D EM

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

VĂ IE ATI CŢ R LE NST O

INTRODUCERE

Cu siguranţă vă doriţi oportunităţi noi în carieră. Şi cum învăţarea unei limbi străine măreşte şansa obţinerii jobului dorit, vă propunem un curs inedit: Olandeză pentru începători, elaborat după o metodă modernă şi foarte la îndemână oricăruia dintre dumneavoastră! Nu trebuie să vă deplasaţi la o sală de curs, vă alegeţi dumneavoastră înşivă perioada optimă de studiu şi veţi reuşi într-un timp scurt să învăţaţi să comunicaţi în această limbă europeană, care vă poate ajuta să stabiliţi mai uşor contacte de afaceri cu investitorii olandezi din ţara noastră. Începeţi chiar astăzi Cursul EUROCOR de Olandeză pentru începători! Aveţi la dispoziţie o metodă modernă, eficientă şi relaxantă de aprofundare şi îmbunătăţire a cunoştinţelor de limba olandeză! Învăţaţi comod! Primiţi acasă, la cel mai apropiat oficiu poştal sau direct la birou pachetele de curs, pe care le parcurgeţi când vreţi! Studiaţi fără stres, în confortul propriului cămin, în weekenduri, după program, vara sau iarna... când şi unde doriţi! Învăţaţi prin ascultare! Pe lângă caietele de curs, aveţi la dispoziţie CD-uri înregistrate cu vorbitori nativi. Acestea vă vor ajuta să dobândiţi o pronunţie excelentă! Puteţi asculta vorbitorii nativi de limbă olandeză în timp ce desfăşuraţi alte activităţi – gătiţi, faceţi sport, vă plimbaţi, în pauza de masă, când sunteţi prinşi în trafic... când doriţi! Vă veţi bucura de o atenţie deosebită! Beneficiaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă, care poate fi contactat prin corespondenţă poştală sau online. Profitaţi acum de şansa de a învăţa limba olandeză în cel mai plăcut şi comod mod cu putinţă! Construiţi-vă un viitor mai bun! Mult succes!

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele şi metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, aceasta reprezintă aproximativ jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă, selectate din diverse lecţii, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele.

2

eurocor. Din contul de cursant se pot accesa şi aplicaţiile TemeOnline sau PlataOnline. Odată promovat acest test.  Scenariile unor situaţii uzuale vă ajută să vă perfecţionaţi uşor vocabularul. datorită semnelor grafice special concepute pentru a marca diverse componente ale lecţiilor.). 3 . ABSOLVIREA Odată cu expedierea ultimului pachet de curs. @ CONTUL DE CURSANT Fiecare cursant are propriul cont pe site-ul www. La serviciu. veţi primi şi testul de evaluare finală. la cutia poştală (Cutia poştală trebuie să aibă dimensiunile de minimum 22x30x1 cm.  Aveţi la dispoziţie patru caiete de exerciţii. 3. ce alegeţi? 1. astfel încât procesul de învăţare devine simplu şi rapid!  Caietele se parcurg uşor. Textul scris cu roşu se acoperă cu filtrul din plastic.  Informaţiile noi sunt prezentate într-un mod atractiv. La oficiul poştal de care aparţineţi (Adresa declarată la înscriere trebuie să fie cea din buletin). bine şi insuficient (în funcţie de punctajul realizat). Acasă. comparaţi rezultatele dvs. veţi obţine Certificatul de absolvire Eurocor. Calificativele obţinute pot fi: foarte bine. cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dvs. pentru care vi se oferă şi soluţiile.  PRIMIREA CURSULUI La Eurocor. cu textul corect scris cu roşu în caietul de curs.ro. într-un mod relaxat. 2.  Înregistrările cu vorbitori nativi disponibile pe CD-urile ce însoţesc caietele de curs vă vor facilita învăţarea pronunţiei corecte. După rezolvarea exerciţiilor propuse.LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI  STRUCTURA LECŢIILOR Studiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor 20 de caiete. Aici găsiţi informaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plăţile efectuate şi înregistrate.  Vă autoverificaţi imediat cu ajutorul filtrului roşu.

mesele zilei Gramatică: negaţiile (de ontkenning): nee. „st”. vocale lungi şi scurte: „u”. forma pronumelui personal subiect / obiect (het persoonlijk voornaamwoord: onderwerps. „moeten” la negativ – „niet hoeven te”. orele. accentul (woordaccent). silabe deschise şi închise (open lettergreep. numerele Gramatică: numeralul cardinal. korte klank). sunete scurte (lange klank. verbele modale (modale hulpwerkwoorden): „kunnen” „mogen” „moeten”. direcții. adverbul (het bijwoord). activităţile zilnice. accentul (woordaccent). intonaţie: propoziţii interogative (vraagzinnen) Lectiile 9-10: Taalpraktijk Recapitularea noțiunilor învăţate în lecţiile 1-8 4 . inversiunea. Sintaxa: locul prefixului verbului în propoziţie Pronunţie (Uitspraak): grupurile de consoane „sp”. Sintaxă: propoziția principală (hoofdzin). verbe cu particulă separabilă. Sintaxă: inversiunea subiect – predicat Pronunţie (Uitspraak): sunetele „v” şi „f ”. formule de politețe aplicabile în situații sociale diverse. intonaţie: propoziţii interogative (vraagzinnen) Lecţia 5 – De tijd Lecţia 6 – Mijn typische dag Vocabular: zilele săptămânii. sunete lungi. accentul (woordaccent). verbele care cer utilizarea prepoziţiei „te” în faţa infinitivului. prepoziţiile spaţiale „in” şi „op”. formele pronumelui posesiv (het bezittelijk voornaamwoord) Pronunţie (Uitspraak): „ij/ei” en „ee”. declinarea adjectivului (forma în -e). articolul (lidwoord) hotărât („de” şi „het”) şi nehotărât („een”).en nietonderwerpsvormen). părţile zilei. anunţurile din presă. magazine. pronumele personal (het persoonlijk voornaamwoord) la singular (enkelvoud) cu funcţie de subiect. adjectivul (het bijvoeglijk naamwoord): forma. intonație: propoziţii interogative (vraagzinnen) Lecţia 3 – Het huis Lecţia 4 – Uitgaan Vocabular: casa. mijloacele de transport. forma de prezent a verbului la singular şi plural (tegenwoordige tijd – enkelvoud en meervoud). „sch” şi „schr”. accentul (woordaccent). gesloten lettergreep). timpul prezent al verbului (tegenwoordige tijd) la singular. CV. verbele „a fi” (zijn) şi „a avea” (hebben) Pronunţie (Uitspraak): „g”. geen. propoziția interogativă (vraagzin). stabilirea unei întâlniri Gramatică: forma de plural (meervoud) a substantivelor.OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ Programa cursului Olandeză pentru începători Lecţia 1 – Hoi! Lecţia 2 – Mensen ontmoeten Vocabular: formule de salut. meseriile. „ui”. verbele modale „kunnen” şi „willen”. meseriile Gramatică: Alfabetul şi scrierea pe litere. membrii familiei. apartamentul. intonaţie: propoziţii interogative (vraagzinnen) Lecţia 7 – Het werk Lecţia 8 – Op zoek naar een baan Vocabular: locul de muncă. locul de reşedință. ţări şi naționalităţi. vocale lungi/scurte: „a”. obligaţiile la locul de muncă. pronumele demonstrativ (het aanwijzend voornaamwoord): formă şi folosire (deze/dit – die/dat). niet.

opţiunea pentru perfectul compus sau trecutul simplu. numele articolelor de vestimentaţie. modul imperativ (de gebiedende wijs). pronumele reflexiv (reflexiel voornaamwoord). dezvoltarea personalităţii. maar. gaan + infinitiv. convorbiri telefonice: formale şi informale Gramatică: înlocuirea substantivului cu pronume. gradul superlativ al adjectivelor. prepoziţii şi conjuncţii coordonatoare. rememorarea copilăriei şi sondarea memoriei altor persoane. transport public şi privat. bancă. „er” cantitativ. băuturi. alimente. interviuri. verbe cu particulă separabilă/inseparabilă: prezentare generală a particulelor. „ij” pronunțat diferit. copiii. călătorii Gramatică: ordinea cuvintelor în propoziţia secundară. verbe regulate şi neregulate. probleme de topică. 5 . planuri. denumiri geografice. radio. discipline sportive. intonaţie: adverbul de negaţie „niet” Lecţia 13 – In de mode Lecţia 14 – Mijn generatie Vocabular: anotimpurile. „ooi”. sentimentele. particulele de nuanţare (even. participii neregulate Pronunţie (Uitspraak): vocala închisă şi deschisă „e”. călătorii Gramatică: „er” introductiv. cuvintele de legătură. „oei” Lecţia 17 – Massamedia Lecţia 18 – Hallo. servicii: poştă. biroul de informaţii. zullen + infinitiv. gradele de comparaţie ale adjectivelor. adverbele pronominale (voornaamwoordelijk bijwoorden). forma participiului. situaţii de urgenţă Gramatică: verbele cu particulă inseparabilă – prezentare generală. studiile. relaţiile dintre generaţii – căsătoria. accentul (woordaccent) Lecţia 23 – In de toekomst Lecţia 24 – Op school Vocabular: educația. toch etc. lunile anului. discuţii despre viitor Gramatică: Viitorul (toekomende tijd sau het futurum) şi formele lui: prezent (+ referire temporală).). hobby. viaţa şi moartea Gramatică: trecutul simplu (het imperfectum). met wie? Vocabular: mass-media audiovizuală şi scrisă: televiziune. exprimarea datei. puncte de interes. descrierea persoanelor şi obiectelor. verbele cu particulă – formele de trecut (simplu / compus). construcţia: staan/zitten/liggen/lopen + te + infinitiv. vacanţă. înlocuirea substantivului prin construcţia: „er/hier/daar/waar/+ prepoziţie” Pronunţie (Uitspraak): sunetul [ę] Lecţiile 19-20: Taalpraktijk Recapitularea noţiunilor învăţate în lecţiile 11-18 Lecţia 21 – Onderweg Lecţia 22 – Tot uw dienst Vocabular: vremea şi traficul – orientarea în trafic. numeralul ordinal. construcţia: zijn + aan het + infinitiv. teatrul. exprimarea preferinţelor Pronunţie (Uitspraak): grupul de litere „eu”. perfectul compus. întrebările-ecou (de echovragen) Lecţia 15 – Toen ik jong was Lecţia 16 – Mijn generatie Vocabular: evenimente din trecut. familia. „er” locativ. presa scrisă.LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI Lecţia 11 – Boodschappen doen Lecţia 12 – De vrije tijd Vocabular: cumpărături. câteva verbe neregulate Pronunţie (Uitspraak): combinaţiile de vocale „aai”. timpul perfect compus (het perfectum): forma trecutului cu „hebben” sau „zijn”. cinematograful. vorbirea indirectă Pronunţie (Uitspraak): „t”+ „ie” (ts) şi „t” + „io” (sj). indicaţii privind direcţiile. ştiinţele.

studiile. situaţii actuale. dezvoltarea personalităţii. statistici Gramatică: negaţia – probele speciale. cafenele. cu referinţă la un obiect – utilizarea cu prepoziţii. Sintaxă: locul obiectului direct şi indirect Lecţia 33 – Op het restaurant Lecţia 34 – Van Antwerpen naar Amsterdam Vocabular: baruri. discuţii la birou. propoziţiile exclamative Lecţiile 29-30: Taalpraktijk Recapitularea noţiunilor învăţate în lecţiile 21-28 Lecţia 31 – Het Internet Lecţia 32 – Samenwonen Vocabular: calculatoare. Sintaxă: tipuri de propoziţii în funcţie de rolul comunicativ al acestora: propoziţiile interogative şi imperative Lecţia 35 – Traditie en cultur Lecţia 36 – Politek en maatschappij Vocabular: tradiții. Sintaxă: raportul de coordonare între propoziţii Lecţia 37 – Nederland Lecţia 38 – België Vocabular: Olanda şi Belgia: două ţări europene în care se vorbeşte limba olandeză: istorie. diferențe culturale. ştiinţele. e-mail. cultura olandeză. internet. democrație şi monarhie. politică. construcţia: zijn + aan het + infinitiv. discuţii despre viitor Gramatică: Viitorul (toekomende tijd sau het futurum) şi formele lui: prezent (+ referire temporală). social media. oameni şi locuri – vecinii. pasivul (lijdende vorm) – formă şi utilizare. condiţionalul la trecut (de voorwaardelijke wijs – verleden tijd): utilizare şi forma zou/zouden + voltooid deelwoord + hebben / zijn. politică şi societate Gramatică: compunerea cuvintelor.OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ Lecţia 25 – Ik heb hoofdpijn Lecţia 26 – Wat vind je ervan? Vocabular: educația. oraşele olandeze şi flamande: arhitectură şi urbanism Gramatică: condiţionalul (de voorwaardelijke wijs – tegenwoordige tijd): utilizare şi forma zou/zouden + infinitiv. „sommige”. pronumele relativ „wat”. sintaxa propoziţiei cu două verbe la infinitiv. viaţa privată: relaţii. chat. parteneri de viaţă. „wat” folosit în exclamaţii. construcţia: staan/zitten/liggen/lopen + te + infinitiv. restaurante. cartierul meu Gramatică: pronumele relativ (het betrekkelijk voornaamwoord): formă şi utilizare: cu referinţă la o persoană. planuri. blogguri. zodiile Gramatică: numerale indefinite (onbepaalde telwoorden): „veel” şi „weinig”. verbe cu particulă separabilă / inseparabilă: prezentare generală a particulelor Lecţia 27 – Op kantoor Lecţia 28 – Mijn buurt Vocabular: mediul de afaceri şi viaţa profesională: colegi de serviciu. „enkel(e)” şi „enig(e)”. gaan + infinitiv. zullen + infinitiv. sărbători. mediul social. partide politice. timpul mai mult ca perfect (het plusquamperfectum sau voltooid verleden tijd) – formă şi utilizare: hebben/zijn (imperfectum) + voltooid deelwoord. Sintaxă: locul cuvintelor în propoziţie – prezentare generalrecapitulativă Lecţiile 39-40: Taalpraktijk Recapitularea noţiunilor învăţate în lecţiile 31-38 6 .

_____________ – 23 – (selecţie din Lecţia 1._____________ 4.  cum să răspundeţi negativ la întrebări. potrivit numărului imaginii. Ascultaţi înregistrarea în care membrii familiei lui Jan spun câteva cuvinte despre sine.  denumirile meseriilor.  conjugarea verbelor la prezent._____________ 3. singular.LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI Obiectivele de la începutul fiecărei lecţii vă ghidează învăţarea. OPWARMING 28 Oefening 28 Pentru început iată cum se spune în limba olandeză la fiecare membru al familiei: Lecţiile debutează cu o mică „încălzire”. Bifaţi LES 2 Mensen ontmoeten Cum facem cunoştinţă cu alţi oameni q fiecare căsuţă după ce veţi fi învăţat:  cum să vă prezentaţi şi să oferiţi informaţii despre membrii familiei dumneavoastră. de moeder de vader de broer de zus /Ęmudər/ /Ęva:dər/ /brur/ /züs/ mama tata fratele sora Oefening 29 a. 3 4 1 2 1 b. pagina 23) 7 . vader 1._____________ 2. care vă introduce în tematica 29 respectivă. Acum identificaţi fiecare membru al familiei.

De treinen vertrekken hier vandaan naar alle grote steden in Nederland. nehotărât) Ik heb één boek. Diferenţa în scris se poate face adăugând două accente ascuţite pe cele două litere „e”. Secţiunea Grammatica vă prezintă clar. In Venlo vind je ook een park en een kerk. El se pronunţă /ən/. În limba olandeză. de exemplu: Ik heb en boek. We hebben ook een museum en vier scholen. Mijn huis staat tegenover het museum. (art. – 22 – (selecţie din Lecţia 4. pagina 22) 8 . Am o singură carte. De stad is klein. het is bijna een dorp. Het huis heeft twee verdiepingen. „Een” poate fi şi numeral. De kerk en de banken zijn oud. Ik woon in Venlo. Onbepaald lidwoord (articol nehotărât) singular plural een vader ø vaders een moeder ø moeders een kind ø kinderen  een + toate substantivele la singular Articolul een se traduce în limba română prin „un”. Articolul hotărât (de şi het) este articolul care însoţeşte substantivul în forma de dicţionar a acestuia. în funcţie de genul substantivului determinat. este bine să reţineţi de pe acum că toate substantivele la plural primesc articolul hotărât de. Cuvintele subliniate în textul anterior sunt articole. detaliat şi prin multe exemple noţiunile de gramatică. (numeral) Am o carte. Wij hebben ook een bushalte en een station. Mijn naam is Piet. acum citiţi cu atenţie textul. „o”.OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ GRAMMATICA Oefening 31 Mai devreme aţi avut ocazia să ascultaţi înregistrarea audio. We hebben slechts vier banken in Venlo. We hebben bijna veertig winkels en drie grote supermarkten. Articolul nehotărât (een) este folosit când nu se ştie cu siguranţă despre cine sau despre ce este vorba. toate substantivele au un articol. Formele de reţinut ale articolului hotărât şi nehotărât sunt: Bepaald lidwoord (articol hotărât) singular plural de vader de vaders de moeder de moeders het kind de kinderen  de + substantiv masculin sau feminin şi toate formele de plural  het + substantiv neutru Deşi nu am aprofundat încă forma de plural a substantivelor. caz în care se pronunţă /e:n/.

în propoziţii mai elaborate. o urare etc. U moet de aanwijzingen op de verpakking lezen! Oefening 30 Wacht hier! Transformaţi propoziţiile următoare. un îndemn. un sfat. Je moet daar zitten! 4. U kunt morgen komen! 3. pagina 24) 9 . care conţin verbe modale. care conţin verbe la imperativ. Je moet hier wachten! 2. vom apela la forma de indicativ prezent. În limba olandeză acesta este identic cu rădăcina verbului şi se foloseşte atât pentru singular. cât şi pentru plural: Kijk! Eet smakelijk! Wacht! Uite! sau Uitaţi! (kijken –. alstublieft! (kunnen) – 24 – (selecţie din Lecţia 13. Luister naar je hart! (moeten) Je moet naar je hart luisteren! 2. modul imperativ este folosit pentru a exprima un ordin.LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI GRAMMATICA MODUL IMPERATIV DE GEBIEDENDE WIJS 23 La fel ca în limba română. care să conţină verbul modal indicat între paranteze. Je moet me het boek geven! 5. Gaat u naar het loket nummer 3. o solicitare. o interdicţie. persoana a 3-a singular: Gaat u zitten! Luaţi loc! Observaţi că pronumele u stă după forma verbală de imperativ. după modelul dat: 1.kijk) Poftă bună! (eten – eet) Aşteaptă! sau Aşteptaţi! (wachten – wacht) În contexte în care este necesar să ne exprimăm mai politicos. 1. 24 Oefening 29 Elementele de gramatică sunt consolidate prin diverse exerciţii. Transformaţi propoziţiile de mai jos. în propoziţii cu verbe la modul imperativ. folosind pronumele u (dumneavoastră).

privind cu atenţie imaginea alăturată. a b c d Cursul este structurat după competenţele cheie: citire. Ascultaţi încă o dată descrierile şi scoateţi din text cuvintele care se referă la înfăţişarea fizică (uiterlijk). apoi faceţi legătura dintre fotografii şi descrieri. WIE UITERLIJK KARAKTER / KWALITEITEN HOBBY’S LEZEN EN SCHRIJVEN Oefening 21 a. Sarcina dumneavoastră este să căutaţi şi să bifaţi (√) persoana descrisă. _____________ d. Ele au în comun un subiect prezent în viaţa de zi cu zi: moda. Iată câteva persoane de la rubrica de matrimoniale. cu ajutorul dicţionarului final. 3 a. La fiecare aforism lipseşte un singur cuvânt. scriere. vorbire. Notaţi-le în tabelul de mai jos. Succes! – 17 – (selecţie din Lecţia 13. 21 Oefening 20 a. Completaţi spaţiile goale cu cuvântul corespunzător pentru a putea înţelege întregul citat. aforismele următoare. ______________ b. _____________ b. ______________ c. care îşi caută partenerul ideal. trăsăturile de caracter (karakter) şi hobby-uri (hobby's). Ascultaţi cum profesorul citeşte anunţurile. Citiţi. ascultare. pagina 17) 10 .OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ LUISTEREN EN SCHRIJVEN 20 Oefening 19 Ascultaţi înregistrarea.

G. Ik dacht Toen ik student was. Ascultaţi din nou înregistrarea câteva zile mai târziu şi gândiţi-vă ce anume aţi schimba din text. D. formând astfel fraze complete. pagina 16) 11 . H. Wat voor vakken kreeg u op school? 5. Vă puteţi înregistra din nou. b. Ging u op zaterdag naar school? 4. Wat voor tiener was u? Ik was heel rustig en ijverig. Folosiţi verbele şi expresiile verbale de mai jos la formele corespunzătoare pentru a formula câteva propoziţii despre dvs. – 16 – (selecţie din Lecţia 15. ik woon. is niet zo groot. Succes! A. Ik heb de paraplu genomen Gisteren hadden we geen les Ik weet niet Mijn vriendin voelde Ik neem altijd een pijnstiller Het huis waar a. Welke vakken vond u het leukst? Oefening 17 a. 2. înregistraţi-vă. omdat het regende. Prima combinaţie v-a fost sugerată de noi. Aveţi şi un model de răspuns. B. că propoziţiile din dreapta au fost amestecate. omdat de docent ziek was. als ik hoofdpijn heb. Sarcina dumneavoastră este să potriviţi enunţurile pentru a obţine fraze inteligibile. însă. C. dat het mooi weer was. d. 1. c. dat ik dronken was. Dacă aveţi posibilitatea. Nu trebuie să folosiţi toate verbele indicate. als kind geboren zijn in geboren zijn op opgegroeid zijn in studeren spelen trouwen met (geen) kinderen hebben b. e. g. h. werkte ik als chauffeur. şi familia dvs. f. LEZEN Oefening 18 Propoziţiile (principale sau secundare) care apar în coloana din stânga sunt continuate cu cele din coloana din dreapta. hoe de nieuwe secretaresse heet. veţi observa. Dacă citiţi cu atenţie. repetând exerciţiul. F.LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI SPREKEN 19 Oefening 16 Răspundeţi cu voce tare la următoarele întrebări ale profesorului. Was u blij met uzelf? 3. E.

d. Asociaţi descrierile lor cu imaginile corespunzătoare. Le place mult să „discute” despre alţii. S-au întâlnit. pagina 15) 12 . zomer herfst winter 16 Oefening 15 Saskia şi Marta sunt două prietene foarte bune. care se găsesc pe CD-urile audio ce însoţesc cursul. în oraş. eşarfă (de) muts /müts/ căciulă lente Transcrierea fonetică vă facilitează însuşirea pronunţiei corecte. ca de obicei. Pentru cuvintele necunoscute. la o terasă. jachetă (de) handschoenen /Ęhantshunə(n)/ mănuşi (de) sportschoenen /Ęsportshunə(n)/ adidaşi (de) paraplu /pa:ra:Ęplü:/ umbrelă (de) pyjama /pi:Ęja:ma:/ pijama (de) sjaal /Ća:l/ fular. a. mai ales în absenţa acestora. Succes! În plus. c. Să le ascultăm cum „comentează” aspectul fiecărui trecător de pe stradă. aveţi la dispoziţie diverse înregistrări realizate cu nativi. conform modelului dat: (de) hoed /hut/ pălărie (het) overhemd /Ęovərhemt/ cămaşă (het) T-shirt /Ęti:Ćürt/ tricou (de) broek /bruk/ pantalon(i) (de) spijkerbroek /Ęspeikərbruk/ bluejeans (de) trui /traü/ pulover (de) bontjas /Ębontjas/ haină de blană (de) jurk /jürk/ rochie (de) avondjurk /Ęa:vontjürk/ rochie de seară (de) rok /rok/ fustă (de) bloes /blus/ bluză (het) pak /pak/ costum (de) schoenen /Ęshunə(n)/ pantofi (de) tas /tas/ geantă (de) jas /jas/ haină.OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ ÎMBRĂCĂMINTEA – KLEDING 15 Oefening 14 Ascultaţi cu atenţie cum profesorul citeşte câteva articole de îmbrăcăminte. b. Asociaţi fiecărui anotimp câte două dintre aceste obiecte în funcţie de cât de des sunt ele purtate în mod obişnuit. – 15 – (selecţie din Lecţia 13. consultaţi minidicţionarul.

Ze schilderen hun gezicht wit. Dan zie je aan hun bewegingen dat ze een clown zijn. De schoenen van de clowns zijn soms te __________ . pagina 25) 13 . Als hij schrikt. Soms heeft een clown een rode fopneus. Dat zijn twee beroemde clowns. klein b. lelijke c. Dom doen lijkt makkelijk maar dat is het niet. groot c. Alles wat hij doet is overdreven. Een clown doet ook vaak  dom. Simpele dingen snapt de clown niet. Wat zijn clowns? Eigenlijk zijn clowns doodgewone mensen. valt hij meteen ondersteboven. geen b. Denk maar aan Stan Laurel en Oliver Hardy. 1. mooi – 25 – MINIWOORDENBOEK Vocabularul nou din interiorul lecţiilor este prezentat în secţiunea Miniwoordenboek. a se prinde fard. Ze tekenen zwarte strepen boven hun ogen. De meeste clowns gebruiken schmink. citiţi următorul text despre clovni şi completaţi enunţurile folosind cuvintele potrivite. a. Hij begrijpt niet dat een stoel bedoeld is om op te zitten. Een clown moet ook nog grappig zijn. Ook zijn er clowns zonder schmink.LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI 31 Oefening 35 Cu ajutorul minidicţionarului. Iedere clown maakt weer wat anders van zijn gezicht. a. Clowns proberen mensen aan het lachen te maken. Daarom zien ze er grappig uit. Clowns zijn ______________ mensen. obişnuit a face să râdă larg nas de clovn (rotund şi roşu) exagerat a se speria brusc. imediat cu capul în jos idiot a face pe idiotul a înţelege. machiaj mişcare 32 2. doodgewoon aan het lachen (te) maken wijd (de) fopneus overdreven schrikken meteen ondersteboven dom dom doen snappen (de) schmink beweging /do:thəĘwo:n/ /a:n ət Ęla:hə(n) (tə) Ęma:kə(n)/ /weit/ /Ęfopnös/ /o:vərĘdre:və(n)/ /Ęshrikə(n)/ /məĘte:n/ /ondərstəĘbo:və(n)/ /dom/ /dom dun/ /Ęsnapə(n)/ /Ćmink/ /bəĘwe:Hiŋ/ cât se poate de normal. doodgewone (selecţie din Lecţia 20. Ze  maken hun mond rood. Hun schoenen zijn te groot en hun broek te kort en te wijd.

abilitate (het) beroep /bə'rup/ profesie.OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ 42 WOORDENBOEK 7 – 8 A aan het werk zijn /a:n ət werk zein/ a fi la muncă aannemen /'a:ne:mə(n)/ a răspunde (la telefon) aantrekkelijk /a:n'trekələk/ atractiv (de) achtergrond /'ahtərHront/ origine.) al lang /al laŋ/ de mult timp als /als/ când (de) arbeid /'arbeit/ muncă (în limbaj administrativ) arbeiden /'arbeidə(n)/ a munci (în limbaj administrativ) (de) arbeider /'arbeidər/ muncitor (în limbaj administrativ) (de) arbeidsmarkt /'arbeitsmarkt/ piaţa muncii avontuurlijk /avon'tü:rlək/ aventuros besturen /bə'stürə(n)/ a conduce betalen /bə'ta:lə(n)/ a plăti (de) betrekking /bə'trekiŋ/ funcţie. C (de) cadeauartikelen /ka:'do:arti:kələ(n)/ suverniruri (de) chauffeur /∫o:'för/ şofer (het) Chinees /∫i:'ne:s/ limba chineză (de) competentie /kompə'tensi:/ competenţă (de) computer /kom'pütər/ calculator. a oferi bijwerken /bei'werkə(n)/ a actualiza blijken /bleikə(n)/ a părea (de) boekhouder /'bukhaudər/ contabil (de) bouwer /'bauwər/ constructor (het) bouwterrein /'bautərein/ şantier buiten /'baütə(n)/ în afara (het) buitenland /'baütə(n)lant/ străinătate De asemenea. credibil. calificare. a furniza. a fi inclus în behulpzaam /bə'hülpza:m/ cooperant. de încredere bezorgen /bə'zorHə(n)/ a livra. loc de muncă. bază. ocupaţie (de) beroepsbevolking /bə'rupsbəvolkiŋ/ populaţia activă D daarna /'da:rna:/ apoi dansen /'dansə(n)/ a dansa (het) debuut /de:'bü:t/ debut (de) deeltijdbaan /'de:lteidba:n/ slujbă cu program de lucru redus degelijk /'de:Hələk/ serios. toate cuvintele noi dintr-un caiet sunt cuprinse în dicţionarul final. de ajutor (de) bekwaamheid /bə'kwa:mheit/ competenţă. responsabil die /di:/ care (pronume relativ) (het) dier /di:r/ animal (het) diploma /di:'plo:ma:/ diplomă (het) document /do:kü:'ment/ document durven te /'dürvə(n) tə/ a îndrăzni – 49 – (selecţie din Lecţia 8. computer (het) contact /kon'takt/ contact (de) contactpersoon /kon'taktperso:n/ persoană de contact creatief /kre:ja:'ti:f/ creativ (de) cv /se:'ve:/ CV B (de) baan /ba:n/ slujbă. a finaliza (de) afwas /'afwas/ spălatul vaselor (de) afwas doen /də 'afwas dun/ a spăla vasele afwasser /'afwasər/ persoana care spală vasele (într-un restaurant. fiind însoţite de transcrierea fonetică şi de traducere. pagina 49) 14 . fundament afronden /'afrondə(n)/ a termina. post betrouwbaar /bə'trauba:r/ pe care te poţi baza. de scurtă durată (de) baas /ba:s/ şef (de) bedrijfsauto /bə'dreifsauto:/ maşină de serviciu (de) bedrijfskunde /bə'dreifskündə/ ştiinţa gestiunii de întreprinderi beginnen /bə'Hinə(n)/ a începe behoren tot /bə'ho:rə(n tot)/ a ţine de. neimportantă. job (het) baantje /'ba:ntĆə/ (diminutiv al lui baan) slujbă mică. într-o cantină etc.

De Nederlandse taal bestaat uit zo’n 80. De grens tussen Nederland en Frankrijk loopt hier ongeveer door het midden van het eiland en is zo’n 10 km lang. Nederlanders gemiddeld de langste mensen ter wereld zijn? … de gemiddelde mens 3. Maarten bestaat uit 2 delen.. De oudste boom in Nederland staat in Nijmegen..LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI DE WERELD VAN DE NEDERLANDSE TAAL Pentru secţiunea dedicată universului limbii olandeze am ales de data aceasta să vă prezentăm câteva „curiozităţi” legate de Olanda şi limba olandeză. … de oudste stad in Nederland Nijmegen is? De stad ontstond in het jaar 5 na Christus en vormde een onderdeel van de grens tussen het Germaanse en het Romeinse rijk. 2.. WIST U DAT…? .500 woorden gebruikt? Meer dan 3. er elke jaar in Nederland 5 mensen worden getroffen door de bliksem? . Citiţi informaţiile de mai jos: Veţi găsi şi informaţii interesante despre cultura olandeză. Nijmegen is de oudste stad in Nederland. Maarten bestaat uit 4 delen. Oefening 44 Nijmegen A/F A/F A/F A/F Care vi s-a părut cea mai interesantă „curiozitate”? Traduceţi-o în limba română! – 37 – (selecţie din Lecţia 16. … de oudste boom in Nederland 450 jaar oud is? Het betreft de Quercus Robur genaamd De Dikke Boom. 3. 4.500 woorden heeft de gemiddelde mens niet nodig om zich uit te kunnen drukken. sub forma cunoscutelor întrebări Ştiaţi că?. „U at” de kortste volledige Nederlandse zin is? . 1... pagina 37) 15 . 43 Oefening 43 a.000 woorden (Engels woordenboek). De Engelse taal heeft bij benadering 650. hij is 25 meter hoog en staat in Laren. Het Antilliaanse eiland St. “Je at” is de kortste Nederlandse zin. namelijk een Frans deel en een Nederlands deel. Spuneţi dacă propoziţiile da mai jos sunt adevărate sau false.. … Nederland “grenst” aan Frankrijk? Het Antilliaanse eiland St. b.000 woorden.

OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ COMMUNICATIE Woordenschat I 27 Oefening 28 Secţiunea dedicată comunicării cuprinde cuvinte noi şi exerciţii de ascultare. Ascultaţi cu atenţie cuvintele şi expresiile de mai jos: Pentru a vă fixa anumite cunoştinţe. ideal pentru studiul individual. În această parte a lecţiei veţi învăţa expresii şi cuvinte din sfera aniversărilor de tot felul sau a evenimentelor importante din viaţa noastră. citire. de geboorte van een kind (het) huwelijk (de) verjaardag (de) doop (de) verloving (de) begrafenis (de) trouwdag (de) scheiding vieren /HəĘbo:rtə van ən kint/ /Ęhu:uələk/ /vərĘja:rdah/ /do:p/ /vərĘlo:viŋ/ /bəĘHra:fənis/ /Ętraudah/ /Ęsheidiŋ/ /Ęvi:rə(n)/ naşterea unui copil căsătorie zi de naştere botez logodnă înmormântare aniversarea căsătoriei divorţ. despărţire a sărbători 28 Oefening 29 a. vorbire şi scriere. veţi folosi filtrul roşu. bevallen /bəĘvalə(n)/ (de) bevalling /bəĘvaliŋ/ trouwen (met iemand) /Ętrauən/ gaan scheiden /Ha:n Ęsheidə(n)/ (de) bruiloft /Ębraüloft/ (de) huwelijksreis /Ęhu:uələksreis/ scheiden /Ęsheidə(n)/ sterven (aan) /Ęstervə(n)/ (de) dood /do:d/ a naşte naştere (actul fiziologic în sine) a se căsători (cu cineva) a divorţa nuntă lună de miere a se despărţi. pagina 28) 16 . a divorţa a muri (de) moarte – 28 – (selecţie din Lecţia 16. Nu uitaţi să utilizaţi filtrul roşu pentru repetarea cuvintelor.

Vă puteţi verifica cunoştinţele prin numeroase exerciţii. Oefening 21 Găsiţi cele zece nume de culori ascunse.LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI Oefening 20 a. Culorile pot fi scrise atât vertical (). pagina 14) 17 . Repetaţi după profesor. Am găsit noi prima culoare pentru dumneavoastră. Comparaţi-vă pronunţia cu cea a profesorului. varken zon hemel ROOD BLAUW ZWART GEEL ORANJE GROEN BRUIN WIT muis sap chocolade ROZE GRIJS gras sneeuw roos koffie b. cât şi orizontal (). Încercaţi să potriviţi culorile cu imaginile. G K W T O R S G R I J S F B I O N E T H L N S F L O T E M B L U I J H G G E R U O R A N J E S T E B Z E L U I R M I J B E L Q X A I V O P P R L L P X W A N M Z A K B A T Y L U U V R E G U X U R Z R H Z W A A R T M W D J O K G A T J O G D N I F O S R T K L E P H X G H D E I O C D N Y T R – 14 – (selecţie din Lecţia 3.

heeft. 5. merkt. 4. 8. vind. wastafel. bruin – chocolade Oefening 21 G K W T O R S G R I S J F B I O N E T H L N S F L O T E M B L U I J H G G E R U O R A N J E S T E B Z E L U I R M I J B E L Q X A I V O P P R L L P X W A N M Z A K B A T Y L U U V R E G U X U R Z R H Z W A A R T M W D J O K G A T J O G D N I F O S R T K L E P H X G H D E I O C D N Y T R Oefening 22 2. zeven. zien. 2 Oefening 5 negen. De computer staat op de tafel. – 38 – (selecţie din Lecţia 4. negentien. De CD ligt op de tafel. wonen. 7. c. zit Oefening 10 is. roze – varken. 3. 7. 3. vloerkleed.OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OPLOSSING – LES 3 – 4 Oefening 1 1. geel. b Vă autoevaluaţi rapid cu ajutorul răspunsurilor la exerciţii. 5. fauteuil. wit – sneeuw. d. 6. jou. heet. Oefening 23 2. groen – gras. vloerkleed. fornuis. grijs – muis. gootsteen. maakt. oranje – sap. bad. De tas staat op de tafel. sofa. oranje. Het glas staat op de tafel. groen. 4. nummer 567B. 4. Heeft Tom een vloerkleed? Nee. tafel woonkamer: boekenkast. Woonplaats: Amsterdam ● Telefoonnummer: 021 445 689 ● Burgerlijke staat: getrouwd Oefening 8 2. b 3. doet / doen. ons. 3. werkt. 3. schilderij. a Oefening 25 Exemple de întrebări şi răspunsuri: 2. telefoonnummer 06 35 982 403 Oefening 24 2. heten. TV badkamer: spiegel. werkt. is. fauteuil Oefening 19 Exemple de răspunsuri: 2. De pen ligt op de tafel / zit in mijn tas. 1. Oefening 20 blauw – hemel. Postcode: 1122AB. vijfendertig. 6. Puck: Brugstraat. achtentwintig. stoel. telefoonnummer 06 43 394 421 3. vindt. 2. 4. pagina 38) 18 . Rotterdam. blauw. geel – zon. zijn. stoel. 4. Utrecht. raam. 5. 5. Welke kleur hebben Marijns bloemen? Marijns bloemen zijn roze. 3. a. Oefening 3 1. Hoeveel stoelen heeft Tom? Tom heeft vier stoelen. lamp. Roemenië Oefening 17 Iată un exemplu de aranjament interior al elementelor din dotarea unei case: eetkamer: vloerkleed. 5. schilderij slaapkamer: kledingkast. haar. bookenkast keuken: raam. 4. zwart – koffie. honderddrieëntwintig. lamp. 5. De sleutels zitten in mijn tas. schilderij. zeshonderdvijf Oefening 6 ● Achternaam: de Groot ● Voornamen: Willem Alexander ● Geboortedatum: 21 november 1981 ● Woonadres: Straatnaam: Oudeweg. 3. me Oefening 9 2. hebben Oefening 15 huis. 2 Oefening 4 3. Bart: Noordstraat. postcode 4902LJ. 4. Huisnummer: 33. nummer 34.

a opta al nouălea. a cincea al şaselea.000e 19e negentiende 1. dat (care).000e miljardste /miĘljartstə/ – 21 – (selecţie din Lecţia 13. Ordinea cuvintelor în propoziţia secundară • În propoziţia secundară verbul stă la sfârşit! Comparaţi: 1 a. Ik blijf thuis… • omdat Ik ben ziek.LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI SAMENVATTING GRAMMATICA 13 1. Ştiu că a vorbit cu directorul. ambele forme verbale se vor afla la finalul propoziţiei: Ik weet dat zij met de directeur heeft gesproken.000. a patra al cincilea. Je weet dat Saskia morgen niet komt. 1 b. Cele mai uzuale cuvinte de legătură care unesc o propoziţie principală de una secundară sunt: die (care). -a al doilea. a noua al zecelea. a treia al patrulea.000. omdat (pentru că): Dit is de vrouw die heel mooi en rijk is.200e 30e dertigste /Ędertəhstə/ 40e veertigste /Ęve:rtəhstə/ duizend tweehonderdste /Ędaüzənt twe:Ęhondərtstə/ 1. a zecea vijfendertigste /Ęveifə(n)dertəhstə/ negenenvijftigste /Ęne:Hə(n)ə(n)veiftəhstə/ zevenenzestigste /Ęze:ve(n)ə(n)sestəhstə/ honderdste /Ęhondərtstə/ honderd eerste /Ęhondərt Ęe:rstə/ honderd vijftiende /Ęhondərt Ęveifti:ndə/ honderd vierenveertigste /Ęhondərt Ęvi:rə(n) ve:rtəhstə/ duizendste /Ędaüzəntstə/ duizend eerste /Ędaüzənt Ęe:rstə/ Alte exemple de numerale ordinale: 11e elfde /Ęelvdə/ 35e 12e twaalfde /Ętwa:lvdə/ 59e 13e dertiende /Ęderti:ndə/ 67e 14e veertiende /Ęve:rti:ndə/ 100e 15e vijftiende /veifĘti:ndə/ 101e 16e zestiende /Ęzesti:ndə/ 115e 17e zeventiende /Ęze:və(n) 144e ti:ndə/ 18e achttiende /Ęahti:ndə/ 1.001e /Ęne:Hənti:ndə/ 20e twintigste /Ętwintəhstə/ 1. Ze gaat naar buiten als ze een sigaret wil roken! Se duce afară dacă vrea să fumeze o ţigară! • 2. als (dacă). pagina 21) 19 . a doua al treilea. dat (că). Toate noţiunile de gramatică dintr-o lecţie vor fi sintetizate într-o secţiune de recapitulare. a şasea al şaptelea.000e miljoenste /miĘljunstə/ 1. a şaptea al optulea.000. În cazul propoziţiilor care conţin un verb la perfect compus sau un verb modal şi infinitiv. Numeralul ordinal 1e 2e 3e 4e 5e 6e 7e 8e 9e 10e eerste /Ęe:rstə/ tweede /Ętwe:də/ derde /Ęderdə/ vierde /Ęvi:rdə/ vijfde /Ęveivdə/ zesde /Ęzezdə/ zevende /Ęze:vəndə/ achtste /Ęah(t)stə/ negende /Ęne:Həndə/ tiende /Ęti:ndə/ primul. Ik ga naar Parijs als ik tijd heb. Jullie lezen een boek dat heel moeilijk is. Ik blijf thuis. ik ziek ben. Ik eet niet omdat ik geen honger heb.

Sunaţi un prieten şi îi propuneţi să meargă cu dumneavoastră la cinematograf. Iau hârtia în mână pentru a-mi scrie pe ea numele. Maşina e nouă. 3. Nu îmi amintesc ce trebuie să spun. 2. De politie in Verona heeft een priester en twee jongens gearresteerd in verband met de dood van de twee jongeren. pagina 38) 20 . 4. Twee tieners zijn gisteravond in Verona. Acesta refuză pe motiv că nu are timp. Luisteren 45 Vă propunem să ascultaţi o ştire „de ultimă oră”: doi tineri au murit în Verona. Italië. în cursul lunii februarie. om het leven gekomen: Romeo Montague en Julia Capulet. Traduceţi în limba olandeză: 1. Ascultaţi înregistrarea şi răspundeţi la întrebările de sub text! Verona. Aţi citi recent în ziar că în Olanda se vor interzice bicicletele. 3. 5. Pisica mea se spală de cinci ori pe zi. 28 februari. 4. Italië. Studiază medicina şi vrea să devină oftalmolog (oogarts). 1. Am cumpărat-o acum două săptămâni. Waar ligt Verona? Hoe oud is Romeo? Hoe oud is Julia? Waarom denkt u dat de twee tieners zijn doodgegaan? Hoeveel mensen heeft de politie gearresteerd in verband met de dood van de twee jongeren? Spreken Compuneţi cu voce tare două dialoguri urmând instrucţiunile de mai jos. Ana e o fată foarte drăguţă. 2.OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ HUISWERK Grammatica Cu ajutorul temelor pentru acasă vă evaluaţi cunoştinţele. Het is nog niet bekend waarom de twee tieners zijn doodgegaan. Romeo was 18 en Julia was 16 jaar oud. Straks meer in het journaal van tien uur over dit onderwerp! 1. 2. Sunaţi-vă o prietenă şi povestiţi-i despre această ştire „senzaţională”. – 38 – (selecţie din Lecţia 18. Puteţi să şi scrieţi răspunsurile dvs. Ze waren verliefd op elkaar maar hun families gingen niet akkoord met hun relatie. din dragoste: Romeo şi Julieta.

eurocor. în contul de cursant de pe site-ul www.ro. Un profesor personal vă îndrumă pe toată durata studiului. Aceasta reflectă o cultură fascinantă.eurocor. cursul Eurocor de Olandeză pentru începători este soluţia ideală! Înscrieţi-vă acum şi învăţaţi într-o manieră facilă şi modernă limba olandeză. ce a dat umanităţii valori inestimabile. Vă dorim mult succes la studiu! 21 Tel. PL U . 021 33 225 33 EX www.ro EM Temele se pot rezolva pe formularele speciale inserate în caiet (dacă se trimit spre corectare prin poştă) sau online. dar în acelaşi timp şi un mod de viaţă lipsit de prejudecăţi în faţa vieţii.LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI Dacă sunteţi pasionaţi de limbi străine sau dacă doriţi să vă găsiţi un job atractiv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful