MODALITATI DE COMERCIALIZARE SI

PROMOVARE A SERVICIILOR TURISTICE IN

IMPREJURIMILE BUCURESTIULUI
Bucuretiul se afl n sud-estul rii, n Cmpia Vlsie i
subdiviziune a Cmpiei Romne. Relieful cmpiei este
constituit dintr-o succesiune de cmpii (interfluvii) i vi (cu
terase si lunci)
 Paduri si lacuri in imprejurimile
Bucurestiului
Padurea si Lacul Snagov
Situat la 40 de km de Bucuresti, deosebit de atractive
pentru locuitorii capitalei, lacul Snagov este considerat
unul dintre cele mai mari limane fluviale din Campia
Romana (576 ha, 18km lungime, 9 m adancime), pe el
putandu-se practica diferite sporturi nautice, se pot
face plimbari de agrement, pescuit

Padurea (rest al vechilor codrii ai

Vlasiei, ce acopereau odinioara
intreaga Campie Romana), este
amenajata ca un imens parc in
care se gasesc plaje, restaurante,
fiind declarata rezervatie naturala.
Vegetatia sa lemnoasa este
reprezentata de stejar, carpen, tei.
 Mnstirea Snagov este un important monument istoric i de art
feudala care se gsete pe insula situat n partea nordica a lacului
Snagov. Mnstirea este una din ctitoriile domniei trzii a lui Mircea
cel Batran si refacuta de mai multe ori de alti domnitori printre care si
Vlad Tepes.

Conform legendei, dup moartea

lui Vlad epe, clugrii mnstirii
i-ar fi gsit i ascuns trupul
domnitorului, respectiv l-ar fi
nmormntat cretinete in incinta
manastirii; Istoricii ns infirm
ipoteza Snagovului i afirm cu
probe cocludente c mormntul
su ar putea fi mai degrab la
ctitoria sa de la Comana.
Parcul natural Comana

Comana este o rezervatie unica in Europa si include

zeci de specii de plante si animale protejate .

Atractia padurii o reprezinta teii si speciile

protejate: lacramioarele, ghimpele si
bujorul de padure.
 Parcul natural de la Comana este considerat a doua
delta a Romaniei si ocupa locul doi ca biodiversitate,
dupa Delta Dunarii.

Peisaj de Delta, aer curat

poteci si drumuri forestiere
pierdute prin padure, dar si un
Sat Celtic. Acesta din urma
este alcatuit in fapt din niste
locuinte lacustre amenajate
intr-o vreme in care se dorea
includerea intr-un circuit
turistic .
 Manastirea Comana a fost ctitorita de Vlad Tepes in 1461 ca
o mnstire-cetate, care ns s-a ruinat pn la finele
secolului al XVI-lea,fiind recldit de boierul Radu Serban
folosind ruinele rmase de la vechea mnstire, n special
zidul de incint.
Padurea Cernica
Padurea si lacul Cernica
sunt la 14 kilometri
departare de Bucuresti
Pe malul lacului este
amenajat un strand cu
cabine, debarcader,
restaurant si terenuri
sportive, iar padurea
ofera sanse unice
pentru vanatorii
amatori.
Manastirea Cernica
Veche vatr de rugciune i cultur, ctitorie a
Vornicului Cernica tirbei, Sfnta Mnstire
Cernica este atestat documentar la 1608 prin
hrisovul domnesc al lui Radu Vod erban. n
acel an Vornicul Cernica reface un vechi schit
cruia i d numele su, l nzestreaz cu
pmnturi, pduri i sate, spre venica
pomenire a numelui i a neamului su.
Aezare pitoresc la marginea Bucuretiului,
mnstirea este zidit n mijlocul unui lac
nconjurat de pduri seculare, prezentnd n
orice anotimp aceeai atracie, att pentru cei
ce iubesc frumosul, ct mai ales pentru
credincioii cretini.
 Pdurea Pustnic Mnstirea Pasarea

Padurea Pustnic facea parte pe

vremuri din Codrii Vlasiei. In
apropierea padurii si langa Lacul
Pustnicu se afla Manastirea
Pasarea. Se spune ca numele
manastirii ar proveni de la
stolurile de pasari care zburau
deasupra padurii. Manastirea
Pasarea a fost declarata in anul
1955 monument istoric.
Palatul Mogosoaia
Palatul Mogooaia a fost n
posesia familiei Brncoveanu
timp de aproximativ 120 de
ani, trecnd apoi n
proprietatea familiei Bibescu.
Palatul a fost construit pn n
1702 de ctre Constantin
Brancoveanu n stil
arhitectural romnesc
renascentist sau stil
brncovenesc, o combinaie
de elemente veneiene cu
elemente otomane .
Comercializarea si
promovarea produselor
turistice
TURISMUL reprezint prin
coninutul i rolul su, un fenomen
caracteristic civilizaiei actuale, una
din componentele majore ale vieii
economice i sociale ce polarizeaz
interesul unui numr tot mai mare de
ri.
 Crearea ofertei turistice, respectiv ntocmirea
programelor destinate turitilor strini, este
operaiunea care necesit un studiu
permanent n aria preferinelor turitilor
pentru ca aceasta s devin prin coninut
atractiv i, n consecin, valorificabil.
Potenialul turistic constituie o component
esenial a ofertei turistice i o condiie
indispensabil a dezvoltrii turismului.
 Comercializarea produselor turistice se
efectueaz fie direct prin tour-operatori,
fie prin intermediul ageniilor de turism
detailiste.Obiectul schimbului l
reprezint att serviciile turistice
singulare (cazarea), ct i combinaii de
servicii turistice (denumite i produse
compozite), integrnd n structura lor
dou sau mai multe servicii.
 Procesul de vnzare care se desfoar
ntr-o agenie turistic se compune din
mai multe etape, n care agentul de
turism mai nti abordeaz potenialul
turist, apoi identific nevoile acestuia,
dup care prezint caracteristicile,
avantajele i beneficiile produsulu
turistic, soluioneaz eventualele obiecii
ridicate de client, i, n final ncheie
vnzare.
Agenia are obligaia s furnizeze turitilor, n scris,
naintea ncheierii contractului, informaii adecvate
referitoare la:

localitatea de destinatie ;
ruta de parcurs;
mijloacele de transport utilizate;
tipurile unitatilor de cazare ; categoriile de clasificare
din tara respectiva; seviciile de masa oferite;
durata programului cu indicarea datei de sosire si a
celei de plecare;
informatii generale privind regimul pasapoartelor si al
vizelor; formalitati de sntate necesare calatoriei si
sejurului;
cuantumul avansului necesar si termenele pentru
efectuarea restului de plata; conditiile de plata.
 Produsele turistice sunt comercializate n
principal prin intermediul cataloagelor i
brourilor. Exist o serie de argumente
comerciale care pot fi aduse n sprijinul brourii
ca form principal de promovare i anume:
fotografia n culori care s suscite interesul pentru
voiaj;
preul de referin, viznd s atrag atenia
turistului;
calitatea grafic deosebit;
amplasarea n pagin a imaginilor, astfel nct s
atrag atenia.
Instrumente si mijloace de
plata utilizate in turism
1. Cecul de calatorie
Mecanismul platii cecurilor de calatorie se particularizeaza prin
faptul ca beneficiarul lor achita bancii sau institutiei de la care le
cumpara si poate cere plata lor la prezentare oricarei banci din lume
ce cumpara astfel de cecuri. Bancile care cumpara cecuri de calatorie
le achita imediat, iar suma platita si-o recupereaza reminand cecurile
.
bancii de la care le-au cumparat beneficiarii initiali
2. Cartea de credit
Cartile de credit reprezinta o forma simplificata de plata,
care se extinde ireversibil. In acelasi timp, insa, utilizarea
cartilor de credit presupune cresterea cheltuielilor atat pentru
emitator, cat si pentru benificiar. In cazul industriei turismului,
comisionul perceput pentru cartile de credit este de circa
10%,in beneficiul firmelor emitente de carti de credit.
3. Voucherul
Voucherul turistic este un document specific turismului individual i
grupurilor mici care const ntr-un nscris emis de agenia de voiaj
partener, coninnd: numele turistului, perioada de sejur i
serviciile turistice comandate.

Voucherele au urmtoarele caracteristici:

-sunt comenzi pentru prestarea serviciilor;
-reprezint servicii turistice i nu bani (nu pot fi convertite n
bani de ctre furnizorul de servicii)
 Serviciile de baza (transport, cazare,
alimentaie i agrement) intr n categoria
serviciilor specifice i reprezint acele servicii la
care turistul nu poate renuna, fiind destinate
satisfacerii unor nevoi generale (odihn, hran) i
unor nevoi specifice turitilor (transport,
agrement) i care dein o pondere important n
structura consumului turistic .
Bibliografie:
Autori:
Stanculescu Gabriela Tehnologia
Turismului
Capota Valentina -editura Niculescu,
2002-

Mirciu Rodica Economia

turismului
-editura Uranus,
2005-
Neacsu Nicolae Economia turismului

-editura Uranus, 2005-

Ghid turistic al Romaniei

Romania: Ghid-atlas al monumentelor istorice

- editura Bucuresti, 1974-

*Materiale auxiliare: internet, reviste etc.