Criticismul junimist

-studiu de caz V-

AGACHE GABRIEL
DOBREA ANDRADA
VIRGA CRISTIAN
Structura

I. JUNIMEA
. Origine
. Menire, rol, viziune
. Promotori, figuri proeminente
. Etape si evolutie
. Curiozitate E Junimea o Masonerie?
II. CRITICA directii si viziune universala (N. Hartmann, Scriitorul si umbra lui; P. Moreau, La
critique litteraire en France)
III. CRITICISMUL JUNIMIST
. Scopul Ce urmareste?
. Consecinte Ce consecinte are si asupra cui?
. Valori Ce valori urmareste?
IV. APLICATIE criticismul junimist ca instrument asupra
Fantana
Dulcamara
I. Origine, etape

Etape:
1. Prima etapa (1863 1874)
. cea ieseana
. faza ideologica, de afirmare si de legitimare prin combaterea vechii directii in cultura
romana
. erau vizate limba, literatura si cultura
2. A doua etapa (1874 1885)
. junimistii intra in politica
. literatura reprezenta focarul
3. A treia etapa (>1885)
. Se raresc intalnirile cenaclului
. Revista este mutata la Bucuresti, unde se muta si Iacob Negruzzi, directorul publicatiei
I. Figuri proeminente

Iacob Negruzzi
A fost scriitor, critic literar, jurist, profesor, politician preedinte al Academiei
Romane.
A fost fiul lui Costache Negruzzi.
n anul 1853 este trimis de tatal sau n Germania la studii.
Conduce revista Convorbiri literare timp de 28 de ani, fiind un un organizator plin de
talent i atragand aici scriitorii cei mai alesi.
A fost membru titular al Academiei Romane, de mai multe ori vicepreedinte al
acestei institutii, de doua ori conducand-o in calitate de presedinte (1910 - 1913; 1923 -
1926) si secretar general (1915 - 1925).
Eugen Lovinescu il numeste gospodar al vieii culturale, deoarece a contribuit la
raspandirea ideologiei junimiste prin toate scrierile lui si a fost unul dintre cei mai
activi sustinatori ai adeptilor Junimii.
 P. P. Carp
A fost un politician roman, membru marcant al Partidului Conservator.
A indeplinit numeroase functii politice in cadrul guvernelor care au succedat la
conducerea arii dupa abdicarea domnitorului Cuza (ministru al Afacerilor Straine,
ministru al Agriculturii, Industriei, Comerului i Domeniilor, ministru al Finan elor).
A activat in cadrul diplomaiei romaneti indeplinind functiile de agent diplomatic la
Viena si Berlin si ulterior la Roma si prim-ministru al Romaniei de doua ori (1900-
1901 i 1911- 1912) din partea Partidului Conservator.
 Theodor Rosetti
Theodor Rosetti a fost publicist i om politic roman, prim-ministru al tarii si membru
de onoare al Academiei Romane.
Dupa absolvire, a devenit judecator la Iasi si profesor la Facultatea de Drept a
Universitatii din Iasi.
A detinut functia de guvernator al Bancii Nationale a Romaniei in perioada 1890
1895.
 Vasile Pogor
Vasile Pogor a fost om politic, publicist i poet roman.
A studiat la pensionul Malgouverne din Iasi, dupa care si-a continuat studiile juridice
la Paris.
Dupa revenirea sa n aara, a intrat in magistratura, lucrand ca membru la Tribunalul
Iasi si la Curtea de Apel Iasi.
A participat la coalitia politica care a complotat pentru detronarea lui Alexandru Ioan
Cuza.
Dupa schimbarea regimului, Vasile Pogor este numit prefect al judetului Iasi si
deputat in Adunarea Constituanta.
Dupa ce o scurta perioada detine functia de ministru al Cultelor si Instructiunii
Publice, Vasile Pogor va fi ales in mai multe randuri primar al municipiului Iasi.
Este Junimea o masonerie?
II. Critica
Pierre Moreau critica are doua directii
Lucru idee => incadrarea realitatii intr-un dincolo de timp le impiedica
sa se piarda in vidul abstractiunilor
Idee lucru => propune esteticii principiile imprumutate de la istorie
reducerea lucrurilor la idei, regasind in ele arhetipul, ca proprie realitate

Concluzia autorului francez: De la estetica la istoria artelor si a literelor,

critica asigura o trecere; ea este intre ele o neincetata mesagera: fie ca ea
se forteaza de a aplica operelor inserate in istorie principiile situate dincolo
de timp, fie ca, reciproc, ea propune esteticii principiile imprumutate
operelor pe care istoria i le-a facut cunoscute.
N. Hartmann Scriitorul si umbra lui
Analiza estetica este numai o pregatire pentru o apropiere de valorile
estetice.
 Intrebarile la care critica trebuie in general sa raspunda sunt
deduse din aceasta deplasare intre teorie si opera:

Cei mai buni critici sunt geniile creatoare sau specialistii unui gen autonom?
Critica precede sau urmeaza operele le dirijeaza ea sau se dirijeaza ea dupa
ele?
Campul aplicatiei criticii este literatura care se face sau literatura care este
facuta? Este legata de viitor sau de perspectiva asupra trecutului?
Criticii si creatorii colaboreaza ei la o sarcina frateasca, sau constituie familii
diferite? Primii datoresc celorlalti o critica a frumusetilor sau o atenta critica
a greselilor?

TUDOR VIANU Istoria literaturii romane

IV. Criticismul junimist

In acceptiunea maioresciana:
Scopul criticii? > de a ne feri de medicocritatile care, fara nici o
chemare interioara, pretind a fi poeti, si acest scop il poate ajunge
estetica
Consecintele criticii? >
Primul plan din punctul de vedere al scriitorului: Ele indeamna,
intai, pe acela care are talentul innascut, sa se perfectioneze in arta
sa, desteptandu-i atentia asupra multor particularitati importante, pe
care le-ar fi trecut cu vederea.
Al doilea plan din punct de vedere al publicului: Ele contribuie, al
doilea, sa dea publicului o masura mai sigura pentru a deosebi
adevarul de eroare si frumosul de urat.
 Valori
Originalitatea unei opere la toate nivelurile sale
Fondul real autentic, national => Vasile Alecsandri,
considerat un pilon al literaturii.
anonimatul poetului impersonalitate
Lexic conservator, accesibil

Caci pe langa randul necontestabil ce aceasta colectiune de poezii ne

pare ca ocupa inaintea tuturor publicantilor din ultimul deceniu al
literaturii noastre, cartea d-lui Alecsandri este si va ramane pentru tot
timpul o comoara de adevarata poezie si totodata de limba sanatoasa, de
notite caracteristice asupra datinilor sociale, asupra istoriei nationale si, cu
un cuvant, asupra vietii poporului roman.
 Titu Maiorescu afirma faptul ca este vorba de sinteza
generala in atac (critica sa).
Acesta contureaza ideea ca in viata de zi cu zi, critica va
ramane intotdeauna o lucrare necesara pentru viata
publica a unui popor. El vorbeste despre faptul ca a
intelege raul este si o parte a indreptarii sale.
Spirict clasic, armonios
Filosof, critic literar, estetician
Studii maioresciene
I. In contra directiei de astazi in cultura romana
. Teoria formelor fara fond;
. Critica faptul ca se imprumutau prea multe forme ale culturilor occidentale;
. Acesta sustinea profilul national si adaptarea in sine la conditiile medilui existent.
II. Comediile d-lui Caragiale
. Trateaza tema moralitatii in arta;
. Acesta spune ca I. L. Caragiale recreeaza realitatea prin personajele create;
. Arta e morala prin valoarea ei, nu prin ideile moralizatoare pe care le sustine;
. Prin aceste teorii, Titu Maiorescu a reusit sa combata criticile care nu acceptau operele
caragialine, pe baza ca ar fi imorale.
III. Eminescu si poeziile lui
. Se defineste profilul geniului si personalitatea lui Eminescu;
. Atrage atentia asupra inteligentei si modernitatii poetului.
Bibliografie

Eugen Todoran, Maiorescu

Iacob Negruzzi, Amintiri din Junimea
Dan Manuca, Scriitori junimisti
Manual
Articole
VA MULTUMIM !
Agache Gabriel
Dobrea Andrada
Virga Cirstian