LUCRARI DE INGRIJIRE LA

CULTURA GRAULUI DE
TOAMNA
Felul lucrarilor de ingrijire si numarul acestora
depinde de mai multi factori cum ar fi:
calitatea patului germinativ,
dezvoltarea plantelor in toamna si starea de
vegetatie in primavara,
evolutia vremii si a vegetatiei primavara,
rezerva de buruieni,
infestarea cu boli si daunatori,
dotarea tehnica,
posibilitatile materiale
 1.Tvlugitul semnturilor
este necesar cnd semnatul se face in
sol afnat i mai uscat iar scopul acestei
lucrri este de a pune smna in contact
intim cu solul i de a favoriza astfel
absorbia apei.
2. Controlul culturilor n timpul iernii
i eliminarea excesului de ap

Este necesar pe poriuni depresionare.

Se recomanda s se evite amplasarea
culturilor de gru pe terenurile unde apar
bltiri n timpul iernii.
 3.Controlul culturilor inainte de
ieirea din iarn
Scopul este de a stabili:
starea de vegetatie a plantelor,
perspectiva densitii culturii,
gradul de mburuienare.
Metoda folosita este cea a monoliilor
care pune n eviden starea plantelor de
gru.
4.Tvlugitul la desprimvrare
este necesar numai n cazul culturilor desclate,
fenomen care este determinat de inghetul si dezghetul
repetat, proces care duce la ruperea radacinilor si la
dezgolirea nodului de infratire
dac trebuie efectuat ea se face pe un sol bine scurs,
dar nc reavn pentru a se face aderarea rdcinilor i
a nodului de nfrire la sol, dar fr a tasa suprafaa
solului.
descaltarea plantelor trebuie in primul rand prevenita
prin semanatul la epoca optima,in aratura asezata si mai
adanc acolo unde acest pericol este mai frecvent
 5. Fertilizarea faziala
Se recomand administrarea de 40-80 kg N/ha
la sfritul iernii sau la desprimvrare.
Marimea dozei din primavara se stabileste in
functie de mersul vremii in iarna si la
desprimavarare, de starea de vegatatie a
culturii.
Se poate face aplicarea unei fraciuni reduse de
N i n faza de alungire a paiului, prin care s se
asigure necesarul de N la nivelul fenofazei de
nspicare - nflorire.
 Azotul se poate
administra i sub
form de
ingrasaminte lichide
(foliare), care se pot
aplica concomitent cu
erbicidarea, n acest
mod fcndu-se
ngrrile trzii.
 Ingrasamintele foliare ce pot fi
aplicate:
Pe solurile fertile si cele fertilizate se pot folosi
ingrasamintele foliare de tipul F-232, FOLPANT
232, KRISTALON 18-18-18, NUTRILEAF 14-11-
27, NITROPHOSKA 20-19-19, FOLIAMO.
Pe solurile sarace si nefertilizate se pot utiliza la
prima fertilizare ingrasaminte foliare de tipul F-
411, FOLPLANT 411, FERTILITELL,
FERTILILLY 4-1-1, FERTICARE 22-8-19 sau
alte ingrasaminte continand predominant azot.
 6.Combaterea buruienilor
este considerat principala lucrare de ngrijire,
pierderile de recolt la gru din cauza
buruienilor sunt de 10-20 % dar pot ajunge
pn la 70-80 %.
Prin folosirea metodelor agrofitotehnice (rotatia,
lucrarile solului, semanatul la epoca optima,
asigurarea densitatii optime, fertilizarea) se
obtine numai o anumita reducere a gradului de
imburuienare, fapt ce a determinat ca metoda de
combatere chimica sa devina principala cale de
combatere a buruienilor.
 Buruienile problema din cultura
graului
Buruieni dicotiledonate:

Agrostemma ghitago
(neghina)

Gallium aparine (turia)

 Papaver rhoeas
(macul rou)

Stellaria media
(rocoina)
 Sinapis arvensis
(mutarul)

Raphanus
raphanistrum
(ridichea slbatic)
 Cirsium arvense
(palamida)

Centaurea cyanus
(albastrita)
 Chenopodium album
(caprita)

Matricaria sp.
(mueelul)
 Rubus caesius
(murul)

Capsella bursa
pastoris (traista
ciobanului)
 Combaterea chimica a buruienilor
Pentru obtinerea unei eficacitati maxime la aplicarea erbicidelor se
impune respectarea urmatoarelor reguli:

doza optima stabilita

faza optima de aplicare pentru plantele de cultura si pentru buruieni
pregatirea corecta a solutiei de erbicidat
administrarea uniforma a solutiei de erbicidat
aplicarea tratamentelor pe vreme linistita, calma, in cazul
tratamentelor postemergente la temperaturi de maxim 25C
caderea unor precipitatii nu mai devreme de 3 ore dupa tratament

Buruienile au rezistenta diferita la erbicide, astfel se diferentiaza mai

multe grupe:
 a)Grupa buruienilor sensibile la
acidul 2,4 D
Sinapis arvensis (mutarul)
Raphanus raphanistrum (ridichea slbatic)
Capsella bursa pastoris (traista ciobanului)
Cirsium arvense (palamida)
Centaurea cyanus (albastrita)
Atriplex sp. (loboda)
Chenopodium album (caprita)
Rubus caesius (murul)
Pentru combaterea aestora se recomand preparate pe
baz de acid 2,4 D la epoca stricta de aplicare infratire
formarea primului nod, buruienile sunt n faza de
rozet, temperatura aerului n momentul aplicrii trebuie
s fie mai mare de 10C
 Erbicide recomandate pentru combaterea
buruienilor dicotiledonate sensibile la
acidul 2,4 D
Erbicidul recomandat Doza produs Perioada
comercial aplic`rii
DMA- 6 1,0 l/ha PRIM~VARA,
(acid 2,4 D 660 g) c@nd :
ACEDIN SUPER 1,0 l/ha - buruienile
(acid 2,4 D 300g/l ]i sunt [n faza
dicamba 100 g/l) de rozet`
- gr@ul este
SDMA 33 1,5 2.5l/ha [nfr`\it p@na
(acid 2,4 D 330 g/l) la formarea
DICOTEX 1,5 2,5l/ha primului
(MCPA 40 %) internod
- temperatura
BASAGRAN 2,0 4,0 l/ha
aerului
(bentazon 480 g)
minim 15C
ESTERON 60 0,8 l/ha
(850 g/l 2,4 D)
 b) Grupa buruienilor rezistente la
acidul 2,4 D
Matricaria chamomila-(mueelul)
Agrostemma ghitago (neghina)
Gallium aparine (turia)
Papaver rhoeas (macul rou)
Stellaria media (rocoina)
Perioada optima de aplicare este infratire formarea
primului internod, buruienile dicotiledonate in faza de
rozeta (2-4 frunze) .
Unele erbicide sulfonilureice (Rival super star, Sekator,
Rival 75, Primstar, Goldstar, Rival star ) se pot aplica pe o
perioada mai mare de la infratit pana la intrarea in
burduf si buruienile in faza de max.10-15 cm inaltime
 Erbicide recomandate pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate rezistente la acidul 2,4 D
Erbicidul recomandat Doza de produs comercial Perioada aplic`rii
ICEDIN SUPER 1,0 l/ha -Pentru buruieni dicotiledonate
(dicamba 100 g/l + 2,4 D 300 g/l) anuale ]i perene, [n faza de 2-4
frunze ]i gr@ul [n faza de
ICEDIN FORTE 2,0 l/ha [nfr`\ire-formarea primului
Dicamba 100 g/l + 2,4 D 300 g/l)
internod
GLEAN (75% clorsulfuron) 15 20 g/ha , (las` remanen\` -Temperatura aerului
pentru dicotiledonate 7-8C
anuale)
GRANSTAR (75 % tribenuron metil) 15 20 g/ha - Se pot aplica de la [nfr`\it p@n` la
faza de burduf la gr@u
GRODYL (75 % amidosulfuron) 20 30 g/ha
- Temperatura aerului 7-8C
LOGRAN 75 WP (75 % triasulfuron) 10- 15g/ha

LINTUR 70 WG 150 gr/ha Se aplica p@n` [n faza de al doilea

(triasulfuron 4,1 % + dicamba 65,9 %) internod
TOMIGAN 250 EC 0,8 l/ha singur Este cel mai elastic produs privind
(250 g/l fluoxipir) 0,5-0,6 l/ha asociat epoca de aplicare la cerealele
p`ioase, put@nd fi aplicat
oric@nd p@n` la o lun` [nainte
de recoltare
SEKATOR PROGRESS 0,1-0,15 l/ha Se poate aplica de la [nceputul
(iodosulfuron 25 g/l + amidosulfuron prim`verii p@n` la sf@r]itul
100 g/l) [nfr`\irii
- aplicat in condi\ii de temperaturi
sc`zute nu este afectat`
eficacitatea produsului
c) Infestarea dominanta cu speciie Gallium
aparine i Galeopsis tetrahit
Buruieni dicotiledonate problem n
cultura de gru sunt Gallium aparine
(turita) i Galeopsis tetrahit
(lungurica)
pentru combaterea acestora se
folosesc amestecuri de erbicide de
ex: Starane 200 + Icedin Forte 0,6-
2,0 l/ha, care are la baz un amestec
de s.a. cum ar fi fluroxipir + 2,4 D +
Dicamba
Oltisan Extra 1l/ha (dicamba + 2,4
D)
Tomigan 0,8 l/ha sau in asociere 0,5-
0,6 l/ha cu erbicidul Rival 75 10g/ha .
Administrarea se face n aceleai
faze de vegetaie ale grului i ale
buruienilor amintite anterior,
tratamentele pot ncepe ns la
temperaturi de peste 6C
 Erbicide recomandate pentru combaterea
speciilor: Gallium aparine i Galeopsis tetrahit
Erbicidul Doza de produs Perioada aplic`rii
recomandat comercial
OLTISAN EXTRA 1 l/ha - Buruienile [n faza
(dicamba 75 g/l +2,4 de rozet`
D 325 g/l) - Gr@ul la faza de
[nfr`\ire-
STARANE-200 O,6 + 2,0 l/ha
formarea
(fluoxipir) + ICEDIN
primului internod
FORTE (diacamba
- Temperatura
+
aerului minim
2,4 D)
6C
MUSTANG 0,4-0,6 l/ha Se apoate aplica de
(florasulam 6,25 g/l + la [nceputul
2,4 D 300 g/l) [nfr`\irii p@n` la
apari\ia frunzei
stindard, este
eficient ]i la
temperaturi de
5 C.
TOMIGAN 250 EC 0,8 l/ha singur - de la infratire pana
(250 g/l fluoxipir) + 0,5-0,6 l/ha asociat la intrarea in
 d) Infestarea cu buruieni monocotiledonate
anuale specifice

Apera spica venti

(iarba vntului)
Avena fatua (odosul)
Aceste buruieni se
dezvolta n unele
zone cum ar fi
zonele colinare,
Banat, Transilvania,
Bucovina.
Erbicide recomandate pentru combaterea
buruienilor monocotiledonate Apera spica
venti si Avena fatua
Erbicidul Doza de produs Perioada
recomandat comercial aplic`rii
* GRASP CE 2,0 2,5 l/ha - Prim`vara c@nd
(tralkoxidim 100 buruienile sunt [n
g/l) faza de 1-3 frunze
- Se recomand`
* PUMA CE 0,8 1,0 l/ha
tratament
(fenoxapropetil 75
combinat cu
g/l)
erbicide pentru
buruieni
dicotiledonate
TOPIK 80 EC 0,4 l/ha Se aplica cand Avena
(clodinafop propargyl fatua are 2-4 frunze,
80 g/l + safer 20 g/l) pana in fenofaza de
infratit
AVADEX 5-6 kg/ha Se aplica inainte de
(trialat 400 g/l) semanat si se
incorporeaza cu grapa
cu colti la 2-4 cm
* Se pot folosi [n amestec cu Icedin forte 2 l/ha, pentru a combate ]i buruienile dicotiledonate.
adancime
7.Combaterea bolilor si daunatorilor
Combaterea daunatorilor si a bolilor se
face printr-un sistem de combatere
integrata in cadrul, careia alaturi de
masurile agrofitotehnice, un rol important
prezinta si tratamentele chimice facute la
samanta dar si in perioada de vegetatie
 PESTICIDE FOLOSITE LA TRATAMENTUL
SEMINTELOR DE GRAU INAINTE DE SEMANAT
{MPOTRIVA BOLILOR (FUNGICIDE)
Produsul recomandat Doza de produs comercial/tona de Agentul patogen
boabe d`un`torul
VITAVAX 2 l/t TILLENTIA ssp.(M`lura comun`)
FUSARIUM ssp.(Fusarioza)
QUINOLATE-15 PLUS 2 kg/t
USTILAGO TRITICI (T`ciunele
PRELUDE SP 2 kg/t zbur`tor)
SEPTORIA TRITICI (Septorioza)
CELEST STAR 025 FS 1l/t TILLENTIA ssp.- (M`lura comun`);
FUSARIUM ssp. (Fusarioza)
DIVIDEND EXTREME 115 FS 0,3 l/t
{MPOTRIVA D~UN~TORILOR (INSECTOFUNGICIDE)
TIRAMETOX 3 kg/t ZABRUS TENEBRIOIDES (G@ndacul
ghebos)
CHINODINTOX PTS 2,5 kg/t
AGRIOTES ssp.(Viermi s@rm`)
VITALIN 85 PTS 2,5 kg/t OSCINELLA FRIT (Musca neagr`)
MAYETIOLA DESTRUCTOR
PROTILIN 3kg/t (Musca de Hessa)
GAMMAVIT 3kg/t
CRUISER 350 FS 1 -1,5 l/t Afide; AGRIOTES ssp. ZABRUS
TENEBRIOIDES
TONIC 20 CS 1-1,5 l/t ZABRUS TENEBRIOIDES;;AGRIOTES
ssp.
GAUCHO 0,6 l/t Afidele cerealelor
 DAUNATORII CARE PRODUC PAGUBE

Zabrus tenebrioides
(gandacul ghebos)

Eurygaster spp. i
Aelia spp. (plosnitele
cerealelor)
 Anisoplia spp.
(carabuseii cerealelor)

Lema melanopa
(gandacul balos al
ovazului)
 Daun`torul Insecticidul Perioada de
recomandat aplicare-
PED
Produsul doza
comercial

ZABRUS TENEBRIOIDES Diazol 2,0 l/ha - La avertizare

INSECTICIDE AVIZATE
(G@ndacul ghebos)
Dursban 2,5 l/ha
- PED = 5 larve/m PENTRU TRATAMENTE
Pyrinex 2,5 l/ha
IN TIMPUL
Actara 0,07-0,1
PERIOADEI DE
kg/ha VEGETATIE
EURYGASTER ssp. Proteus 0,4 l/ha - La avertizare
AELIA ssp. - PED = 7 adu\i/m
Calypso 100 ml/ha
(Plo]ni\ele cerealelor) [n luna aprilie 3
Decis-2,5 0,3 l/ha larve/m [n luna
ce iunie
- 2 tratamente
Fastac-10 150 ml/ha
Karate zeon 0,15 l/ha
Actara 0,07-0,1
kg/ha
HAPLODIPLOZIS Idem plo]ni\e - La avertizare
MARGINATA - Prim`vara 3
tratamente
- PED = 5-6
larve/plant`
LEMA MELANOPA Proteus 0,4 l/ha
(G@ndacul b`los al - Dup` 15 aprilie
Calypso 100
ov`zului) pentru atac [n vetre
ml/ha
- PED = 250
Decis 0,3 l/ha larve/m ]i 10
adul\i/m
Karate 0,3 l/ha
 Combaterea bolilor
In perioada de vegetatie se impune protejarea culturilor
de grau fata de atacul bolilor foliare si ale spicului:
fainarea, ruginile, septorioza frunzelor si a spicului,
fuzarioza spicului.
Stabilirea momentului tratamentului se face pe baza
controalelor periodice in lan, la 4-5 zile, mai ales in
conditii de mentinere a umiditatii odata cu cresterea
temperaturilor. Tratamentul se aplica la aparitia primelor
simptome de boala in special la fainare si rugina
galbena. Daca persista conditiile climatice favorabile
evolutiei bolilor foliare, se recomanda aplicarea unui
tratament in perioada de la inspicare pana la inflorit,
tratament care asigura protectia si impotriva bolilor
spicului
Principalele boli care produc pagube la
cultura graului de toamana
Blumeria graminis
-finarea
se transmite prin sol,
este favorizat de
vremea umed i
rcoroas sau
densitate mare n
cultur i de aplicarea
unei doze mari de
azot.
 Septoria triticii septorioza frunzelor
Septoria nodorum - septorioza
spicului
La noi in tara sunt printre cele mai
frecvente boli, producand in anii cu
toamne si primaveri ploioase
pagube ce pot ajunge la 10-15 %
 Puccinia recondita
rugina bruna, este
cea mai frecventa
dintre rugini, apare
incepand din toamna,
pe limbul frunzelor

Puccinia striiformis
rugina galbena, se
manifesta pe toate
organele plantei,
incepand din
primavara
 Puccinia graminis
rugina neagra, mai
putin raspandita la noi
in tara
 Tilletia caries
malura comuna, una
din cele mai
raspandite si
pagubitoare boli ale
graului, care se
combate prin
tratamente la
samanta
Tilletia controversa
malura pitica, cu o
raspandire mai
redusa comparativ cu
malura comuna
 Agentul patogen Fungicidul Perioada de
recomandat aplicare
Produs Doza
comercial
Blumeria graminis SPORTAK-45 1,0 l/ha - La avertizare
( f`inarea) - Dup` [nfr`\it 25%
TILT-250 EC 0,5 l/ha pete pe ultimile 3
ALTO COMBI
ARTEA
0,5 l/ha
0,4 l/ha
frunze
- {nainte de [nflorit
25% pete pe frunza
Fungicide
BRAVO
FALCON
1,5 l/ha
0,6 l/ha
stindard
recomandate
FOLICUR
PROSARO
0,8 l/ha
0,75 l/ha
pentru
Fusarium spp.
STRATEGO
- Combatere integrat`
1 l/ha
Fusarioza:
combaterea
- Tratamentul semin\elor
ALTO COMBI 0,5 l/ha
- r`d`cinilor
- coletului
- frunzelor
bolilor in
ARMISTAR XTRA
ARTEA
0,5 l/ha
0,4 l/ha
- spicului
timpul
Septoria triticii
FALCON
- Combatere integrat`
0,6 l/ha
- La avertizare- 2
vegetatiei
Septoria nodorum - Tratament la s`m@n\` tratamente
- PED= 10%
(septoriozele) FOLICUR 0,8-1 l/ha intensitate la
TANGO 0,5 l/ha [nspicat
- PED= 10%
GRANIT 1,0 l/ha intensitate la [nflorit
IMPACT 0,5l/ha

Puccinia graminis (rugina - Tratamente [n vegeta\ie Idem f`inare

neagr`) idem f`inare si septorioze
P. striiformis (rugina
 8. Prevenirea cderii plantelor
Este o lucrare de ngrijire, care se aplica obligatoriu in climatele
umede, sau unde se aplic doze mari de azot. Substanele
folosite sunt cele cu efect retardant. Se folosesc produse pe
baz de clorur de clorcholin denumire comercial Cycocel,
Cycogan 400. Tratamentele se fac n fenofaza de alungire a
paiului, pe vreme fr vnt, dimineaa sau seara.Cantitatea 1,6-
2,3 l/ha preparat cu 800-1000 l ap la tratamentele terestre,
300-400 l ap cu mijloace avio.
Prin tratarea plantelor cu aceste substane retardante se obine
ngroarea internodului bazal, se reduce nlimea plantei cu
25-30 cm i se obtine o mai bun ngroare a esutului
sclerenchimatic al tulpinii i deci mrirea rezistenei la cdere.
n ara noastr aplicarea tratamentelor mpotriva cderii nu s-
au extins, cderea grului se produce destul de rar i numai n
anii cu primveri i nceputul verii ploioase i cu vnturi
puternice.
 9. Irigarea
cultura de gru reacioneaz pozitiv la irigare,
necesarul de ap a grului este de 3500-4500
m3 ap/ha pe ntreaga perioad de vegetaie,
coeficientul de transpiratie fiind de 500. Acest
consum este acoperit de obicei n proporie de
70-75% din rezervele de ap solului i din
precipitaii.
Toamna de la rasarire pana la infratire,
consumul mediu zilnic al graului este de 15-20
m/ha/zi. In primavara valorile evapotranspiratiei
cresc la 40-50 m/ha/zi in fazele de inspicat,
inflorit si formarea boabelor.
 Udrile de toamn sunt cele mai eficiente, fie se pot
aplica nainte de arat dac solul este prea uscat i nu se
poate ara, fie dup artur naintea pregtirii patului
germinativ. Se aplic norme de 400-600 m 3/ha,dac
semnatul s-a fcut pe teren uscat se recomand
aplicarea unei udri de rsrire cu norme de 300-500
m3/ha.
Udrile de primvar se aplic n funcie de situaia
concret cu norme 500-600 m3/ha. Numrul udrilor
variaz 1-3 udri, acestea se aplic n fazele de alungire
a paiului, (in luna aprilie, se aplica destul de rar si numai
in primaverile secetoase), o alt udare se face la nspicat
i la inflorit (n luna mai) i cea de a treia in faza de
formare a bobului (luna iunie). Metoda de udare folosita
este prin aspersiune.
 RECOLTAREA
este precedat de o evaluare a produciei cu o
perioad de 20 zile nainte lund n considerare
urmtoarele elemente de productivitate:
numrul mediu de spice/m2
numrul mediu de boabe n spic
MMB caracteristica soiului cultivat
P kg/ha = Nr.mediu spice/m2 Nr. mediu boabe in spic MMB (g)
100
 Alegerea fazei optime
de recoltare trebuie
sa asigure:
reducerea la
minimum a pierderilor
prin treierat incomplet
conditii optime pentru
pastrarea productiei
 Recoltarea grului se face n campanii, in timp
cat mai scurt, momentul optim al recoltrii este
atunci cnd boabele ajung la umiditatea 14-15
%, dar n practic recoltatul ncepe mai
devreme, cnd boabele au o umiditate de 18 %,
datorit suprafetelor mari care trebuiesc
recoltate.
Recoltarea trebuie ncheiat cnd boabele
ajung la 12-13 % umiditate, deoarece mai trziu
grul trece n faza de supracoacere i se
mresc pierderile prin scuturare.
 Dup recoltare paiele rmn pe teren n brazd
continu iar pentru eliberarea terenului se
folosesc diferite utilaje.
Pentru a aprecia producia de paie se nmulete
producia de boabe cu un coeficient 0,59 la o
producie de peste 4 000 kg/ha, si 0,65 la o
producie de 3500-4000 kg/ha.
Exist ns un raport general acceptat de 1:1
ntre boabe i paie, care depinde de soi,
nlimea de recoltare, condiiile anului.
 n rile mari cultivatoare de gru
la combine sunt montate
dispozitive speciale pentru
tocarea paielor i mprtierea
acestora pe limea de lucru a
combinei, concomitent cu
recoltatul. Dup care sunt
ncorporate n sol, mpreun cu
doze moderate de ngrmnt
cu azot pentru a uura
descompunerea paielor n sol.
Arderea miritii nu este justificat
i se face numai n cazuri
speciale cum ar fi atacul
viermelui rou al paiului, viespii
paiului.
 PRODUCTII
Produciile la nivel mondial a fost n ultimii ani n
jur de 2600 kg/ha, n Europa producia medie a
fost de 5.115 kg/ha din care 6.030 kg/ha n rile
Uniunii Europene i 3.480 kg/ha n rile Europei
de est. Sunt numeroase ri europene care
realizeaz productii de peste 7.000 kg/ha.
n Romnia, produciile medii au oscilat de regul
ntre 1760-3300 kg/ha, sunt insa si uniti agricole
care n anii favorabili recolteaz 5.000-6.000 kg
boabe/ha.