales de data aceasta să vă prezentăm câteva „curiozităţi” legate de Olanda şi limba olandeză, sub forma cunoscutelor întrebări Ştiaţi că?.

Oefeningsub forma cunoscutelor întrebări Ştiaţi că? . 43 a. Citiţi informaţiile de mai jos: WIST U

43

a. Citiţi informaţiile de mai jos:

WIST U DAT…?

„U at” de kortste volledige Nederlandse zin is?

er elke jaar in Nederland 5 mensen worden getroffen door de bliksem?

Nederlanders gemiddeld de langste mensen ter wereld zijn?

… de gemiddelde mens 3.500 woorden gebruikt? Meer dan 3.500 woorden heeft de gemiddelde mens niet nodig om zich uit te kunnen drukken. De Nederlandse taal bestaat uit zo’n 80.000 woorden. De Engelse taal heeft bij benadering 650.000 woorden (Engels woordenboek).

… de oudste stad in Nederland Nijmegen

Nijmegen
Nijmegen

is? De stad ontstond in het jaar 5 na

Christus en vormde een onderdeel van de grens tussen het Germaanse en het Romeinse rijk.

… Nederland “grenst” aan Frankrijk? Het

Antilliaanse eiland St. Maarten bestaat uit 2 delen, namelijk een Frans deel en een Nederlands deel. De grens tussen Nederland en Frankrijk loopt hier ongeveer door het midden van het eiland en is zo’n 10 km lang.

… de oudste boom in Nederland 450 jaar oud is? Het betreft de Quercus Robur genaamd De Dikke Boom, hij is 25 meter hoog en staat in Laren.

b. Spuneţi dacă propoziţiile da mai jos sunt adevărate sau false.

1. “Je at” is de kortste Nederlandse zin.

A / F

2. Nijmegen is de oudste stad in Nederland.

A / F

3. Het Antilliaanse eiland St. Maarten bestaat uit 4 delen.

A / F

4. De oudste boom in Nederland staat in Nijmegen.

A / F

Oefening

44

Care vi s-a părut cea mai interesantă „curiozitate”? Traduceţi-o în limba română!

A / F Oefening 44 Care vi s-a părut cea mai interesantă „curiozitate”? Traduceţi-o în limba

– 37 –

Veţi găsi şi informaţii interesante despre cultura olandeză.
Veţi găsi şi
informaţii
interesante
despre cultura
olandeză.

(selecţie din Lecţia 16, pagina 37)

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

COMMUNICATIE

Woordenschat I

OefeningCOMMUNICATIE Woordenschat I 28 În această parte a lecţiei veţi învăţa expresii şi cuvinte din sfera

28

În această parte a lecţiei veţi învăţa expresii şi cuvinte din sfera aniversărilor de tot felul sau a evenimentelor importante din viaţa noastră. Nu uitaţi să utilizaţi filtrul roşu pentru repetarea cuvintelor.

să utilizaţi filtrul roşu pentru repetarea cuvintelor. de geboorte van een kind (het) huwelijk (de) verjaardag

de geboorte van een kind (het) huwelijk (de) verjaardag (de) doop (de) verloving (de) begrafenis (de) trouwdag (de) scheiding vieren

29

(de) begrafenis (de) trouwdag (de) scheiding vieren 29 /Hə Ę bo:rtə van ən kint/ / Ę

/HəĘbo:rtə van ən kint/ /Ęhu:uələk/ /vərĘja:rdah/ /do:p/ /vərĘlo:viŋ/ /bəĘHra:fənis/ /Ętraudah/ / Ę s h eidiŋ/ /Ęvi:rə(n)/

/ Ę trauda h / / Ę s h eidiŋ/ / Ę vi:rə(n)/ naşterea unui copil

naşterea unui copil căsătorie zi de naştere botez logodnă înmormântare aniversarea căsătoriei divorţ, despărţire a sărbători

aniversarea căsătoriei divorţ, despărţire a sărbători Oefening a. Ascultaţi cu atenţie cuvintele şi expresiile
aniversarea căsătoriei divorţ, despărţire a sărbători Oefening a. Ascultaţi cu atenţie cuvintele şi expresiile

Oefeninganiversarea căsătoriei divorţ, despărţire a sărbători a. Ascultaţi cu atenţie cuvintele şi expresiile de mai

a. Ascultaţi cu atenţie cuvintele şi expresiile de mai jos:

bevallen

/bəĘvalə(n)/

a naşte

(de) bevalling

/bəĘvaliŋ/

naştere (actul fiziologic în sine)

trouwen (met iemand) /Ętrauən/

a se căsători (cu cineva)

gaan scheiden

/Ha:n Ę sheidə(n)/

a divorţa

(de) bruiloft

/Ębraüloft/

nuntă

(de) huwelijksreis

/Ęhu:uələksreis/

lună de miere

scheiden

/Ęsheidə(n)/

a se despărţi, a divorţa

sterven (aan)

/Ęstervə(n)/

a muri (de)

(de) dood

/do:d/

moarte

pentru

– 28 –

Secţiunea dedicată comunicării cuprinde cuvinte noi şi exerciţii de ascultare, citire, vorbire şi scriere.
Secţiunea dedicată
comunicării
cuprinde cuvinte
noi şi exerciţii de
ascultare, citire,
vorbire şi scriere.
Pentru a vă fixa anumite cunoştinţe, veţi folosi filtrul roşu, ideal studiul individual.
Pentru a vă fixa
anumite
cunoştinţe,
veţi folosi filtrul
roşu, ideal
studiul individual.

(selecţie din Lecţia 16, pagina 28)

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

Oefening 20 a. Încercaţi să potriviţi culorile cu imaginile. Vă puteţi verifica zon cunoştinţele hemel
Oefening
20
a.
Încercaţi să potriviţi culorile cu imaginile.
Vă puteţi
verifica
zon
cunoştinţele
hemel
muis
ROOD
prin numeroase
BLAUW
exerciţii.
ZWART
GEEL
varken
sap
ORANJE
GROEN
BRUIN
WIT
chocolade
ROZE
gras
GRIJS
sneeuw
koffie
roos
b.
Repetaţi după profesor. Comparaţi-vă pronunţia cu cea a profesorului.
Oefening
21
Găsiţi cele zece nume de culori ascunse. Culorile pot fi scrise atât vertical (), cât şi orizontal
(). Am găsit noi prima culoare pentru dumneavoastră.
G
F
L
G
E
E
L
T
R
D
I
G
K
B
O
E
B
L
P
Y
Z
J
F
H
W
I
T
R
Z
Q
X
L
R
O
O
D
T
O
E
U
E
X
W
U
H
K
S
E
O
N
M
O
L
A
A
U
Z
G
R
I
R
E
B
R
U
I
N
V
W
A
T
O
S
T
L
A
I
V
M
R
A
T
K
C
G
H
U
N
R
O
Z
E
A
J
L
D
R
L
I
J
M
P
A
G
R
O
E
N
I
N
J
E
I
P
K
U
T
G
P
Y
J
S
H
S
J
R
B
X
M
D
H
T
S
F
G
T
B
L
A
U
W
N
X
R
– 14 –

(selecţie din Lecţia 3, pagina 14)

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

OPLOSSING – LES 3 – 4

Oefening 1

1. d, a; 2. c, b

Oefening 3 1; 3; 4; 5; 2

Oefening 4 3; 4; 5; 1; 2

Oefening 5 negen, zeven, negentien, achtentwintig, vijfendertig, honderddrieëntwintig, zeshonderdvijf

Oefening 6

Achternaam: de Groot

Voornamen: Willem Alexander

Geboortedatum: 21 november 1981

Woonadres:

Straatnaam: Oudeweg, Huisnummer: 33, Postcode: 1122AB, Woonplaats: Amsterdam

Telefoonnummer: 021 445 689

Burgerlijke staat: getrouwd

Oefening 8

2. ons; 3. haar; 4. jou; 5. me

Oefening 9

2.

vind;

3. maakt;

4. zijn;

5. werkt;

6.

merkt;

7. doet / doen; 8. zit

Oefening 10 is; heeft; wonen; is; werkt; heet; vindt; heten; hebben

Oefening 15 huis, zien, Roemenië

Oefening 17 Iată un exemplu de aranjament interior al elementelor din dotarea unei case:

eetkamer: vloerkleed, lamp, stoel, schilderij, bookenkast keuken: raam, fornuis, gootsteen, stoel, tafel woonkamer: boekenkast, sofa, vloerkleed, fauteuil, TV badkamer: spiegel, wastafel, bad, raam, schilderij slaapkamer: kledingkast, vloerkleed, schilderij, lamp, fauteuil

Oefening 19

Exemple de răspunsuri:

2. De tas staat op de tafel.

3. De CD ligt op de tafel.

4. De computer staat op de tafel.

5. De sleutels zitten in mijn tas.

6. De pen ligt op de tafel / zit in mijn tas.

7. Het glas staat op de tafel.

Oefening 20 blauw – hemel; geel – zon; groen – gras; oranje – sap; grijs – muis; roze – varken; wit – sneeuw; zwart – koffie; bruin – chocolade

Oefening 21

G

F

L

G

E

E

L

T

R

D

I

G

K

B

O

E

B

L

P

Y

Z

J

F

H

W

I

T

R

Z

Q

X

L

R

O

O

D

T

O

E

U

E

X

W

U

H

K

S

E

O

N

M

O

L

 

A A

 

Z

U G

 

R

I

R

E

B

R

U

 

I N

 

V A

 

W O

T

 

S

T

L

A

I

V

M

R

 

T

A C

K

 

G

H

U

N

R

O

Z

E

A

J

L

D

R

L

I

J

M

P

A

G

R

O

E

N

I

N

J

E

I

P

K

U

T

G

P

Y

S

S

H

S

J

R

B

X

M

D

H

T

J

F

G

T

B

L

A

U

W

N

X

R

Oefening 22

2. oranje;

3. geel;

4. groen;

5. blauw;

Oefening 23

2. Bart: Noordstraat, nummer 567B, postcode 4902LJ, Utrecht, telefoonnummer 06 43 394 421

3. Puck: Brugstraat, nummer 34, Rotterdam, telefoonnummer 06 35 982 403

Oefening 24

2. b

3.

a

Oefening 25 Exemple de întrebări şi răspunsuri:

2. Welke kleur hebben Marijns bloemen? Marijns bloemen zijn roze.

3. Hoeveel stoelen heeft Tom? Tom heeft vier stoelen.

4. Heeft Tom een vloerkleed? Nee.

– 38 –

Vă autoevaluaţi rapid cu ajutorul răspunsurilor la exerciţii.

(selecţie din Lecţia 4, pagina 38)

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

SAMENVATTING GRAMMATICA 13

1. Ordinea cuvintelor în propoziţia secundară

• În propoziţia secundară verbul stă la sfârşit!

Comparaţi:

1 a.

Ik blijf thuis.

 

Ik ben ziek.

1 b.

Ik blijf thuis…

omdat

ik ziek ben.

• Cele mai uzuale cuvinte de legătură care unesc o propoziţie principală de una secundară sunt: die (care), dat (care), als (dacă), dat (că), omdat (pentru că):

Dit is de vrouw die heel mooi en rijk is. Jullie lezen een boek dat heel moeilijk is. Ik ga naar Parijs als ik tijd heb. Je weet dat Saskia morgen niet komt. Ik eet niet omdat ik geen honger heb.

• În cazul propoziţiilor care conţin un verb la perfect compus sau un verb modal şi infinitiv, ambele forme verbale se vor afla la finalul propoziţiei:

Ik weet dat zij met de directeur heeft gesproken. Ştiu că a vorbit cu directorul. Ze gaat naar buiten als ze een sigaret wil roken! Se duce afară dacă vrea să fumeze o ţigară!

2. Numeralul ordinal

1e

eerste /Ęe:rstə/

primul, -a

2e

tweede /Ętwe:də/

al doilea, a doua

3e

derde /Ęderdə/

al treilea, a treia

4e

vierde /Ęvi:rdə/

al patrulea, a patra

5e

vijfde /Ęveivdə/

al cincilea, a cincea

6e

zesde /Ęzezdə/

al şaselea, a şasea

7e

zevende /Ęze:vəndə/

al şaptelea, a şaptea

8e

achtste /Ęah(t)stə/

al optulea, a opta

9e

negende /Ęne:Həndə/

al nouălea, a noua

10e

tiende /Ęti:ndə/

al zecelea, a zecea

Alte exemple de numerale ordinale:

 

11e

elfde /Ęelvdə/

35e

vijfendertigste /Ęveifə(n)dertəhstə/

12e

twaalfde /Ętwa:lvdə/

59e

negenenvijftigste /Ęne:Hə(n)ə(n)veiftəhstə/

13e

dertiende /Ęderti:ndə/

67e

zevenenzestigste /Ęze:ve(n)ə(n)sestəhstə/

14e

veertiende /Ęve:rti:ndə/

100e

honderdste /Ęhondərtstə/

15e

vijftiende /veifĘti:ndə/

101e

honderd eerste /Ęhondərt Ęe:rstə/

16e

zestiende /Ęzesti:ndə/

115e

honderd vijftiende /Ęhondərt Ęveifti:ndə/

17e

zeventiende /Ęze:və(n) ti:ndə/

144e

honderd vierenveertigste /Ęhondərt Ęvi:rə(n) ve:rtəhstə/

18e

achttiende /Ęahti:ndə/

1.000e

duizendste /Ędaüzəntstə/

19e

negentiende

1.001e

duizend eerste /Ędaüzənt Ęe:rstə/

/Ęne:Hənti:ndə/

20e

twintigste /Ętwintəhstə/

1.200e

duizend tweehonderdste /Ędaüzənt twe:Ęhondərtstə/

30e

dertigste /Ędertəhstə/

1.000.000e

miljoenste /miĘljunstə/

40e

veertigste /Ęve:rtəhstə/

1.000.000.000e

miljardste /miĘljartstə/

– 21 –

Toate noţiunile de gramatică dintr-o lecţie vor fi sintetizate într-o secţiune de recapitulare.
Toate noţiunile
de gramatică
dintr-o lecţie
vor fi sintetizate
într-o secţiune de
recapitulare.

(selecţie din Lecţia 13, pagina 21)

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

   

HUISWERK

Grammatica

Cu ajutorul

temelor

pentru

evaluaţi

Traduceţi în limba olandeză:

1. Ana e o fată foarte drăguţă. Studiază medicina şi vrea să devină oftalmolog (oogarts).

acasă

2. Maşina e nouă. Am cumpărat-o acum două săptămâni.

cunoştinţele.

 

3. Iau hârtia în mână pentru a-mi scrie pe ea numele.

4. Pisica mea se spală de cinci ori pe zi.

5. Nu îmi amintesc ce trebuie să spun.

Luisteren

45
45

Vă propunem să ascultaţi o ştire „de ultimă oră”: doi tineri au murit în Verona, în cursul lunii februarie, din dragoste: Romeo şi Julieta. Ascultaţi înregistrarea şi răspundeţi la întrebările de sub text!

Verona, Italië, 28 februari.

Twee tieners zijn gisteravond in Verona, Italië, om het leven gekomen: Romeo Montague en Julia Capulet. Ze waren verliefd op elkaar maar hun families gingen niet akkoord met hun relatie. Romeo was 18 en Julia was 16 jaar oud. Het is nog niet bekend waarom de twee tieners zijn doodgegaan. De politie in Verona heeft een priester en twee jongens gearresteerd in verband met de dood van de twee jongeren. Straks meer in het journaal van tien uur over dit onderwerp!

gearresteerd in verband met de dood van de twee jongeren. Straks meer in het journaal van

1. Waar ligt Verona?

2. Hoe oud is Romeo? Hoe oud is Julia?

3. Waarom denkt u dat de twee tieners zijn doodgegaan?

4. Hoeveel mensen heeft de politie gearresteerd in verband met de dood van de twee jongeren?

Spreken

Compuneţi cu voce tare două dialoguri urmând instrucţiunile de mai jos. Puteţi să şi scrieţi răspunsurile dvs.

1. Sunaţi un prieten şi îi propuneţi să meargă cu dumneavoastră la cinematograf. Acesta refuză pe motiv că nu are timp.

2. Aţi citi recent în ziar că în Olanda se vor interzice bicicletele. Sunaţi-vă o prietenă şi povestiţi-i despre această ştire „senzaţională”.

 

– 38 –

(selecţie din Lecţia 18, pagina 38)

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI Temele se pot rezolva pe formularele speciale inserate în caiet
Temele se pot rezolva pe formularele speciale inserate în caiet (dacă se trimit spre corectare
Temele se pot rezolva
pe formularele
speciale inserate în
caiet (dacă se trimit
spre corectare prin
poştă) sau online, în
contul de cursant de
pe site-ul
www.eurocor.ro. Un
profesor personal
vă îndrumă pe toată
durata studiului.
personal vă îndrumă pe toată durata studiului. Dacă sunteţi pasionaţi de limbi străine sau dacă
personal vă îndrumă pe toată durata studiului. Dacă sunteţi pasionaţi de limbi străine sau dacă

Dacă sunteţi pasionaţi de limbi străine sau dacă doriţi să vă găsiţi un job atractiv, cursul Eurocor de Olandeză pentru începători este soluţia ideală! Înscrieţi-vă acum şi învăţaţi într-o manieră facilă şi modernă limba olandeză. Aceasta reflectă o cultură fascinantă, ce a dat umanităţii valori inestimabile, dar în acelaşi timp şi un mod de viaţă lipsit de prejudecăţi în faţa vieţii. Vă dorim mult succes la studiu!

Tel. 021 33 225 33

www.eurocor.ro