STEFAN ZAHARIA

MASTER ANUL I
REALIZATOR TV
1.
TABLOU
 INTRODUCERE:

Acest celebru tablou se numeste RONDUL DE NOAPTE si a fost realizat de

celebrul pictor si gravor olandez Rembrandt (Rembrandt Harmenszoon van Rijn), in
anul 1642.
Tabloul are 363 cm 437 cm, dimensiuni colosale pentru un tablou. Vom vedea
ca aceste dimensiuni au fost in detrimental lui deoarece tabloul a fost taiat/decupat
pe toate cele 4 laturi pentru a incapea intr-un salon la inceputul anilor 1700. In
present tabloul se afla expus la Amterdam, Olanda, in muzeul Rijksmuseum.
Tabloul ne prezinta momentul in care militia comandata de capitanul
Frans Banning Cocq se pregateste pentru mars alaturi de locotenentul sau
Willem van Ruytenburch. Capitanul este prezentat ca personaj central,
imbracat in negru si cu o esarfa rosie langa gulerul alb. Locotenentul este
imbracat in galben, purtand palarie galbena si o esarfa alba. Se
presupune ca este aleasa culoarea galben pentru a simboliza Victoria. Din
spate cei doi sunt directionati de catre Jan Visscher Cornelissen. In tablou
apar 34 de personaje. Unii pergatesc flintele, altii bat la tobe, toti
pregatiti pentru mars. Personajul central feminine este o fata din planul
2, imbracata tot in galben, purtand la brau o gaina moarta, un alt simbol
pentru luptele purtate de olandezi si spaniolii in acele perioade. Aflam ca
pentru acest portret va poza chiar sotia pictorului. Toata actiunea se
 Tabloul a avut initial alt titlu: Compania de Miliie a Districtului al II-lea sub
comanda cpitanului Frans Banninck Cocq sau Compania de tragere a lui Frans
Banning Cocq i Willem van Ruytenburch. Interesant este ca lacul protector folosit
peste panza, in timp, a inchis foarte tare tabloul. Asta face ca acest tablou, desi
initial a fost realizat ca fiind despre un moment de dupa amiaza tarzie, el pare acum
ca fiind cu scena de seara/noapte. Toate acestea au dus ca, in timp, tabloul sa
primeasca numele Rondul de noapte, care s-a si impamantenit, devenint numele
tabloului in prezent.
La terminarea tabloului, Rembrandt a starnit cateva discutii datorita unei
nemultumiri a Capitanului ce dorea ca imaginea sa sa fie mult mai mare in tablou.
S-a speculat ulterior ca aceasta nemultumire a dus la declinul lui Rembrandt.
Speculatiile au fost ulterior demontate. Popularitatea in scadere a pictorului a venit
datorita noului val de pictori mai indrazneti si care foloseau, poate, culori mai vii si
erau, deci, mai cautati.
Rembrandt, cel mai cunoscut pictor olandez si unul dintre cei mai mari pictori
din istorie, s-a nascut la 15 iulie 1606, Leiden si moare la 4 octombrie 1669,
Amsterdam. Desi este fiul unui Morar din Leiden, Rembrandt reuseste prin talent si
munca sa isi faca un nume mai intai in micul orasel, iar mai apoi, dupa mutarea la
Amsterdam, isi face un nume atat in Olanda cat si in Europa. Viziunea sa asuupra
picturii este parca inspirata de arta si scoala italiana desi, paradoxal, nu vizitase
FORMA
 Analiza trebuie inceputa cu o precizare foarte importanta. Se pare ca exista incompetent si
la ei. Asa ca tabloul a fost, cum am mai precizat, usor decupat. Aflam toate acestea dintr-o
reproducere. In prima poza am facut analiza pe tabloul expus acum, taiat. In urmatoarea
imagine voi pune o reproducere netaiata. Vom analiza astfel, formal, ambele tablouri.
Tabloul se incadreza intr-un dreptungi pe orizontala. Mai evident in cazul reproducerii.
Liniile incadrarii nu sunt reluate la interior dupa parerea mea. Orizontalele puternice nu
se regasesc in tablou.
Cateva orizontale fine descoperim in dcor, in partea de sus dreapta a tabloului, la delimitarea
umbrei de pe pamant in partea stanga jos si bratul unui puscas. Prea putine.
Aceste orizontale sunt contracarate de si mai putine vertical. Oare asta sa dea senzatia de
dezechilibru? Asta face ca acest tablou sa fie o Capodopera pentru ca este plin de oblice si de
senzatia de miscare.
Liniile predominante sunt oblicele. Foarte multe si proeminente sunt date de membrele
personajelor, armele, steagurile, pozitia corpului fiecarui personaj in parte.
Diagonalele tabloului creeaza miscarea personajelor dar sunt foarte greu de analizat correct
deoarce nu stim care este variant pe care Rembrandt insusi a dorit-o.
Foarte interesante sunt sectiunile de aur. Sectiunea de aur in cazul originalul nu ne spune
prea multe. Personajul feminine se afla pe o sectiune, la fel si Locotenentul care este chiar la
intersectia a 2 sectiuni.
In cazul reproducerii este mult mai interesanta sectiunea de aur deoarece ea ne prezinta pe
Reproducere
dupa Rondul
de noapte in
variant sa
netaiata.
 Coresponedentele formale nu sunt evidente in acest tablou. Putem considera
borurile palariilor si coifurile soldatilor ca fiind parte a unei corespondente
formaleavand forme relative similar. Dar nu putem concretiza ca avem
Corespondente formale in aceast tablou.
Raportul plin-gol este aproape echilibrat in cadrul copiei dupa original, dar este
dezechilibrat in favoarea plinului in cazul tabloului original, taiat. Asadar taietura
si-a facut simtita prezenta.
Centrul geometric este punctate in tabloul original de catre fata Comandantului.
Practic personal eu cred ca acesta este un reper fata de care s-a facut taierea.
Cred ca astfel s-a salvat acest tablou. Folosindu-se centrul geometric si
punctandu-se cu el personajul central, fata luminata a acestuia. In cazul copiei,
centrul geometrica va cadea pe borul palariei..
Centrul optic este mai mult decat un punct in ambele cazuri. Asa cum am aratat
el este, in ambele cazuri, dat de tanara doamna din planul second si de
Locotenent. Am putea spune, datorita centrului geometric si a luminii, care cade
pe fata Capitanului, originalul a fost salvat de o taiere si mai rea. Prin aceasta
taiere s-au pastrat totusi doua personaje pe sectiunile de aur iara treia se afla in
centru geometric.
Mesajul tabloului clar are legatura cu spiritual de lupta. De victorie. Toate oblicele
VALOARE
 Din punct de vedre valoric, acest tablou trebuie analizat plecand de la premise ca foarte multe din culori au fost
estompate de lacul protector care, in timp, a inregrit panza/culorile etc. Observam de la prima vedere ca
Rembrandt foloseste, ca si in alte tablouri, clar obscurul. Lumina nu este cea mai corecta dar este pusa astfel
incat sa vedem fetele tuturor personajelor si sa avem accente pe cele trei personaje importante: Capitanul,
locotenentul si fata din planul 2. Dupa cum putem vedea si in tabloul de mai sus, intalnim multe coresondente
valorice, plecand de la galbenul celor doua personaje principale si pana la drapelul galben in simetrie fata de
diagonal ascendenta cu toba din dreapta jos a tabloului. Pentru un echilibru bun am observant crearea unui
triunghi ALB foarte interesant. Cele trei personaje poarta alb. Astfel ca cele trei pete de alb formeaza un triunghi
cu baza mare jos, ceea ce creaza idea de stabilitate de tablou inchegat chiar daca personajul central,
Comandantul, are privirea in directia opusa fata de fata si o lasa, intr-o masura, in afara peisajului, ea devine
centru optic.
Din punct de vedere cromatic, desi tabloul este inchis, tusele cele mai importante sunt la fel de vibrante. Aici de
remarcat este folosirea culorii galben atat pentru hainele fetei, cat si pentru hainele Locotenentului. Galbenul era
de altfel culoarea victoriei, de aceea a fost folosit. Observam ca folosirea lui la ambele personaje, dau o senzatie
de simetrie fata de vertical din mijlocul tabloului.
Nu intamplator Comandantul a fost imbracat in negru. Cred ca este o solutie de Geniu a lui Rembrandt pentru a
echilibra si pentru a scoate in evidenta si mai mult Comandantul deoarece, daca ne imaginam, orice culoare ar fi
folosit, tabloul nu mai era echilibrat, era prea plin si nu puteam fi atenti la cele trei personaje. Folosint negru, el
echilibreaza cu negrul cupolei superioare. In plus creeaza o zona de balanta intre cele doua mari pete de galben
si, in plus, creeaza un contrast superb cu esarfa rosie si fata luminoasa a comandantului. Esarfa rosie este
vibranta, emana putere si este bine echilibrata cu un costum rosu in partea stanga a tabloului, dar mai
estompata.
As mai adauga faptul ca in aceasta forma, taiata, acest tablou nu este echilibrat cromatic, personal simt nevoia
de o prelungire a lui in partea stanga pentru a fi mai asezat. Este mult prea incarcat in partea stanga si el nu
poate respire.
Concluzie: Tabloul este unul puternic, viu, in miscare, cu tuse puternice si importante, bine marcate dpv formal
si valoric.
2. CADRU
FILM
 INTRODUCERE:
Acest cadru pe care l-am ales este extrads din filmul Amadeus de Milos Forman lansat in
annul 1984. Filmul prezinta ipotetica disputa dintre compozitorul Antonio Salieri si Wolfganf
Amadeus Mozart. Scenariul este scris de catre Peter Shaffer fiind o adaptare dupa piesa de
teatru din 1979 a lui Shaffer. Povestea este de fapt o reinterpretare a piesei lui Alexander
Puskin: Mozart si Salieri.
Cadrul ales il infatiseaza pe Mozart lucrand la o noua opera. El nu lucreaza la
pian sau la masa de studio sau la alt instrument (vioara pe care o stapanea cu
mare virtuozitate de la vartsa de 5 ani), ci lucreaza pe masa de billiard. Din picioare,
aplecat peste postavul verde, inconjurat de bile pe care le arunca din cand in cand
pe mante pentru concentrare. Maine sunt pline de cerneala. Este inconjurat de
partituri si pozitia la scris, a capului, concentrarea, ne transmit ca el este inconjurat
de muzica. Muzica pe care numai el o vede, aude sau simte si care prinde viata
prin pana sa pe partituri. Camera este una in ton cu perioada, cu sfestnice, tablouri,
decoratiuni specific. Mozart, la fel, este imbracat in accord cu timpul la care se
desfasoara actiunea.
Milos Forman este un regizor, actor si scenarist de success din Cehia (fosta Cehoslovacie),
nascut la 18 februarie 1932. Cele mai cunoscute filme ale sale sunt Zbor deasupra unui cuib
de cuci(din punctual meu de vedere tradus gresit, el trebuia sa fie tradus correct: zbor
deasupra unei case de nebuni dar s-a impamantenit gresit din cauza doamnei Irina Margareta
Dristor), Larry Flint, Man on the Moon, Goyas Ghosts etc.
Desi controversat, filmul prezinta foarte multe planuri atat narrative cat si de interpretare
cinematografica sau de perceptive. Geniul lui Milos Forman este redat atat prin metoda de a il
infatisa pe Mozart dar si prin alegerea actorilor ( Murray Abraham in rolul lui Salieri, Tom Hulce
 Filmul a primit 53 de nominalizari la premii si a primit 40 dintre aceastea.
Amintim 8 Oscaruri (si cel mai bun film), 4 premii BAFTA, 4 Globuri de Aur dar si
premiul DGA, fiind pe locul 53 in top 100 filme din istorie.

FORMA:
cadrul de film se incadreaza, ca toate cadrele de film, intr-un dreptunghi pe
orizontala. Mai ales dupa anul 2014, cand standardul 16/9 devine international.
Linii incadrarii sunt reluate la interior dar nu la fel de puternice. Chiar daca nu
avem linii orizontale perfecte, ele exista si sunt puternice. Datorita pozitiei
aplecate la masa de billiard, putem considera ca masa in sine devine o orizontala
puternica deoarece ochiul uman percepe mica inclinare ca fiind perspectiva, dar
masa, impreuna cu masa neagra din dreapta, creeaza liniile orizontale puternice.
Mai intalnim cateva linii orizontale mai slabe la decoratiunile de pe pereti, tablouri
etc. Ele sunt echilibrate de mai multe vertical mai slabe din decoatiunile de pe
pereti, tocul usii si sfestinicul care este cea mai puternica verticala. O alta
verticala este cea a antebratului mainii drepte, verticala puternica fiind
accentuate de culoare. Aceasta este contracarata de verticala bratului de la
aceeasi mana.
Pozitia corpului urmeaza in paralel diagonal ascendenta ce traverseaza, cotul,
toata linia fetei. Diagonala descendenta urmeaza privirea lui Mozart pe partitura,
ea trecand prin fruntea acestuia. Pana este paralele cu diagonal descendenta.
FOR
MA
 Daca urmarim liniile curbe din interiorul imaginii, identificam cateva cercuri care urmaresc
contururile personajului linia umerului, mainile datorita mansetelor albe, intarite si de bilele de
pe masa, toate acestea dand Coresponedentele formale.
Forma rotunda a fetei intareste aceasta senzatie de forme rotunde ce au ca punct comun forma
generala a corpului peste masa de billiard.
Raportul plin-gol este aproape echilibrat (mai mult gol dat si de nevoia de aer) daca vom
considera si masa de billiard ca fiind un personaj in sine, asta datorita partiturilor vii si a bilelor
ce sunt mereu impinse de personaj.
Centrul geometric este punctat foarte frumos de fruntea lui Mozart, mai exact de firele de par.
Centrul optic este mai mult decat un punct. Toata zona personajului este foarte bine
evidentiata, nu numai dpv formal, asa ca, putem spune ca aceasta este zona de interes a
imaginii, construita fiind in jurul celor doua linii de sctiune de aur cea orizontala de jos, si cea
verticala, din stanga imaginii situata pe fata aplecata spre studio a personajului. Tot dpv formal,
capul lui Mozart este situat chiar intre doua puncte care marcheaza sectiunea de aur. Iata cum
sectiunile de aur marcheaza si trimit privirea catre personaj si chiar catre chipul sau.
Daca desenam spirala de aur, centrul optic al tabloului devine acea zona de umbra puternica
din interiorul personajului. Poate nu e departe de adevar dar tocmai acea umbra, impreuna cu
petele de alb, ne duc cu privirea la Fata Personajului care este adevaratul Centru optic al
cadrului.
Astfel mesajul tabloului si, implicit, centrul optic al tabloului sunt foarte bine sustinute prin
elementele plastice de forma.
VALOA
RE
 Lumina din acest cadru este una naturala. Poate ca la filmare nu s-a folosit chiar
lumina naturala dar pe cadru, felul in care ea cade pe personaj si in camera ne da
senzatia de lumina calda, naturala. De altfel tot filmul da senzatia de natural, de
realism tott fiind asezat si classic dpdv al luminii utilizate si al imaginii de film.
Din punct de vedre valoric, albul rece al camasii personajului se decupeaza pe
fundalul cald dar mai inchsi al camereai. Aceasta va pune in evidenta si mai tare
fata personajului. O zona de inchis, la fel ca cea din fundal obliga privirea sa se
ridice catre personaj, cea a umbrei lasata pe pieptul lui Mozart (centrul optic din
spirala de aur), creind astfel o corespondenta valorica. Contrastul frumos si
echilibrat se mai formeaza si in partea dreapta intre preretele un ocru deschis si
masa neagra cu sfestnic. Iar zona inchis din spatele personajului, creeaza un
constrast mai puternic ce ne ajuta sa-l punem pe Mozart in centrul atentiei.
Din punct de vedere cromatic, cadrl nu foarte deloc bogat. Pe un fond neutru,
specific al decoratiunilor din acea perioada, avem doar cateva pete de culoare si
acestea sunt bilele si fata personajului. Acestea fac sa avem un centru optic cu
atat mai bine evidentiat prin contrastul de culoare si valoare.
Era evident ca centrul optic va fi sustinut atat prin incadrare cat si prin valoare
dar si prin culoare. Culorile folosite dau un respire bun personajului si ne induc
starea de studio, de concentrare. Echilibrul chromatic este bun.
3. CADRU
EMISIUNE TV
 INTRODUCERE:

Cadrul de emisiune tv pe care l-am ales pentru analiza este un cadru din
celebra emisiune tv din SUA The Tonight show in variant ei cu Jay Leno. Platoul TV
pentru aceasta emisiune este mult mai mare dar mare parte din emisiune acesta
este cadrul principal, cadrul in care Jay Leno se afla intr-o discutie cu un invitat.
Am ales ediatia in care Jay leno il are invitat pe presedinte Statelor
Unite ale Americii Barack Obama. Cei doi sunt asezati, presedintele pe
fotoliu iar Jay Leno in spatele clasicului sau birou. Jay este aplecat peste
birou intr-o pozitie ce denota intelres pentru discutie, iar presedintele
este surprins cum explica. Decorul general nu s-a schimbat prea mult de
la lansarea emisiunii, este unul cu elemente commune: canapea, birou,
masuta, dcor in fundal cu orasul, fiind o scenografie calda, intima desi
vazuta de milioane de telespctatori dar si de spectator, fiind o emisiune cu
public.
The Tonight Show este cel mai longeviv show de televiziune din acest gen din
istorie. Este emisiunea ce a fost difuzata fara intrerupere din 1954 de postul NBC.
Ea a fost gazduita de-a lungul timpului de Steve Allen, Jack Paar, Johnny Carson (cel
mai longeviv prezentator din istori cu peste 30 de ani de editii prezentate), Jay Leno
(20 de ani de Tonight Show si cele mai multe emisiuni inregistrate), Conan OBrian
(cel mai slab si putin present prezentator) si acum Jimmy Fallon (dupa un scurt timp
SCENOGRAFIE JOHNNY SCENOGRAFIE JAY LENO 2008
CARSON 1960
 Cadrul ales se incadreaza intr-un dreptuchi pe orizintala, urmand standardul
international TV de 16/9.
Liniile incadrarii sunt reluate la interior. Astfel observam multe linii oriziontala
puternice.
Printre orizontale notam orizontalele date de birou si de umbrezele facute de
acesta, a canapelei ce este foarte puternica datorita culorii folosite, orizontale mai
intalnim si la mesele de cafea, linia cladirilor din spate si a apusului dar si zabrelele
geamurilor din dcor formeaza orizontale mai slabe.
Orizontalelesunt echilibrate de catre vertical. Verticalele puternice sunt cele de la
geamurile din spate din dcor si cele doua vertical date de presedinte, cea din corp
si cea din piciorul sau stang. Restul verticalelor sunt foarte slabe. Concluzia este ca
avem un cadru armonios si echilibrat.
Liniile predominante sunt cele drepte ale decorului iar cele doua personaje se
deciupeaza frumos din acest dcor facand nota discordanta atat prin culoare cat si
prin postura lor. Astefl ca Jay leno creioneaza o linie oblica ce neda senzatia de
atentie sporita la cuvintele presedintelui.
Diagonalele impart frumos cadrul in doua parti dupa diagonal ascendenta. Astfel
ca personajele central si punctual de interes se afla de in partea inferioara fata de
diagonal ascendenta ce traverseaza foarte clar prin coltul masutei de cafea, umarul
si fruntea presedintelui si apoi prin luna aflata pe poza din spatele decorului.
Diagonala descendenta urmeaza linia cladirilor de sus in jos pana in umarul
 Desi in raportul plin gol partea de gol e mai mare aceasta nu ne deranjeaza deoarece
este un cadru bine echilibrat prin culoare.
Centrul geometric este dat de umarul presedintelui si asta sporeste in atragerea
atendtiei asupra lui.
Centrul optic este foarte bine desenat. Desi este un cadru mare iar personajele sunt
inghesuite in doar un sfert din imagine, centru optic este perfect desenat pe corpul
presedintelui. Acesta se afla intre centru geometric si 2 puncte de intersetie a sectiunilor
de aur pe partea dreapta a imaginii. Centrul optic devine presedintele Obama. Ajutat de
centrul geometric, de cele 2 diagonal care deschid privirea spre Jay si pozitia acestuia din
urma spre presedinte.
In plus centrul optic este sustinut si Cromatic deoarece cele 2 puncte negre, Jay si
presedintele, fac nota discordanta de platou.
Platoul este unul cald, cu tonuri placate. El devine familiar si placut, din casa, folosinduse
ocru, bej si mult lemn, nuntele acestea ajuta la crearea unui spatiu intim si cald pentru
telespectator.
Desi avem prea mult spatiu in partea stanhga a cadrului, acest spatiu nu este intamplator.
Natural, ochiul uman se uita la un cadru TV sau la calculator mai intai sau cu precadere in
partea dreapta.
Cromatic in spate, iun planul 2, este mult mai viu si colorat dar foiind mult in spate nu
deranjeaza ci adduce un aer vioi si jovial. Ludic.
Luna este echilibrata de vaza din masuta de la mijloc.
Canapeaua echilibreaza perfect cadrul oarecum dezechilibrat de cele 2 personaje din