Sistemul nervos

Partea 1
 Functia de relatie

Definitie = Functia de relatie de integrare in mediul extern, ia cunostinta

cu realitatea din jur si reactioneaza la stimulii din mediul inconjurator
Componenti sistemul nervos, endocrin, locomotor

Organele de simt sunt baza anatomica a realizarii acestei functii -

componente nervoase, care au rolul de a capta informaia, a o conduce la
nivelul centrilor nervoi unde are loc analiza i sintez acestor informaii.
Organele de simt infaptuiesc functia de relatie prin intermediul
analizatorilor.
 Analizatorii
Analizatorii - sisteme care au rolul de a recepiona, conduce i transforma n
senzaii specifice excitaiile primite din mediul extern sau intern. Ei contribuie la
realizarea integrrii organismului n mediu i la coordonarea funciilor
organismului.

Analizatorii sunt sisteme morfologice care:

- sesizeaz prin receptori specifici modificrile din mediul extern i
intern, ce acioneaz asupra organismului;
- conduc impulsurile nervoase n ariile corticale corespunztoare;
- realizeaz analiza i sinteza impulsurilor nervoase determinnd formarea
de senzaii specifice.

Orice analizator prezint trei segmente:

segmentul extern ( periferic ) receptorii;
segmentul intermediar nervii;
segmentul central centrii nervoi.
 Sistemul nervos
Sistemul nervos al vietii de relatie sau somatic - sensibilitatea senzitiva,
senzoriala, activitatea motorie somatica
sistemul nervos central ( nevraxul ) maduva spinarii,
encefal,
sistemul nervos periferic (ganglioni nervosi, nervi periferici)

Sistemul nervos vegetativ regleaza activitatea organelor interne

centrii nervosi din axul cerebrospinal,
ganglioni nervosi vegetativi
fibre nervoase vegetative ( asociate nervilor spinali si cranieni);
2 componente simpatic si parasimpatic
 Transmiterea impulsului
nervos
Excitabilitatea este capacitatea materiei vii de a
rspunde prin manifestri specifice la aciunea unor
stimuli(fizici, chimici, electrici), fiind maxim la
nivelul esutului nervos. Sub aciunea stimulilor, n
neuron se produc modificri fizico-chimice, care stau la
baza formrii impulsului nervos (aparitia PA).

Potenialul membranar este reprezentat de diferena

de potenial ce apare ntre cele dou suprafee ale
membranei. Exist o distribuie inegal a sarcinilor
datorit pompei Na/K, permeabilitii selective a
membranei i prezenei anionilor proteici n celul (A-).

La nivelul neuronului se poate descrie un potenial de

repaus i altul de aciune.
Potenialul membranar de repauseste caracterizat prin dispunerea sarcinilor pozitive la
exterior i a celor negative la interior. Are o valoare de la -65 pana la -90mV.

Sarcina negativde la interiorul membranei este dat de anionul proteic care datorita
dimensiunilor mari nu poate strabate membrana.Sarcina pozitivde pe faa intern a
membranei este data de K. Acesta se afl n cantitate mare n celul i puin extracelular. Datorit
gradientului astfel format, el tinde sa ias lent i pasiv din celul. Existena atraciei electrice
(potasiu+,anionii proteici-), face ca potasiu s se aeze pe faa extern a membranei.Sarcina
negativa spaiului extracelular este data de clor (-). Acesta nu poate intra n celul deoarece
este respins de anionul proteic (-).

Sarcina pozitiva spaiului extracelular este dat de sodiu (+). Acesta se afl n cantitate
crescut extracelular, comparativ cu nivelul intracelular. Se formeaz astfel un gradient care
determin intrarea sodiului n celul printr-un canal special. Meninerea potenialului de repaus se
face prin aciunea pompei Na/K, care scoate din celula 3Na i reintroduce 2K. Se poate spune c
Potenialul de aciunereprezint modificarea rapid temporar a potenialului de
repaus sub influena modificrilor de energie din mediu (electric, mecanic, chimic,
termic), care acioneaz ca un stimul. excitabilitatea
Fazele potenialului de aciunesunt:
1)potenialul de repaus, cnd membrana este polarizat (variaz ntre -65 i
-90mV).
2)depolarizarea- sub aciunea stimului se deschide i al doilea canal pentru
sodiu (voltaj dependent), ceea ce determina un influx masiv de ioni pozitivi n celul.
Rezultatul acestei aciuni este inversarea polaritii membranare (pozitiv la interior i
negativ la exterior). Toate modificarile prezentate se produc daca stimulul atinge
potenialul prag.
3)repolarizarea- se produce datorit nchiderii canalelor de sodiu (scderii
permeabilitaii) i deschiderii celor de potasiu. Initial se produce o ieire masiva i
rapid a potasiului din celul, ce determin un echilibru electric (a intrat o sarcin +
 Sistemul nervos central
Maduva spinarii
Encefal trunchi cerebral,
cerebel, diencefal,
talamus, emisfere
cerebrale

Menigele foita de
protectie si cu rol in
hranirea nevraxului
3 straturi
duramater , arahnoida si
piamater ; lichidul
cefalorahidian
 Maduva spinarii
Canal vertebral orificiu occipital craniu; L2; conul
terminal pana la coccigian 1 , filum terminale + nervii
spinali = coada de cal
Umflatura cervicala si lombara de unde pornesc
nervii membrelor superioare / inferioare
Santuri longitudinale fisura mediana anterioara
sant median posterior
santuri laterale
 Structura interna a maduvei
spinarii
Substanta cenusie in centru,
forma literei H,
2 coarne posterioare
subtiri (contin neuroni
senzitivi somatici),
2 coarne anterioare scurte
si rotunjite, unite prin
comisura cenusie, canal
ependimar (contin neuroni
motori somatici)
canale laterale mai Substanta alba in periferie din fibre nercoase
dezvoltate in regiunea mielinizate si celule gliale
toracala si lombara, contin 3 cordoane anterior, lateral si posterior care fac legatura
neuroni vegetativi intre maduva spinarii si encefal; se organizeaza in
senzitivi si motori fascicule care conduc pe cale ascendenta sensibilitatea si
Alcatuita din corpii pe cale descendenta influxul motor.
neuronilor, cu fibre nervoase Substanta fundamentala contine fibre de asociatie intre
fara mielina, celule gliale diversele segmente ale maduvei spinarii,

2 functii : de centru reflex si de conducere

 Nervii
Prelungirile neuronale fibre nervoase
Nervii = ansamblu de fibre nervoase, reunite
prin tes conjunctiv, inconjurate de vase de sange,
limfatice
Nervi spinali care au radacina in maduva
spinarii 31 perechi/
Nervi cranieni cu radacina in trunchiul cerebral -
12 perechi
Tipul de fibre nervoase

Nervii periferici senzitivi motori micsti

alcatuire fibre somato-senzitive fibre somatomotorii, fibre senzitive
chiar visceromotorii si motorii
rol conduc influxul nervos conduc influxul senzitiv si
de la receptor la centrii nervos de la centrii motor
nervosi nervosi la
musculatura striata;
fibrele visceromotorii
ajung la musculatura
neteda
 Nervii spinali
Micsti
2 radacini:
anterioara motorie ( axoni motori somatici din
cornul anterior si axoni motori vegetativi din
coarnele laterale)
posterioara senzitiva (ganglion spinal cu
neuroni senzitivi pseudounipolari somatici si
vegetativi) ,
trunchi unirea radacinilor inainte de a trece prin canalul
vertebral
4 ramuri:
meningeala fibre vegetative vasomotoare si
inervatia meningelui
Dorsala pentru tegumentul si musculatura
regiunii dorsale a corpului
ventrala pentru muschii regiunii anterioare si
laterale a corpului (gat, trunchi si membre); 12
perechi de nervi costali, restul pina la 31
formeaza plexuri nervoase cervical, brahial,
lombar, sacral si coccigian
comunicanta alba (fibre ganglionare catre
ganglionii vegetativi) si cenusie ( fibre
postganglionare simpatice).
 Reflexul somatic

Definitie reactia de raspuns a organismului la o excitatie din mediul

extern sau intern, cu participare sistemului nervos
Arcul reflex reprezinta parcurgerea anatomica a actului reflex
Cale aferenta ( senzitiva) cu fibre ce vin de la receptor
Centrii reflecsi contin neuroni cu aceeasi functie
Calea eferenta (motorie) cu fibre ce pornesc din nevrax si conduc
impulsul catre efector somatic sau vegetativ.
Reflex somatic
medular :
monosinaptic
ROT
polisinaptic
(neuron
intercalar) de
aparare
 Reflexul vegetativ

Arcul reflex vegetativ are aceleai componente cu cel somatic; diferena

const n modul n care este alctuit calea eferent. Aceasta cuprinde 2
neuroni. Primul are corpul neuronal situat n substana cenuie medular
sau cerebral, iar axonul su face sinaps cu cel de-al doilea neuron ntr-un
ganglion vegetativ. Primul neuron se numete preganglionar iar al doilea
post ganglionar. Originea fibrelor preganglionare i localizarea ganglionilor
vegetativi ajut la diferenierea celor dou componente ale SNV: simpatic i
 Functia de conducere
Cai ascendente Cai descendente
3 neuroni piramidale
Fascicule extrapiramidale
 Caile de conducere ascendente
Receptor Protoneur Deutoneuron Axonul Al treilea Proiectie
on neuron
Caile caile terminatii ganglionul cornul posterior in cordonul talamus aria somestezica I din
sensib. sensib. nervoase spinal maduva lateral de partea lobul parietal
exterocept proprioc libere opusa=
ive eptive fascicului
(de la termice spinotalamic
piele) si lateral
dureroas
e

caile corpusculi ganglionul cornul posterior in cordonul talamus aria somestezica I din
sensib. Meissner spinal maduva anterior de lobul parietal
tactile partea opusa =
grosiere fascicul
(protopat spinotalamic
ica) anterior

caile ganglionul cornul posterior talamus in aria somestezica I

sensib. spinal maduva din lobul parietal
tactile
fine
epicritice
 Caile de conducere ascendente
Receptor Protoneuro Deutoneuron Axonul Al treilea Proiectie
n neuron
corpusculi ganglionul bulb ( nuclei gracilis se incruciseaza in talamus se proiecteaza
neuroten- spinal axonul si cuneatus) bulb in decusatia in aria
dinosi Golgi lung trece in senzitiva, ascendent somestezica I
si corpusculi 2 tractusuri prin lemniscul din lobul
Ruffi ascendente - medial parietal
Goll si
Burdach =
fascicule
caile sensib. spinobulbare
propriocepti gracilis si
ve constiente cuneatus din
(din muschi, cordonul
tendoane, posterior
articulatii,
oase)
inconstiente ganglionul cornul posterior fascicul Peduncul cerebel
spinal maduva spinocerebelos cerebelos
dorsal (direct) lateral inferior
de aceeasi parte
fascicul peduncul cerebel
spinocerebelos cerebelos
ventral (indirect) superior
lateral de partea
opusa
de la organe terminatii ganglionul cornul posterior cale multisinaptica talamus proiectie
nervoase libere. spinal maduva corticala difuza
Caile Corpusculi
sensib. lamelati din
peretii vaselor
interoceptiv
sau organelor
e
 Caile de conducere descendente
Caile cortex (aria controleaza in trunchiul 70% se incruciseaza si coboara in
piramidale motorie, miscarile cerebral se cordoanele laterale ca fascicul
(fascicule premotorie, voluntare comporta diferit piramidal incrucisat (corticospinal
cortico- motorie lateral)
spinale) suplimentara si
2 neuroni secundara) neuronul
motor din
restul nu se incruciseaza si coboara maduva
ca fascicul piramidal direct
( corticospinal anterior de aceeasi
parte)

Caile extra- centrii motori controleaza cai Subst. neagra- fascicule nigrospinale
piramidale subcorticali miscarile extrapiramidale ncleul rosu- fascicule
involuntare corticale care rubrospinale
si tonusul ajung in nucleii subst. reticulata - fascicule
postural bazali, apoi la reticulospinale
nuclei motori coliculi cvadrigemeni - fascicule neuronul
din mezencefal tectospinale motor din
maduva

nucleii bulbari olivar - fascicul olivospinal

vestibular - fascicul neuronul
vestibulospinal motor din
maduva
 Dispunerea in cordoane a fasciculelor de
conducere
Cordon
profunzime ext posterior Cordon lateral Cordon anterior
fascicule de fascicul de asociatie / fascicul de asociatie /
fascicule de asociatie asociatie fundamental fundamentel
fascicule descendente fascicul corticospinal fascicul corticospinal
piramidale direct incrucisat
fascicule descendente fasc. rubrospinal fasc. tectospinal
extrapiramidale fasc. fasc.
olivospinal vestibulospinal medial
fasc. nigrospinal
fasc.
reticulospinal
fasc. vestibulospinal
lateral
fascicul Goll fasc. spinotalamic
fascicule ascendente medial spinotalamic lateral anterior
spinocerebelos direct
spinocerebelos
fascicul Burdach incrucisat de partea
lateral opusa