PSIHIATRIE

Note de curs

1
SEMIOLOGIE

2
CUNOATEREA

3
 Cunoaterea
Ansamblul de funcii ale psihismului care permit
reflectarea realitii exterioare n vederea orientrii
i adaptrii eficiente n concordan cu trebuinele
individului
Funciile elementare prin care se realizeaz
cunoaterea sunt:
Atenia
Percepia
Memoria
Gndirea
4
M
E
D
I SENZAII
JUDECI
U PERCEPII
L RAIONAMENTE
REPREZENTRI

N
C
O
AFECTIVITAT
N
J
E
U COMPORTAMENTE
R
ATITUDINI

T
O
R
5
ATENIA
(PROSEXIA)

6
 ATENIA

Funcie psihic elementar

Realizeaz orientarea selectiv i concentrarea

activitii psihice asupra unor obiecte, aciuni,
fenomene, n scopul de a le percepe, nelege i
asimila, sau la nevoie de a le percepe i evita.

7
 ATENIA (psihologic)
STABILITATE MOBILITATE
Atenie eficient

MOBILITATE
STABILITATE
Atenie spontan mrit (hiperprosexie spontan)

STABILITATE
MOBILITATE
Atenie spontan sczut (hipoprosexie spontan)
( atenie voluntar mrit) 8
 ATENIA (psihologic)

VOLUM CONCENTRARE
(DISTRIBUTIVITATE)

Creterea ateniei
Creterea ateniei
voluntare
spontane

9
MSURAREA ATENIEI
Se evalueaz: concentrarea, volumul,
intensitatea/concentrarea
Proba clinic (Kraepelin) enumerarea unei
serii (cifre, noiuni) n ordine invers
Proba repetrii numerelor (7 cifre spuse
de examinator cte 1/sec)
Proba psihologic (testul Bourdon)
bifarea unor litere dintr-un text
Tahistoscopul
Baterii de teste neurocognitive
10
 DISPROSEXII
1. Disprosexii cantitative
A) Hiperprosexii selective n:
) depresia melancoliform (ideea de culpabilitate)
) paranoia (tema delirant)
) fobii (tema fobic)
) tulburarea obsesiv (tema obsesional)
) cenestopatii
) hipocondrie (teme legate de starea de sntate)
Hiperprosexie neselectiv (spontan) n manie
11
 DISPROSEXII

B) Hipoprosexii (extrem: aprosexia) apar n:

surmenaj
anxietate
tulburri cognitive (de ex n: deteriorri organice,
demene, ntrzieri mintale, intoxicaii, delirium)
schizofrenie (prin detaare afectiv, retragere
autist sau tulburare cognitiv)
aprosexia (n come)
12
 DISPROSEXII

2. Disprosexii calitative (paraprosexii)

= disocierea dintre atenia spontan i atenia
voluntar
Apar n:
manie (hiperprosexie spontan neselectiv cu
hipoprosexie voluntar)
fobii
la normali n condiii de concentrare deosebit

13
PERCEPIA

14
 PERCEPIA
Senzaie, percepie, reprezentare

Senzaia:
semnal senzorial elementar unimodal,
stimul simplu i uniform
obinut printr-un singur analizator
izvorul iniial al tuturor informaiilor noastre

15
 PERCEPIA
Senzaie, percepie, reprezentare
Percepia
proces primar care realizeaz imagini sintetice
se desfoar numai atta timp ct se pstreaz
contactul cu stimulul
este reflectarea direct i unitar a ansamblului
nsuirilor i structurii obiectelor i fenomenelor

o multitudine de senzaii
16
PERCEPIA
Senzaie, percepie, reprezentare
Reprezentarea
reflectarea ca imagine intuitiv a unui obiect
sau fenomen care n momentul respectiv nu
este perceput, dar care a acionat n trecut
asupra analizatorilor
poate fi evocat, actualizat prin stimuli
verbali i nonverbali
este rezultatul unei prelucrri i
generalizri anterioare 17
PSIHOPATOLOGIA PERCEPIEI

1. Tulburri cantitative ale percepiei

Hiperestezia = suprasensibilitate la stimuli
care nu erau percepui (subliminali);
Hipoestezia = scderea sensibilitii (apare n
stri de inducie hipnotic, isterie, oligofrenie,
schizofrenie, tulburri de contiin);
2. Tulburri calitative ale percepiei
Iluzii
Halucinaii 18
ILUZIILE

19
 ILUZIILE
Iluziile fiziologice (la normali)
percepia sau interpretarea eronat a unor stimuli
senzoriali existeni
apar n condiii de distan prea mare, lumin
insuficient, stri afective speciale
persoana poate realiza i corecta imaginea fals
rezult dintr-o proiectare a imaginarului n actul
perceptiv sau prelucrare eronat a imaginilor
percepute
20
ILUZIILE

Iluziile patologice
percepii deformate ale unor stimuli reali
pacientul nu i d seama de caracterul lor
patologic
apar n: stri psihotice pe fond organic
(delirium tremens, stri confuzionale n
febr, intoxicaii cu droguri halucinogene)
epilepsie, schizofrenie paranoid
21
ILUZIILE PATOLOGICE
Clasificare:
Iluzii patologice exteroceptive
vizuale
auditive
olfactive
gustative
Iluzii patologice interoceptive (viscerale)
Iluzii patologice proprioceptive

22
ILUZIILE PATOLOGICE
1. VIZUALE
a) Metamorfopsii = impresia deformat a
obiectelor i spaiului perceput
macropsii
micropsii
dismegalopsii (deformate)
b) Porropsii = obiectele par mai
ndeprtate/apropiate
c) Pareidolii (eidolon - fantoma) = animarea,
antropomorfizarea unor percepii simple
23
 ILUZIILE PATOLOGICE
d) False recunoateri
ex: dj vu, connu, vcu, sau jamais vu, connu, vcu
apar n: manie, stri confuzionale, sdr. Korsakoff, demene,
patologia de lob temporal
e) Iluziile de persoan
Iluzia sosiilor (sdr. Capgras): un membru al anturajului a fost
nlocuit de o sosie n scop persecutor; persoane familiare sunt
nlocuite de impostori identici.
Iluzia Fregoli: un persecutor unic se ascunde sub nfiarea
altor persoane; un acelasi impostor ce apare sub diverse
chipuri.
apar n: schizofrenie, tulburarea delirant, leziuni de emisfer
drept
24
 ILUZIILE PATOLOGICE
2. AUDITIVE
impresia c diferite sunete sunt mai
deprtate/apropiate, puternice/estompate
diferite zgomote sunt percepute drept cuvinte
injurioase
3. OLFACTIVE (paraosmii)
4. GUSTATIVE se ntlnesc de obicei mpreun
cu cele olfactive
25
 ILUZIILE PATOLOGICE
5. INTEROCEPTIVE (VISCEROCEPTIVE)
I PROPRIOCEPTIVE
perceperea eronat a funcionrii unor organe
sau aparate
modificarea schemei corporale
Dismorfofobia = perceperea ca urte a
trsturilor proprii
apar n: debutul schizofreniei, schizofrenia
paranoid, stri confuzionale, patologia
obsesional
26
 ILUZIILE PATOLOGICE
Cenestopatia = tulburare a percepiei propriei
cenestezii a individului, este o iluzie intern
senzaii corporale neplcute (arsuri, dureri,
parestezii, furnicturi, nepturi) ce sugereaz
afeciuni medicale
nu respect nici o repartiie metameric, fr un
substrat organic obiectivabil
descrise cu participare afectiv important
apare n: sdr. hipocondriac, tulburrile somatoforme,
tablouri clinice anxioase, depresive, patologia
psihiatric a vrstei a III-a
27
HALUCINAIILE

28
 HALUCINAIILE
Halucinaiile = percepii false, fr obiect de perceput
(H. Ey, Falret 1864; Ball 1890)
Halucinaiile funcionale (concomitente) : exist
doar atta timp ct persist excitantul real
Halucinaii fiziologice: hipnagogice (n fazele
premergtoare instalrii somnului), hipnapompice (la
trezire); la normali i n narcolepsie
Halucinoze: semnificaia lor patologic este
recunoscut de ctre bolnav (n halucinoza peduncular
Lhermitte-van Bogaert, stri toxice, infecioase, ASC)
29
HALUCINAIILE propriu-zise
(psihosenzoriale, adevrate)
sunt percepii false
apar n cmpul exteroceptiv sau interoceptiv
n absena stimulilor corespunztori (din
exteriorul sau interiorul corpului)
pacientul le percepe i le crede ca fiind reale
pot deveni punctul de plecare al unor acte
agresive sau al altor alterri de comportament cu
mare caracter de periculozitate, att pentru
bolnav ct i pentru cei din jurul lui.
30
HALUCINAIILE propriu-zise
(psihosenzoriale, adevrate)

Halucinaiile sunt simptome psihotice

semnalnd tulburri de extrem
gravitate, care necesit ntotdeauna
internarea de urgen ntr-o secie de
psihiatrie pentru precizarea imediat a
diagnosticului i tratamentului adecvat.

31
Caracteristicile halucinaiilor
1. Caracter de senzorialitate (mimeaz percepii)
2. Caracter de obiectualitate (se refer la un obiect
din afar);
3. Proiecie spaial n spaiul perceptiv;
4. Convingerea bolnavului asupra realitii lor;
5. Complexitate variabil;
6. Claritate variabil;
7. Durata continu/intermitent;
8. Congruente/incongruente cu starea afectiv;
9. Rezonan afectiv (anxiogen iniial);
10. Comportament halucinator.
32
Clasificarea halucinaiilor

1. Halucinaii exteroceptive (vizuale,

auditive, olfactive, gustative, tactile,
autoscopice, transpuse)
2. Halucinaii interoceptive (viscerale)
3. Halucinaii proprioceptive (kinestezice,
motorii)

33
1.a. Halucinaiile vizuale

monocromatice/policromatice
microptice (liliputane)
macroptice (gulliveriene)
extracampine/intracampine
elementare (fosfene)/complexe (figurate)
scenice (statice)/panoramice (n micare)

34
 1.a. Halucinaiile vizuale
Diagnostic diferenial cu:
halucinaiile hipnagogice, hipnapompice;
surmenaj intens, scurte, cu caracter hipnagogic;
afeciuni oftalmologice (cataracte, sindrom Ch.
Bonnet din glaucom, nevrita optic retrobulbar,
retinite);
afeciuni neurologice de lob occipital (tumori,
traumatisme unde au ramolisment) - au caracter
halucinozic;
migrena oftalmic (aspect elementar de fosfene).
35
1.b. Halucinaiile auditive
elementare (foneme)
comune (sunete bine definite obinuite)
verbale (complexe)
favorabile/defavorabile/imperative
comentative persoana II/III
Apar n: afeciuni ORL, leziuni neurologice ale
cilor de conducere, leziuni LT, stri
confuzionale, delirium tremens, schizofrenie,
depresie psihotic, aura epileptic
36
Alte tipuri de halucinaii exteroceptive
1.c. Gustative (n: crizele uncinate din epilepsie, LT,
rinencefal i uncusul hipocampului, stri delirante
persecutorii, confuzii)
1.d. Olfactive
1.e. Tactile (haptice) (n: intoxicaia cu cocain,
alcool, micri de reptaie, parazitoze halucinatorii)
1.f. Autoscopice (speculare, deutoscopice,
heautoscopice)
1.g. Transpuse (repercursive) audiia colorat (vede
ceva plcut i aude muzic plcut).
37
HALUCINAIILE
2. Halucinaiile interoceptive (viscerale)
au mai mult caracter pseudohalucinator,
absena sau schimbarea poziiei unor organe
transformarea organismului n animale
3. Halucinaiile proprioceptive (motorii,
kinestezice)
impresii de micare a unor segmente corporale
sau corpului n ntregime
au mai mult caracter pseudohalucinator
38
PSEUDOHALUCINAIILE
(halucinaiile psihice)
Se deosebesc de halucinaiile propriu-zise:
Nu corespund total cu imaginea real a
obiectelor i fenomenelor, nu au deci
caracter de obiectualitate
Nu se proiecteaz n consecin n afar, ci
se petrec n interiorul corpului
Pacientul le atribuie existena unor aciuni
provocate din afar prin hipnoz etc.
39
PSEUDOHALUCINAIILE
Pseudohalucinaiile auditive
voci interioare auzite asemenea unui ecou
sonorizarea gndirii, sonorizarea lecturii
auzite cu urechile minii
convingerea c i ceilali aud i i descoper
propriile gnduri (tranzitivism)
Pseudohalucinaiile vizuale
imagini ce apar n spaiul subiectiv
vzute cu ochii minii
40
PSEUDOHALUCINAIILE
Pseudohalucinaiile tactile
senzaii penibile (iradiere, cureni), senzaii
n sfera genital
Pseudohalucinaiile interoceptive
de stpnire interioar (spirite ptrunse n
diferite organe, care acioneaz ca o
persoan strin)
Pseudohalucinaiile motorii
micri impuse
41
Ipoteze asupra mecanismului de
producere a halucinaiilor (I)
Metode experimentale de studiu: stimulare
cortical, privare senzorial, psihoze
experimentale.
Ipoteza mecanismului lezional: halucinaiile
sunt rsunetul clinic al excitaiei locale
lezionale, modalitatea senzorial corespunznd
zonei lezate
Ipoteza dopaminergic: hiperactivitate DA n
tractul mezolimbic
42
ntrebri relevante
Vedei ceva special, auzii o voce?
Simtiti ca v atinge cineva?
De cnd au aprut halucinaiile?
Apar chiar naintea somnului, sau numai atunci?
Ai avut recent un eveniment care v-a afectat?
Ce medicamente luai?
Bei alcool regulat?
Folosii droguri ilegale?
Pacientul este agitat, confuz, febril, are senzaie de vom,
cefalee?

43
Circumstante clinice de aparitie (I)
Intoxicaii acute (alcool, alte droguri)
Perioadele de remisiune a unei astfel de
intoxicatii
Delirium
Dementa
Febra (mai ales copii, vrtsnici)

44
Circumstante clinice de aparitie (II)
Insuficiente de organ (renala, hep., neo cer.)
Deficite senzoriale (surditate, cecitate)
Schizofrenia
Tulb. Psihotice
PTSD

45
MEMORIA

46
MEMORIA
Funcie psihic elementar
Permite:
nregistrarea
informaiilor i
conservarea
experienelor trecutului
evocarea
i confruntarea lor cu datele prezentului
Este permanent activ (informaiile noi
modific ansamblul elementelor stocate)
47
MEMORIA

Structuri cerebrale implicate n memorie

Formaiunea reticulat activatoare: implicat n
fixare (memorare i integrare), evocare
Sistemul limbic (amigdal, corpi mamilari,
hipocamp, hipotalamus, aria septal, fornix,
cortex limbic format din girus cingulat i
parahipocampic), n particular circuitul Papez
Cortexul: meninere, stocare i evocare

48
MEMORIA

Clasificare psihologic
Memorie imediat (sec, min) asigur continuitatea
Memorie medie (ore) unei aciuni

Memorie ndeprtat asigur continuitatea

sau de lung durat (ani) contiinei i unitatea
persoanei

49
MEMORIA EXPLICIT
(declarativ) (IV)
Dup sptmni luni are loc consolidarea
cortical a memoriei (de aici amnezia
retrograd consecutiv TCC care afecteaz
convexitatea cerebral) care necesit
perioade de somn REM ( n PTSD apar
tulburri de somn, de REM, rememorri
continue ale evenimente psihotraumatizante)

50
MEMORIA IMPLICIT (I)
Nondeclarativ precede M. Explicit i rmne
activ tot restul vieii.
Include multiple sisteme neurale ale memoriei
(comportamentale, emoionale, perceptuale)
Reactivarea acestor sisteme n procesul de
rememorare nu se nsoete de percepia subiectiv
a rememorrii (mergem fr s ne reamintim cum
s o facem).

51
MEMORIA

Se desfoar n dou etape:

conservarea
Memorarea
reproducerea

recunoaterea
Reactualizarea
reproducerea

52
MEMORIA
LEGILE MEMORIEI
Legea disoluiei memoriei (Delay):
disoluia ce realizeaz amnezia merge de la
complex la simplu
Legea regresiunii memoriei (Ribot): uitarea
se ntinde att de la prezent la trecut, de la
complex la mai puin complex, de la
abstract la concret
Se rein mai bine evenimentele intens trite
emoional dect cele indiferente
53
Factori care moduleaz
activitatea mnezic
1. nivelul de activare a vigilenei, a ateniei
2. motivaia
3. starea afectiv
4. repetarea nvrii, un factor de consolidare
5. forma i natura informaiei (organizare logic,
date verbale, vizuale, cifrate), memorizare
diferit n funcie de individ
6. vrsta - maxim la 20 de ani, apoi scade lent
7. ageni farmacologici (amfetamine) stimuleaz
memoria crescnd vigilena
54
Evocarea i uitarea
Evocarea proces activ prin care gndul
aduce n contiina actual informaia de
care are nevoie, instantaneu/din aproape n
aproape
Uitarea (proces activ) o uitare fiziologic,
pasiv, n absena reactivrii, utilizrii sau a
valorii afective. Exist i o uitare activ,
asemntoare cu evocarea.
55
PATOLOGIA MEMORIEI
(DISMNEZIILE)

CANTITATIVE

CALITATIVE

56
DISMNEZIILE CANTITATIVE
1. HIPERMNEZII = evocri exaltate, involuntare,
mai alerte, nsoite de accelerarea proceselor gndirii
Apar: la normali, n paranoia, tulburarea paranoid de
personalitate, la oligofreni geniali, n stri febrile,
intoxicaii cu eter, cloroform, barbiturice, amital,
vasculari
Mentismul (derulare incoercibil, caleidoscopic de
amintiri, idei) n stri de surescitare
Viziunea retrospectiv (retrirea unor perioade din
via n cteva momente) n situaii de pericol vital
iminent, epilepsia temporal
57
DISMNEZIILE CANTITATIVE

2. HIPOMNEZII
Apar la normali n stri de epuizare psihic, la
cei cu ntrziere mintal uoar, la involuie,
stri nevrotice, sindromul de oboseal
cronic.

58
 DISMNEZIILE CANTITATIVE

3. AMNEZII
Amnezia de fixare (anterograd) = incapacitatea
de a integra informaii noi.
Amnezia de evocare (retrograd) =
incapacitatea de a rememora o informaie care a
fost fixat normal. Este imposibilitatea de a
evoca amintiri anterioare debutului bolii.
Amnezia antero-retrograd (amnezie mixt)

59
 DISMNEZIILE CANTITATIVE
Amnezia lacunar: o perioad net delimitat
de timp (ore, zile)
Amnezii funcionale i selective
Amneziile selective (elective, tematice, afectogene)
n stri nevrotice, amnezii ale copilriei, lacunare la
isterici,disocieri mnezice la isterici, post-traumatice,
doliu, patologia de catastrof, fluctuaii emoionale
Amneziile schizofrenilor distorsiuni haotice ale
memoriei, modificri ale amintirilor
60
 DISMNEZIILE CALITATIVE
(paramnezii)
1. Tulburrile sintezei mnezice imediate
Falsa recunoatere (dj sau jamais vu,
vcu, pens, entendu): n stri de surmenaj,
obnubilare, manie, schizofrenie
Criptomnezia (plagiat involuntar): n
schizofrenie, demene, paranoia
Paramnezia de reduplicare (reidentificarea
perpetu a obiectelor, persoanelor cu altele
cunoscute): n demene
61
 DISMNEZIILE CALITATIVE
(paramnezii)
2. Tulburrile rememorrii trecutului
Confabulaii (halucinaii de memorie)
Pseudoreminiscenele nerecunoaterea
timpului sau spaiului (n Sdr. Korsakoff)
Ecmnezia confundarea trecutului cu
prezentul (n demene)
Anecforia ridicarea vlului amnezic (la
normali n stare de oboseal, demene)
62
GNDIREA

63
 GNDIREA
Activitate psihic contient
Se exprim prin limbaj i se elaboreaz
sprijinindu-se pe cuvinte

Elem. furnizate de
cunoatere gndire Idei
memorie Raionamente
percepie Judeci
imaginaie
64
GNDIREA

Funcie central a vieii psihice prin care se

deosebete esenialul de fenomenal pe baza
experienei i a prelucrrii informaiilor.
Gndirea raional normal se dirijeaz
spre concluzii sau judeci care corespund
consensului majoritii indivizilor referitor
la noiunea de realitate.

65
OPERAIILE GNDIRII

ANALIZA
SINTEZA
COMPARATIA
ABSTRACTIA
CONCRETIZAREA
GENERALIZAREA

66
 OPERAIILE GNDIRII

ANALIZA SINTEZA
diferenierea nsuirilor asamblarea mental a
obiectelor/fenomenelor nsuirilor eseniale i
prin desfacerea mental particulare ale
n prile lor componente obiectelor/fenomenelor
ntr-un tot unitar

COMPARAIA
evidenierea asemnrilor i deosebirilor
dintre obiectele i fenomenele analizate 67
 OPERAIILE GNDIRII

ABSTRACIA CONCRETIZAREA
desprinderea unei laturi parcurge calea invers de
sau nsuiri concomitent la abstract la concret,
ignorndu-le pe celelalte obiecte sau fenomene n
Se nrudete cu ANALIZA toat varietatea trsturilor
sale caracteristice

GENERALIZAREA
alocarea unui obiect la o categorie pe baza
unor elemente comune i eseniale
68
GNDIREA
Cuvnt rol de achiziie, depozitare i vehiculare a
informaiei
Noiune cristalizeaz nsuirile comune i eseniale
asociaii ale obiectelor, fenomenelor; poate fi
exprimat prin variate cuvinte
Judecat stabilete raporturi ntre noiuni

Raionament opereaz cu mai multe judeci

nelegere proces activ de construcie mental a

unui fapt/situaii 69
PSIHOPATOLOGIA GNDIRII

Tulburri de ritm i coeren (cantitative)

Tulburri de coninut (calitative)

Tulburri ale comunicrii verbale

(expresiei verbale i grafice a gndirii)

70
TULBURRI DE RITM I
COEREN A GNDIRII

Tahipsihia
Bradipsihia
Anideaia

71
 TULBURRI DE RITM
I COEREN A GNDIRII
1. Tahipsihia = accelerarea ritmului ideativ
Apare n: sindromul maniacal, schizofrenie,
agitaie/excitaie psihomotorie, PGP, intoxicaii,
surmenaj, epuizare, stri nevrotice, ebrietate
Mentismul = desfurarea rapid, incoercibil,
automat, tumultuoas a reprezentrilor i ideilor
fa de care bolnavii au critic ncercnd s o
stpneasc
Apare n: oboseal, tensiune nervoas,
intoxicaii uoare, automatism mental
72
 TULBURRI DE RITM
I COEREN A GNDIRII
Incoerena gndirii = forma extrem a pierderii
legturii logice dintre idei
Apare n: schizofrenie, demene avansate,
tulburri de contiin
salata de cuvinte = amestec lipsit total de coninut
logic i inteligibilitate
jargonofazia = pare a vorbi o limb proprie
verbigeraia = ataxie a limbajului - repetarea
stereotip a acelorai propoziii,
cuvinte, lipsite de neles
73
 TULBURRI DE RITM
I COEREN A GNDIRII
2. Bradipsihia
Apare n: epuizare fizic i psihic, b. Parkinson,
encefalite, intoxicaia cu CO, schizofrenie,
depresie, melancolie, oligofrenie
Lentoare ideativ (bradilalia)
Vscozitatea psihic = scderea fluenei verbale
Fading mintal = scderi/creteri n intensitate
Baraj ideativ = oprire intempestiv a fluxului
ideativ
74
TULBURRI DE RITM
I COEREN A GNDIRII

Manierismul = sublinierea exagerat a unor

amnunte nesemnificative pe o gndire ridicol de
solemn
Srcirea ideativ (pauci-ideaia) = scderea
productivitii ideilor, acestea devin tot mai
concentrice sau monotematice

75
TULBURRI DE RITM
I COEREN A GNDIRII

3. Anideaia = dispariia fluxului ideativ

Apare n come, demene, idioie, epilepsie
(automatismul anideic)

76
TULBURRI DE CONINUT
ALE GNDIRII

Ideea obsedant/obsesiv
Ideea prevalent
Ideea delirant

77
IDEEA OBSEDANT/OBSESIV

78
IDEEA OBSEDANT/OBSESIV

Este o idee patologic, dominant, care se

impune contiinei dei este n dezacord cu ea
Este strin personalitii bolnavului
Bolnavul i recunoate caracterul parazitar,
patologic (are critic), lupt pentru nlturarea
ei, dar nu reuete
Se nsoete de grad mare de anxietate

79
IDEEA OBSEDANT/OBSESIV

Bolnavul e contient de caracterul patologic al

obsesiei ideea delirant
Bolnavul tie c obsesia eman din propria
via psihic automatismul mental

80
IDEEA OBSEDANT/OBSESIV

Temele obsesive cele mai frecvente:

contaminarea cu substane murdare
sexuale
religioase
de a-i nedrepti/leza pe alii

Apare n: tulburarea obsesiv-compulsiv,

depresii, schizofrenia la debut (uneori)

81
IDEEA OBSEDANT/OBSESIV
Clinic obsesia mbrac mai multe forme:
Idei (obsesii ideative, idei obsesive)
ndoieli obsesive
Amintiri, reprezentri obsesive
Fobii (obsesii fobice)
Tendine impulsive (obsesii impulsive)
Compulsii (sunt strns legate de idei obsesive)
Aciuni obsesive (ritualuri, ceremonialuri)
82
IDEEA PREVALENT

83
IDEEA PREVALENT
Este o idee dominant hipertrofiat, rigid,
cu caracter patologic
Concordant cu sistemul ideativ al persoanei
(care nu-i poate sesiza caracterul patologic)
Energizeaz, fanatizeaz persoana
Tendin la nglobare a evenimentelor i
persoanelor din jur
Are potenialitate delirant
84
IDEEA PREVALENT

Se ntlnete n:
stri reactive de intensitate psihotic
stri postonirice
epilepsie
alcoolism
toate strile predelirante

85
IDEILE DELIRANTE

86
IDEILE DELIRANTE

Apar pe un fond de claritate a contiinei

Se exprim limpede
Mecanismele delirului sunt unice sau
multiple (n legtur cu fenomene
perceptuale sau ideative)
Pot fi deschise sau ncapsulate

87
CARACTERISTICILE
IDEILOR DELIRANTE
JASPERS (1913):
1. Convingerea delirant (certitudinea)
2. Incorigibilitatea (neinfluenabilitatea)
3. Lipsa motivaiei convingerilor delirante
i a atitudinii critice fa de ele
(imposibilitatea coninutului)
4. Comportamentul delirant

88
CARACTERISTICILE
IDEILOR DELIRANTE
1. pun stpnire pe contiina insului
2. se menin n ciuda contradiciilor evidente
cu realitatea
3. nu corespund realitii, cu care se afl n
cert contradicie i, pe care o reflect n
mod deformat
4. schimb comportamentul
89
 CLASIFICAREA
IDEILOR DELIRANTE
Idei delirante de persecuie
Idei delirante de relaie
Idei delirante expansive: de mrire, bogie
(grandoare), invenie, reform, filiaie,
erotomanice, mistice
Idei delirante depresive: autoacuzare i
vinovie, hipocondriace, prejudiciu, negaie
sdr. Cotard (idei delirante de enormitate +
imortalitate + negaie)
90
CLASIFICAREA
IDEILOR DELIRANTE
Idei delirante mixte (evolueaz pe fondul
unei tonaliti afective ambigue)
idei de interpretare exogene sau endogene
(inferene, prin intuiie imediat, de la o
percepie exact la o concepie delirant), se
dezvolt n reea
Clerambault idei delirante pasionale (gelozie,
erotomanie)
idei de influen
idei metafizice
91
IDEILE DELIRANTE
Autismul = interiorizarea patologic a
gndirii delirante cu pierderea contactului
cu realitatea.
- este de obicei srcit n coninutul su
delirant, aprnd mai trziu n evoluia
psihozei
Alogia = pierderea legturilor logice ale
gndirii (schizofrenie)
92
 TULBURRILE
COMUNICRII VERBALE
(ale expresiei verbale i grafice a gndirii)

93
TULBURRILE
COMUNICRII VERBALE

Sunt consecutive tulburrii de gndire

DISLOGII
DISFAZII
DISLALII

94
DISLOGIILE
Sunt tulburri mentale ale limbajului,
consecutive modificrilor de form i
coninut ale gndirii, evolund fr
modificri ale funciei limbajului i
aparatului logomotor.
1. Tulburri de form ale activitii
verbale (dislogii de form)
2. Tulburri de coninut ale limbajului
(dislogii de coninut)
95
 DISLOGII DE FORM

Tulburri de intensitate, nlime, timbru

exprim tonalitatea afectiv
ezitant exprim anxietate, dezorientare
Aprozodie = dispariia intonaiei armonioase,
normale a discursului

96
DISLOGII DE FORM
Hiperactivitatea verbal
Bavardaj = creterea cantitativ a limbajului, care
devine redundant (n deteriorri involutive, isterie,
stri anxioase)
Tahifemie = creterea ritmului i debitului prin
accelerare ideativ
Logoree = creterea ritmului i fluenei verbale
pn la pierderea sensului discursului bolnavului,
care devine incoerent (n manie, schizofrenie
paranoid, alte psihoze, intoxicaie acut cu etanol
sau droguri) 97
DISLOGII DE FORM
Hipoactivitatea verbal
Bradifemie (sau vorbirea laconic sau srcirea
vorbirii) rspunsuri scurte, neelaborate, care
limiteaz comunicarea (n depresie, schizofrenie,
tulburri organice)
Negativism verbal (n schizofrenia catatonic)
Barajul vorbirii i al gndirii ntreruperea brusc
a fluxului verbal cu reluarea apoi a discursului, dar
fr legtur ideativ cu coninutul anterior (n
schizofrenie)
98
DISLOGII DE FORM
Afonia = pierderea vocii parial/total prin
cauze organice sau psihice (ca de ex. n
tulburarea conversiv)
Musitaia = vorbire n oapt, ininteligibil, n
special la schizofreni
Mutacismul = mutism deliberat, voluntar (la
simulani, ca reacie de opoziie)
Mutismul = dispariia limbajului
- akinetic - absolut (afemia, anartria)
- selectiv - discontinuu
99
 DISLOGII DE FORM
Tangenialitatea = vorbire digresiv, reduce
comunicarea sau o face irelevant pentru c oculteaz
ideea principal (schizofrenie, simulare, tulburri
factice)
Vorbirea supraelaborat, digresiv, circumstanial
(manierist) = vorbete mult, comunic puin datorit
supraelaborrii discursului (schizofrenie, intoxicaii
uoare, stri confuzionale)
Solilocvia (criptolalia) = vorbete singur fr intenia
comunicrii (schizofrenie)
100
 DISLOGII DE FORM
Ecolalia = repetarea cuvintelor interlocutorului
(schizofrenia catatonic, demene)
Perseverarea = autointoxicare cu cuvinte (demene)
Palilalia = repetarea unui cuvnt
Logoclonia = repetarea ultimei silabe
Psitacismul = culmea incoerenei, sonorizarea
mecanic a unor foneme lipsite de orice coninut
semantic (idioie, demene avansate)

101
DISLOGII DE CONINUT
(ale funciei semantice)

alterarea sensului cuvintelor

cuvintele apar ca trunchiate, modificate,
fuzionate, rezultate prin inversarea
fonemelor
bolnavul confer cuvintelor sale o
accepiunea particular, proprie, inedit,
diferit de cea comun
102
DISLOGII DE CONINUT
La nivelul cuvintelor
Paralogisme = atribuirea unui sens particular
unui cuvnt oarecare (schizofrenie)
Neologisme active, pasive = cuvinte inventate
cu scpul de a transmite o informaie sau aprute
ntmpltor, prin asonan, fuzionare,
contaminare
Glosolalie = neologisme abundente, accentul
unei limbi strine, limbajul lund aspect
automat, bizar, incomprehensibil
Jargonofazie = ca i cnd ar fi o limb nou
103
DISLOGII DE CONINUT
La nivelul frazei
Dispersia semantic
paragramatism (fraze cu expresii bizare)
embolofazie (cuvinte strine de sensul general
al frazei, ce apar inserate n mod repetat)
schizofazie (cuvinte asociate ntmpltor)
agramatism (fr cuvinte de legtur)
Disoluia semantic (limbaj fr funcie de
comunicare, o simpl activitate logomotorie, cu
aparen automatic sau ludic)
104
DISFAZII

Tulburri ale comunicrii prin nenelegerea

cuvntului vorbit/scris.
Apar n leziuni cerebrale circumscrise
unilaterale.
Afazia = ansamblul tulburrilor de
comunicare prin intermediul vorbirii,
scrisului, semnelor ca urmare a afectrii
unor funcii ale creierului.
105
DISFAZII
Perseverarea (intoxicaia prin cuvnt)
Parafazia (nlocuirea cuvntului potrivit cu altul
nepotrivit)
Afazia receptiv (senzorial) Wernicke =
incapacitatea de a nelege vorbirea celorlali
(sensul cuvintelor). Vorbirea spontan este fluent
dar fr sens.
Afazia expresiv (motorie) Broca = nelegerea
este pstrat dar abilitatea de a vorbi este grav
afectat.
106
 DISFAZII
Amnezia verbal = uitarea substantivelor
Anomia = pacientul nu poate denumi obiectele dei
pstraz posibilitatea de a le recunoate i utiliza
Alexia = nenelegerea limbajului scris
Aprozodia = tulburarea intonaiei
(receptiv/executiv)

107
DISLALII

Tulburri de articulare (pronunare) datorate

modificrilor aparatului logomotor
Rotacismul
Sigmatismul
Balbismul
Logofobia

108
TULBURRILE
EXPRESIEI GRAFICE
Graforee, grafomanie (demene, schizofrenie,
manie, paranoia)
Tulburri morfologice ale scrisului:
Grifonaj
Scris n ghirland, suprapus, n oglind
Neografisme
Paragrafisme
Ermetismul grafic (semne neinteligibile)
109
AFECTIVITATEA

110
AFECTIVITATEA

Proces psihic care reflect raportul ntre trebuine

(coninutul afectivitii) i obiectele, fiinele sau
fenomenele lumii.

Se exprim prin:
Stri afective elementare/starea de afect
(debut brusc, participare neurovegetativ, nsoit
n condiii patologice de ngustarea cmpului
contiinei)
Emoii (spontane, de scurt sau lung durat)
111
AFECTIVITATEA
Dispoziii (stri afective de fond, de mic
intensitate, reflectnd starea de moment, rezultanta
tuturor impulsurilor extero-interoceptive,
proprioceptive, contientizate doar parial)
Sentimente (durat mai lung, mai intense,
implicnd i o participare a proceselor de
motivaie)
Pasiuni (modificri intense de lung durat ale
dispoziiei, cu participare afectiv i cognitiv
stabil, au valoarea unei dominante voliionale)
112
TULBURRI CANTITATIVE
ALE AFECTIVITII

HIPERTIMII
HIPOTIMII
LABILITATE AFECTIV

113
HIPERTIMII
Negative
1. depresia = diminuarea patologic a pragului
dispoziional
2. anestezia psihic dureroas = sufer pentru c
nu poate suferi
3. anxietatea = teama fr obiect (anxietate
generalizat, atacul de panic, fobia)
Apar n: sindroame nevrotice din boli somatice,
tulburare bipolar, depresiv, anxioas
schizofrenie, sevraj, boli endocrine, psihopatii
114
HIPERTIMII
Pozitive
1. dispoziia expansiv = stare de dezinhibiie i
siguran de sine, stim de sine crescut,
sentiment de bun dispoziie
2. euforia = stare subiectiv de veselie excesiv
i nemotivat, n care individul devine
indiferent fa de evenimentele din jur, care
nu i mai pot modifica buna dispoziie
3. hipomania (elaia) = creterea patologic a
pragului strii subiective de bine
Apar n: hipomanie, manie, ASC, HTA, PG,
intoxicaii uoare, demene 115
ANXIETATEA
teama fr obiect, iraional, difuz, nelinite
psihic i motorie, rsunet vegetativ, iminen de
pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii
teama anticipat, fr un obiect sau o situaie
concrete, resimit subiectiv ca o aprehensiune,
tensiune sau stare de disconfort legate de o
ameninare necunoscut care ar putea proveni din
interiorul/exteriorul corpului
anxietate liber flotant (generalizat), atacul de
panic, anxietatea focalizat (fobic), angoasa

116
FOBIA
Team patologic, obsesiv, de intensitate
disproporionat cu obiectul precizat (obiect,
fenomen, fiin).
Apare ca o reacie exacerbat fa de stimuli
inofensivi, care nu sufer procesul normal de
estompare i obinuire, ci dimpotriv devine din
ce n ce mai pregnant prin ntrirea prin contactul
cu obiectul/situaia fobic
pantofobii (fobii difuze)
monofobii (sistematizate)
117
FOBII

acrofobie aihmofobie (ob. ascuite)

androfobie astrafobie (fulgere)
claustrofobie cromatofobie/ereutofobie
fotofobie heliofobie
hidrofobie zoofobie
dismorfofobie taferofobie (cimitire)
gamafobie nozofobie/sifilofobie

118
 HIPOTIMII
Detaarea = distanarea n relaiile interpersonale
datorit absenei implicrii emoionale (n:
schizofrenie, tulburarea antisocial de personalitate,
demen, stri de obtuzie, obnubilare)
Anhedonia = absena pcerii n existena cotidian
Alexitimia = dificultatea de a descrie sau
contientiza propriile emoii i sentimente
Indiferentism afectiv = scdere foarte accentuat a
tonusului afectiv i capacitii de rezonan
Atimia (apatia) = lipsa total a intersului fa de
sine i ambian
119
 LABILITATEA AFECTIV
Labilitatea afectiv = variaii afective ntre polul
pozitiv i cel negativ (n manie, tulburri de
personalitate)
Poikilotimia = modulare afectiv univoc conform
strii afective a celor din jur (n PGP, demene,
oligofrenii)
Incontinena afectiv = trecere incoercibil de la
o stare emoional la alta opus (demene)
Disforia = stare de disconfort deosebit combinat
cu tristee, anxietate, iritabiliate, nelinite (n sevraj
la alcool, tulburri de personalitate)
120
TULBURRI CALITATIVE ALE
AFECTIVITII

PARATIMII
INVERSIUNEA AFECTIV
AMBIVALENA AFECTIV

121
TULBURRI CALITATIVE
ALE AFECTIVITII
Paratimia = afectivitate paradoxal, reacii
afective inadecvate fa de situaii sau evenimente
(n stri reactive, schizofrenie)
Inversiunea afectiv = sentimente negative,
aberante fa de persoane iubite sau pe care firesc
ar trebui s le iubeasc
Ambivalena afectiv = coexistena unor stri
afective opuse calitativ fa de aceeai persoan
sau situaie
122
123
PSIHOPATOLOGIA
MANIFESTRILOR INSTINCTIVE

INSTINCTUL ALIMENTAR
INSTINCTUL DE APRARE
INSTINCTUL SEXUAL

124
INSTINCTUL ALIMENTAR
Crescut
Fagomania = mnnc fr o impulsiune sau
nevoie de hran (n nevroze, diabet insipid,
tumori cerbrale)
Bulimia = exagerarea nevoii de hran (diabet,
tumori diencefalice, hipertiroidia, convalescen
dup boli consumptive)
Polifagia = ingerare crescut fr discernmnt,
chiar de produse necomestibile (demene,
oligofrenii, schizofrenie, psihopatii severe cu
pervertirea instinctului alimentar)
125
 INSTINCTUL ALIMENTAR
Sczut
Anorexia scderea sau absena poftei de mncare
(n depresii)
Anorexia nervoas (n stri nevrotice, psihopatii,
la adolescente)
Sitiofobia refuzul de alimente e motivat
psihopatologic prin coninutul halucinaiilor
(auditive, gustative, olfactive) sau ideilor delirante
de otrvire, autoacuzare, inutilitate, negaie
(depresii, schizofrenie)
126
INSTINCTUL DE APRARE

exagerarea nevoii de autoconservare

(ca n stri hipocondriace n care apare
tanatofobie, nozofobie)

scderea, abolirea instinctului de

aprare (indiferent de pericole, tendina la
automutilare, idei i tentative de
sinucidere oligofrenii, schizofrenie,
demene)
127
INSTINCTUL SEXUAL
I DE REPRODUCERE
exagerarea (nimfomania, satiriazis)
scdere, abolire
scdere fr modificarea libidoului impotena
sexual psihic anafrodisie, tulburri de
dinamic sexual
scdere cu scderea i a libidoului
perversiuni sexuale (tulburri ale modului
de satisfacere a trebuinelor sexuale)
128
VOINA

129
VOINA
Funcie a psihicului orientat spre atragerea
unor scopuri propuse contient, pentru a
cror realizare sunt necesare:
- deliberarea,
- planificarea i
- organizarea forelor i aciunilor
Trecerea contient de la o idee la o activitate
social determinat prin nvingerea unor
obstacole i prin mobilizarea resurselor
psihologice i morale ale individului.
130
VOINA
Voina necesit 2 condiii (Piaget):
conflict ntre dou tendine (o singur
tendin nu genereaz un act voluntar)
o tendin cedeaz n faa celeilalte
datorit inegalitii lor
Este un reglaj al reglajelor, opunndu-se
actelor impulsive prin caracterul ei deliberat
i subordonarea ei controlului raional.
131
VOINA

A) Voin pozitiv, activ (de mobilizare, de

aciune, de depire a obstacolelor)

B) Voin negativ, defensiv (de reinere a

impulsivitii)

132
TULBURRILE VOINEI
(DISBULII)

CANTITATIVE
CALITATIVE

133
TULBURRILE
CANTITATIVE ALE VOINEI
(Predominant ale voinei pozitive, active)
Hiperbulia = creterea forei voliionale (n
toxicomanie este o hiperbulie defensiv dar i
o hiperbulie activ, dar cu scopuri negative, i n
paranoia este o hiperbulie ,,activ, pozitiv)
Hipobulia = indecizie, ezitare, ineficien sau
ineficacitatea capacitii de a aciona (n stri
nevrotice, manie, toxicomanii, psihopatii,
oligofrenie) 134
TULBURRILE
CANTITATIVE ALE VOINEI
Negativismul, opoziionismul = scderea
voinei active (n schizofrenie)
Abulia = scderea voinei active, pozitive, lipsa
de iniiativ, incapacitatea de a aciona (n
catatonie, depresii profunde)
Sugestibilitatea = scderea voinei active i a
voinei defensive, lipsa atitudinii personale, a
consecvenei n anumite scopuri
135
TULBURRILE
CALITATIVE ALE VOINEI
(Predominant ale voinei pasive, defensive)
Parabulia (scdere a voinei defensive) =
implicare voliional nsoit sau determinat de
anumite pulsiuni sau acte paralele, parazite
Impulsivitatea = dezechilibrul dintre tendina
impulsiv i controlul voluntar
Raptusul = scderea voinei defensive, deci o
cretere extrem a impulsivitii (n epilepsii, stri
confuzionale, melancolie, catatonie, psihopatii,
intoxicaii cu amfetamine, delirium tremens)
136
TULBURRILE
ACTIVITII MOTORII

137
INUTA
Dezordinea vestimentar
non-conformism subcultural oligofrenie
stare confuzional demene schizofrenie
manie depresie
Rafinament vestimentar exagerat
histrionism bizareria din schizofrenie
pedanterie caracteriala megalomanie
Bizarerii/excentriciti vestimentare
Travestitism utilizarea hainelor sexului opus
Cisvestitism utilizarea vemintelor propriului
sex dar nepotrivit cu vrsta. 138
MIMICA
Mimica = expresie verbal i nonverbal
Privirea red n mod spontan coninutul
afectiv al vieii psihice.
Modificri cantitative
Hipermimii - localizate
- generalizate
Hipomimii
Ecomimii
Neomimii
139
MIMICA
Modificri calitative (paramimiile)
mimica de mprumut
ecomimia
hemimimia
neomimia
jargonomimia

140
DIMINUAREA
ACTIVITATII MOTORII
Hipokinezia = inhibiie psihomotorie: lentoarea
micrii scderea cursului ideativ, hipomimie,
bradilalie
Akinezia
Baraj motor
Fading motor
Stupor
Catalepsie = imobilitate complet, flexibilitate
ceroas
Negativism motor = rezistena activ/pasiv 141
EXAGERAREA
ACTIVITII MOTORII
Hiperexpresivitatea mimico-gestual
(relateaz exagerat, teatral simptomele)
Nelinitea psihomotorie
Excitaia psihomotorie
Agitaia psihomotorie

142
TULBURRI MOTORII SPECIFICE
Impulsurile = pulsiuni extrem de brute i
irezistibile, deseori violente; lipsete lupta anxiogen
mpotriva lor (ca n compulsiune), consumarea
actului impulsiv are loc nainte de a se realiza critica
lui.
Raptusul = manifestare impulsiv paroxistic
Apare n: stri confuzionale, epilepsii, melancolie,
catatonie, stri stuporoase, la nevrotici sau la
isterici ca urmare a unei emoii, psihopai, debili
mintali, heboidofrenie, paranoiaci stenici,
intoxicaii (amfetamine, psihedelice), alcoolism
143
cronic
TULBURRI MOTORII SPECIFICE
Stereotipii = micri repetitive, adesea bizare,
fr scop, ntotdeauna aceleai, identice cu ele
nsele
Bizareria = gesturi i micri ilogice,
ininteligibile, care frapeaz prin ciudenia lor
Manierisme = gesturi/micri simple
artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite
persoanei respective i situaiei n care se afl
Ticurile = micri intempestive, repetitive,
rapide, fr control voluntar
144
SINDROMOLOGIE

145
SINDROMUL DEMENIAL

146
 SINDROMUL DEMENIAL
Sunt afectate toate funciile psihice de cunoatere:
orientarea auto- i allo-psihic,
atenia,
memoria de fixare i de evocare,
nvarea,
gndirea i
inteligenta
Pierderea abilitilor de rezolvare a problemelor
curente ale vieii de zi cu zi, uit conveniile sociale
uzuale.
147
SINDROMUL DEMENIAL

Diagnosticul demenei se bazeaz n mare msur

pe examinarea clinic a pacientului i pe
informaiile obinute de la familie.

n general, modificri ale personalitii survenite

dup vrsta de 40 de ani trebuie s ridice problema
debutului unui sindrom demenial.

148
SINDROMUL DEMENIAL

Funciile psihice elementare afectate major de

demen sunt:
memoria,
orientarea,
limbajul,
personalitatea,
percepia,
gndirea.

149
SINDROMUL DEMENIAL
n stadiile iniiale:
oboseal
dificulti n susinerea unor activiti
probleme n rezolvarea sarcinilor ce implic
activitate intelectual mai complex sau
modificarea strategiilor curente de rezolvare a
problemelor.
n stadiile tardive pacientul necesit supraveghere
permanent.

150
SINDROMUL DEMENIAL
Afectarea memoriei (amnezia)
precoce
mai ales in demenele de tip cortical
iniial pentru evenimente recente
se agreaveaza cu evoluia bolii
Apraxia = imposibilitatea de a efectua activiti
motorii, in ciuda funciei motorii intacte
Agnozia = pierderea capacitii de a recunoate
obiecte, situatii etc.
151
SINDROMUL DEMENIAL

Afectarea orientrii
afectat mai ales n formele corticale de demen
se manifest n special prin dezorientare de tip spaial
Afectarea limbajului
afazia (criteriu de diagnostic)
forme mai subtile (limbajul circumstanial, stereotip,
vag sau anomia)

152
SINDROMUL DEMENIAL

Afectarea personalitii
modificrile de personalitate sunt uneori primele
simptome semnalate de familie
accentuarea unor trsturi premorbide de
personalitate
modificri n sensul introversiei i apatiei
n demena fronto-temporal modificrile de
personalitate sunt foarte proeminente.

153
SINDROMUL DEMENIAL
Tulburri de percepie
la 20- 30% din pacienii
halucinaii auditive, olfactive sau vizuale
modificrile perceptuale nsoesc frecvent
tulburrile de gndire (deliruri paranoide)
Reacia catastrofic
Izbucniri anxioase/coleroase disproporionate, la
contrarieri minore datorit faptului c nu poate
rezolva probleme noi sau s modifice strategiile
aplicate anterior pentru rezolvarea problemelor.
154
SINDROMUL DEMENIAL
Sindromul apusului de soare: somnolen,
ataxie, stare confuzional care apar la diminuarea
stimulilor exteriori (de ex. lumina)
Simptome depresive, anxioase (40-50%)
Crize convulsive (10-20%)
Reflexe primitive
Simptome neurologice de focar (n demena
vascular)

155
SINDROMUL PSIHOPATIC

156
TULBURARILE AFECTIVE

157
 TULBURAREA DEPRESIVA
MAJORA (depresia monopolara,
depresia unipolara)
DISTIMIA
TULBURAREA BIPOLARA (psihoza
maniaco-depresiva)
TULBURAREA CICLOTIMICA

158
 TULBURAREA DEPRESIVA
MAJORA criterii diagnostice
5/9 din urmtoarele simptome au fost prezente
n cursul unei perioade de 2 sptmni
1. Dispoziie depresiv (trist, gol)
2. Pierderea interesului sau plcerii (anhedonie)
*prezena obligatorie a criteriilor1 sau 2
3. / Greutate (ex. o modificare cu mai mult de 5%
a greutii corporale ntr-o lun)
4. Insomie/hipersomnie

159
 TDM criterii diagnostice
5. Agitaie/inhibiie motorie
6. Oboseal/pierdere energie
7. Sentimente de devalorizare sau vinovie excesiv
sau inadecvat (ce pot fi delirante)
8. Capacitii de gndire sau concentrare; indecizie
9. Idei recurente de moarte, ideaie suicidar
recurent/TS/plan specific de sinucidere

160
 TDM criterii diagnostice
Excludere episod mixt
Alterarea semnificativ a funcionrii
sociale, ocupaionale sau altor activit i
Excludere afeciuni medicale generale (ex.
hipotiroidie) sau efecte directe ale unor
substane (drog de abuz, medicamente)
Excludere depresie de doliu (persisten a
simptomelor mai mult de 2 luni)
161
 TDM Forme clinice
TDM cu factori psihotici: halucinaii i
idei delirante depresive congruente cu
dispoziia (inutilitate, vinovie, de moarte)
sau incongruente (de relaie, de control al
gndirii, de persecuie)
TDM cu factori catatonici: cel putin doua
simptome catatonice (flexibilitate ceroasa,
stupor, negativism, posturi neobisnuite,
manierisme, grimase, ecolalie, ecopraxie)
162
 TDM Forme clinice
TDM cu factori melancolici: idei delirante
sunt de mare intensitate, pun in pericol
viata pacientului, comportament delirant
suicidar
Depresia se inrautateste dimineata, cu
insomnie cu cel putin 2 ore inaintea orei
uzuale de trezire
Inhibitie/agitatie psihomotorie
Anorexie cu scadere masiva in greutate
163
 TDM Forme clinice
TDM cu factori atipici: in care depresia se
instaleaza clinic reactiv la stresori (chiar
pozitivi), cu apetitului si greutatii,
hipersomnie, greutate in membre,
senzitivitate in relatiile interpersonale
Depresia post-partum: apare la 10-15%
din lauze, debutul se situeaza la 60% dintre
ele in primele 6 sapatamani ale puerperiului
; evolutie clinica 3-14 luni
164
 TDM Forme clinice
Tulburarea depresiva cu pattern sezonier:
apare toamna/iarna sau intr-o anumita
perioada a anului independent de eventualii
factori stresori
Depresia recurenta : doua episoade
repetate in 5 ani sau cel putin trei episoade
inaintea episodului curent
Depresia majora rezistenta la tratament 3
tentative terapeutice consecutive si corect
administrate nu duc la remisiune
165
 TDM Diagnostic diferential
Depresia asociata unei boli somatice
Depresia consecutiva unei dependente de
substante psihoactive
Tulburarea distimica simptomele
depresive minore persista cel putin 2 ani
Dementa
Depresia de doliu: incepe la 2-3 saptamani
dupa decesul unei persoane, durata 6-8
saptamani (>6-8 sapt. dg. de TDM)
166
TDM Epidemiologie. Evolutie
Prevalenta:
10-25% femei si 5-12% barbati (de 2-3 ori
mai mare la femei decat la barbati)
Dupa 50 de ani rata femeilor este egala cu
cea a barbatilor
Evolutie: de regula recurenta
risc de recdere 50% dupa primul episod
risc de recdere 80% dupa al treilea episod
Media episoadelor in cursul vietii este de 4
167
 Factorii de risc Factorii care favorizeaza recaderea

ISTORIC DE EPISOD DEPRESIV

NUMAR DE EPISOADE ANTERIOARE
ANTERIOR

ISTORIC FAMILIAL DE TD TRATAM. ANTIDEPRESIV INADECVAT

ISTORIC DE TS RASPUNS PARTIAL LA TRATAMENT

INTRERUPERE PREMATURA
SEXUL FEMININ
TRATAMENT

VARSTA DE DEBUT INAINTE DE 40 DE AMBIANTA INCARCATA EXCESIV

ANI EMOTIONAL

COMORBIDITATE SOMATICA SI
PERIOADA POST-PARTUM
PSIHICA

COMORBIDITATI SOMATICE/
MEDICAMENTE/ SUBST.
PSIHOACTIVE

ABSENTA SUPORTULUI SOCIAL

168
EVENIMENTE STRESANTE
 TDM Etiologie
Ipoteza monoaminica: niveluri anormale
ale metabolitilor dopaminei ( in depresie,
la suicidari si violenti), noradrenalinei
Serotonina ar fi in fanta sinaptica
Scaderea, epuizarea cantitatii normale de
neurotransmitatori monoaminergici data de
un proces de boala necunoscuta, de un stres
sau de anumite substante care ar duce la
simptome de depresie.
169
 Ipoteza monoaminica:
Dovezi ale serotoninei in fanta sinaptica
- efectul ISRS
- recaptrii 5-HT2 dupa administrarea
antidepresivelor
- triptofanului (precursor al serotoninei)
plasmatic la depresivi
Modificarile receptori serotoninici: pana
acum exista date doar pentru rec. 5-HT2A
ca ar fi disfunctional in depresie
170
 Ipoteza monoaminica:
Noradrenalina: nivelul 3-methoxy-4-
hidroxyphenil-glycol (MHPG metabolit al
noradrenalinei) in LCR - depresie
- manie
Dopamina: niveluri scazute sugerate de
relatia intre deficitul DA din boala
Parkinson si depresie, existenta depresiei in
ziua a 3-a post partum si anterior lactatiei

171
 Ipoteza neuroendocrina: probabil
variatiilor aminelor biogene la nivelul
hipotalamusului (cortizolul in depresie,
TSH, FSH, GH, LH, testosteronul)
Ipoteza genetica: se bazeaza pe
frecventa crescuta de 2-3 ori a depresiei la
rudele de gradul I ale pacientilor,
concordanta de 50% de aparitie a bolii la
gemenii monozogoti fata de 20% la dizigoti

172
 TDM Tratament
Tratamentul farmacoterapeutic
(Antidepresive)
Tratamentul psihosocial
Terapia electroconvulsivanta (electrosocul)
Psihoterapia cognitiva, comportamentala si
interpersonala

173
 DISTIMIA
Definitie: o forma atenuata, ambulatorie de
depresie corespunzand caracterului
depresiv sau depresiei caracterologice
(Yerevanian, Akiskal)
Tulburare sub-afectiva cu debut insidios
precoce, cu durata de cel putin 2 ani si
evolutie persistenta sau intermitenta

174
 TULBURAREA BIPOLARA

Cunoscuta si ca Psihoza maniaco-depresiva

Subtipuri ale tulburarii bipolare:
- Bipolar I = Ep. Depresiv Major + Ep.
Maniacal
- Bipolar II = Ep. Depresiv Major + Ep.
hipomaniacal (chiar ambulatoriu)
- Ciclotimia
175
 TULBURAREA BIPOLARA
Ciclotimia = simptome hipomaniacale
alternate cu simptome sub-depresive pentru
cel putin 2 ani
Mania pura= dispozitie iritabila/euforica
Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: 4
episoade/an
Mania mixta: Episoade mixte cu dispozitie
depresiva

176
 TULBURAREA BIPOLARA
Epidemiologie
Prevalenta: 1%
egal raspandita la femei si barbati
subtipul cu ciclare rapida este mai frecvent
intalnit la femei
Debutul debutul se situeaza intre 15-20 de
ani (varsta medie 19 ani); rar dupa 40 de ani
6% din cei cu boala bipolara au o
comorbiditate cu abuz de subst. psihoactive
177
 EPISODUL MANIACAL
diagnostic diferential
Abuz de substante, intoxicatie sau sevraj
Medicatie (steroizi, antidepresive, L-dopa,
amfetamine, ACTH, barbiturice)
Boli neurologice: scleroza multipla, sdr. de
lob frontal, stroke, epilepsie temporala,
traumatism cerebral, demente, encefalita etc.
Boli endocrine sdr. Cushing, hipertiroidism
Infectii, boli autoimune
178
 EPISODUL MANIACAL
Etiologie
1. Ipoteza Kindling =stimularea repetata
subliminala neuronala ce genereaza
potential de actiune, iar la nivel cerebral o
descarcare hipersincrona neuronala
generalizata sustinuta de efectul
anticomitialelor in tratamentul maniei
2. Ipoteza monoaminelor - nivelului de
NA si DA in sistemul limbic
3. Ipoteza genetica: studii pe gemeni
179
 EPISODUL MANIACAL - clinica
Dispozitie iritabila/euforica cel putin 1 sapt.
Distractibilitate
Insomnia ( nevoia de somn fara sa afecteze
nivelul energetic care este chiar )
Sentimentul de marire si grandoare (!! Delir)
Fuga de idei cu logoree
Hiperactivitate (sexuala, sociala, profesionala)
Dezinhibitie - verbala, sexuala, cheltuierea
banilor, calatorii neasteptate, sofat
180
 Episodul hipomaniacal
Dispozitie expansiva cel putin 4 zile clar
despartita de episodul depresiv
Cel putin 3 din :
1. grandiozitate/autostima
2. nevoii de somn
3. mai vorbaret decat deobicei
4. fuga de idei sau senzatie subiectiva de gnduri
rapide
* Nu necesita internare

181
 TULBURAREA BIPOLARA. Evolutie
Episoadele netratate se pot prelungi pana la
6-12 luni
Remisiunea este deobicei completa intre
episoade
Debutul este mai precoce decat la TDM,
evolutia mai trenanata, cu remisiuni mai
scurte
Prognosticul este mai incapacitant
profesional, familial
182
TULBURAREA BIPOLARA. Tratament

In fazele acute se urmareste remisiunea

episoadelor, iar intre faze mentinerea
remisiunii si prevenirea recaderii printr-un
timostabilizator
Dupa remisiunea primului ep. maniacal,
tratamentul de intretinere va fi mentinut
timp indelungat

183
NEVROZELE

184
 NEVROZELE
Definitie: Tulburari non-psihotice
caracterizate prin deficit subiectiv,
anxietate, variate simptome somatice care
inhiba comportamentul social si scad
capacitatea individului de integrare sociala.

185
 NEVROZELE
Debutul unei nevroze in context reactiv,
dupa un eveniment stresant care depaseste
posibilitatile de adaptare ale individului -
nevrozele sunt considerate afectiuni
reactive/exogene/psihogenii, adica tulburari
psihice care apar in urma unei traume
psihice.

186
 NEVROZELE
Trairi subiective care perturba echilibrul psihismului
subiectului, fara a altera capacitatea de testare a realitatii.
Nevroticul are critica si constienta bolii, vine singur de
bunavoie la medic si doreste sa se trateze.
Conflictul interior trebuie inteles ca o stare subiectiva
de rau/disconfort interior generate de anxietate.
Subiectul incearca sa se apere inconstient de aceasta
anxietate, rezultatul fiind convertirea anxietatii in
simptome nevrotice subiective (fobii, insomnii,
compulsii, astenie).

187
 FORME CLINICE
I. Tulburarile (nevrozele) anxioase
1.Tulburarea de panica (Anxietate paroxistica episodica)
2.Tulburare de anxietate generalizata
II. Tulburarile (nevrozele) fobice
1. Agorafobia
2. Fobiile specifice (simple)
3. Fobia sociala
III. Tulburarea obsesiv-compulsiva
IV. Tulburarea de stress post-traumatica
V. Tulburari somatoforme
1. Tulburarea de somatizare
2. Hipocondria
VI. Neurastenia
VII. Tulburarile disociative (de conversie)
1. Amnezia disociativa (Amnezia psihogena)
2. Fuga disociativa
3. Stuporul disociativ
188
 I. TULBURARILE (NEVROZELE)
ANXIOASE

1. Tulburarea de panica (Anxietatea paroxistica periodica)

Caracteristici clinice:
Atacuri recurente de anxietate paroxistica severa (panica) imprevizibile
(adica nu depind de nici o situatie/circumstanta/ persoana/imprejurare), nu sunt
declansate direct de ceva.
Apar neasteptat, cresc in intensitate, ating maximul in 10 minute.
Variate de la subiect la subiect, ele sunt caracterizate prin:
Debut brusc cu palpitatii si alte simptome somatice care domina tabloul clinic
(motiv pentru care pacientul este deseori consultat de medicul generalist,
cardiolog, etc.).
Durere toracica.
Lesin, senzatia de cadere (senzatia de cap gol).

189
 Tulburarea de panica
Ameteli.
Senzatia de irealitate (derealizare, depersonalizare).
Teama de a nu muri, de a-si pierde controlul (de a inebuni).
Se atinge maximul de intensitate in circa 10 minute.
Se atinge acest crescendo de frica si exista simptome
vegetative care-l fac sa plece in graba de oriunde s-ar afla
(transpiratii, senzatia de cald/rece, sufocare, vertij,
tremuraturi, tahicardie, parestezii).
Teama de noi atacuri
Durata: minute-1/2h-2 ore, lasand locul unei senzatii de
usurare si adesea de astenie

190
 Tulburarea de panica
La baza acestor tulburari nevrotice ar sta o
anumita vulnerabilitate ce ar consta in:
- Particularitati defectuoase de adaptare invatate
in copilarie si adolescenta care cresc nivelul de
anxietate difuza sau predispune la perceperea
anxioasa a realitatii conflictul intra-psihic.
- Anumite particularitati biologice (explicate
doar ipotetic prin afectarea sistemelor NA-
ergice, serotoninergice, GABA-ergice,
glutamatergice)
191
 Tulburarea de panica
Aceasta vulnerabilitate, in conditii de
stress, suprasolicitare emotionala, frustrari
afective (esecuri profesionale, materiale,
in relatia cu o persoana semnificativa
emotional, catastrofe, etc.) declanseaza
nevroza in plan clinic si care imbraca o
forma clinica sau alta.

192
 Tulburarea de panica
Diagnostic pozitiv:
Cel putin 4 din simptomele somato-senzoriale ce insotesc
o anxietate paroxistica si care ating paroxismul in cel
putin 10 minute (DSM IV).
Sa nu fie datorate unor imprejurari cunoscute,
previzibile.
Intre atacuri (care trebuie sa se repete cateva luni) sa
existe interval liber de simptome anxioase (desi anxietatea
anticipatorie este obisnuita).
Sa apara numai in ABSENTA ORICAREI FOBII.
Risc familial genetic : monozgoti = 41%, dizigoti = 4%.
Desi e o predispozitie genetica, nu se stie modelul de
heritabilitate.
193
 EVOLUTIA
o Episodul initial e probabil sa apara in 3-6 luni dupa un
eveniment semnificativ (moartea, divortul etc).
o Mai poate aparea ca o complicatie a utilizarii unei
substante psihic active (cocaina, amfetamin-like), de aceea
trebuie luata o anamneza la primul episod.
o Evolutia are un pattern remisiune-recadere cu frica
persistenta pentru un nou episod. Anxietatea anticipatorie
poate fi mai mult /mai putin constanta si poate fi
evidentiata la un interviu amanuntit.
o Complicatiile fobice apar la majoritatea pacientilor in
grad variabil insa, cea mai serioasa e aparitia unei fobii
delirante.
194
 TRATAMENT
A.Farmacoterapie:
. antidepresive triciclice
. inhibitori selectivi ai receptorilor serotoninergici
. benzodiazepinele au avantajul efectului rapid (dezavantajul =
aparitia dependentei cu simptome de rebound la discontinuizarea
tratamentului).
. Beta-blocantele si atenololul au fost la fel de eficienti ca placebo.
B. Psihoterapie:
. cognitiva incercarea identificarii originii senzatiilor somatice si
reducerea sensului catastrofic pe care-l acorda.
. Tehnici de deconditionare/de invatare sa-si controleze respiratia
pentru a nu face hiperventilatie.

195
 2. Tulburarea de anxietate
generalizata
Caracterizare clinica:
Anxietate nejustificata, persistenta si excesiva care nu
apare limitata la o anumita circumstanta ambientala. Este
numita si anxietate liber flotanta , dar poate fi legata de
preocuparile majore ale existentei indivizilor (activitatea
profesionala/scoala).
Acuze variabile dominate de:
-Nervozitate permanenta, iritabilitate.
-Tensiune musculara.
-Tremor.
-Transpiratii, ameteli, palpitatii, gura uscata.
196
2. Tulburarea de anxietate generalizata
Acuze variabile dominate de:
- Disconfort epigastric.
- Dificultati de concentrare.
- Tulburari de somn.
- Teama ca o persoana apropiata va avea un accident, se va
imbolnavi.
- Intensitatea, durata, frecventa anxietatii sunt
disproportionate fata de probabilitatea efectiva/impactul
evenimentului receptat ca pericol. Au dificultati in stoparea
trairii anxietatii
- scadere semnificativa in domeniul profesional, social
197
 EPIDEMIOLOGIE

Prevalenta: 4,1 - 6,6% (ECA).

Comorbiditati somatice:
endocrine (hipertiroidia, hipocalcemia),
intoxicare cu substante stimulante (cafeina, amfetamina),
insuficienta respiratorie,
cardio-vasculare (aritmii, insuficienta cardiaca)
Evolutia: cronica ( necesita adesea tratament de lunga durata) sau
intermitenta.
Tratament:
Pe termen scurt: benzodiazepine, -blocante (au eficienta
superioara benzodiazepinelor).
Pe termen lung: triciclice, ISRS, trazodone - in doze mai mici ca
198
cele din depresie.
 II. TULBURARILE (NEVROZELE)
FOBICE
1. Fobiile Specifice (simple): cele mai frecvente benigne.
Debut in copilarie, adolescenta.
Fobii de animale, insecte, de avion, de scoala, de obiecte ascutie. Ele
persista la un individ cronic, dar sunt nesemnificative patologic.
2. Agorafobia
Definitie: frica de spatii deschise, dar dupa DSM IV si de multime, de a
calatori cu autobuzul, trenul, automobilul, de a sta la rand.
Cronica - invalideaza dezvoltarea treptat uneori de-a lungul anilor
Conduita de evitare completa izolare nu iese decat insotit.
* Se asociaza adesea cu atacurile de panica, cand poate fi consecinta
acestora (pacientul evita situatiile in care se teme ca ar putea putea sa
apara atacul de panica).
Tratament: benzodiazepine asociate cu antidepresive si psihoterapie
cognitiv-comportamentala. 199
3. Fobia sociala
Teama de a nu fi umilit in situatia in care subiectul poate fi
observat/supus criticilor celorlalti in legatura cu ce face,
sau intr-o situatie mai dificila.
Aceasta expunere provoaca un raspuns anxios imediat ce a
aparut situatia respectiva, putandu-se ajunge chiar la
declansarea unui atac de panica circumscris situatiei
respective.
Apare la adolescenti, adulti care au critica.
Situatia fobogena este de obicei evitata sau suportata cu
frica.
Evolutie cronica, cu oscilatii ce depind de starea de
oboseala sau de stres.
200
 III. Tulburarea obsesiv
compulsiva (TOC)
Se caracterizeaza prin prezenta obsesiilor
(cu caracter intruziv, egodistonic, dificil de
controlat, anxiogene) si a compulsiilor
(comportamente/fenomene psihice, mintale,
repetitive care declanseaza anxietate
insuportabila atunci cand subiectul li se
opune).

201
 III. Tulburarea obsesiv-compulsiva
Compulsiile pot fi executate pentru a neutraliza o obsesie, idee sau
pulsiune inaceptabila.
Obsesiile:
Ideative: imagini/scene mentale obscene, ruminatii ale unor
probleme nerealiste, chiar metafizice
Fobice: neoplasme, SIDA, murdarie, de contaminare, indoieli
obsesive, la acestea se pot adauga ritualurile (de verificare,
ablutomanie, de ordine).
Pacientul: -recunoaste ca sunt propriile ganduri/impulsiuni.
-recunoaste ca sunt constant neplacute, anxiogene.
-cel putin un gand, comportament, impulsiune domina atat
de mult incat nu mai poate opune rezistenta 202
Comorbiditati: depresia +/- anxietatea.
Prevalenta: pe durata vietii = 25%. Varsta de debut 11-28 de
ani, uneori destul de brutal (in decurs de o luna), fond foarte
precipitat. Varsta la baieti e semnificativ mai precoce (9-25)
fata de fete (11,5-30 ani).
Fiziopatologie:
Perturbari ale serotoninei (Clomipramina e eficace).
Perturbari ale dopaminei (simptomele sunt perturbate de
agonisti dopaminergici, amfetamina, L-Dopa).
Afectarea structurilor bazale (nucleii lenticulari bilateral,
lobilor frontali).
Evolutia cronica la 2/3 si fluctuenta la 1/3 din pacienti. Debut
precoce si personalitate premorbida patologica (schizotipala
mai ales) = prognostic grav.
203
 IV. TULBURAREA DE STRES POST-
TRAUMATIC

Apare dupa stress intens (depaseste experienta umana

obisnuita, catastrofe, razboaie).
Caracteristici clinice:
retrairea mentala a evenimentului post-traumatizant
sub forma de insomnii , flash-back-uri si ganduri.
prezenta starii disociative (reeditarea evenimentului
psiho-traumatizant pe fond de alterare a constientei si
chiar reproducerea perceptuala a evenimentului).

204
 IV. Tulburarea de stres posttraumatic
tulburari neurovegetative cu anxietate declansate
de situatii asemanatoare evenimentului
traumatizant.
evitarea oricarei situatii evocatoare a
evenimentului stresant.
alterarea afectivitatii (reducerea reactivitatii
emotionale, incapacitatiea de a avea sentimente).
pesimism proiectat in viitor (nu va avea copii,
cariera, mariaj, o viata normala).

205
IV. Tulburarea de stres posttraumatic
tulburare de somn cu cosmaruri evocatoare
recurente.
dificultati de concentrare
teme de culpabilitate
irascibilitate
ACUTA Dureraza minim 1 luna -3 luni, alterarea
functionarii sociale e evidenta.
PTSD cronica 3 luni
PTSD cu debut tardiv la cel putin 6 luni dupa
stressor.
206
 V. TULBURARILE SOMATOFORME

Definitie: Tulburari nevrotice dominate de

simptome somatice care sugereaza chiar o
suferinta somatica, fara ca acesta sa fie
convingator reprezentata clinic.
1. Tulburarea de somatizare
2. Hipocondria

207
 1. Tulburarea de somatizare
Stare de disconfort subiectiv, asociata cu depresie sau anxietate, dominate de
acuze somatice multiple si debut inainte de 30 de ani.
a) Simptome dureroase in orice parte a corpului.
b) Simptome gastro-intestinale (greata, varsaturi, diaree, intoleranta
alimentara)
c) Simptome sexuale (tulburari menstruale, indiferenta sexuala)
d) Un simptom pseudo-neurologic (de tip conversiv).
e) Simptome cardio-vasculare.
Se ajunge la disfunctie socio-ocupationala pt. ca solicita frecvent concedii
medicale, merg din doctor in doctor.
Evolutie cronica, diagnostic diferential cu o multitudine de afectiuni
somatice. Pacient dificil care antreneaza control somatic din partea medicului,
refuza

208
2.Hipocondria
Preocuparea persistenta legata de posibilitatea de a
avea una/mai multe boli somatice serioase si
progressive.
Din sfera nevrozei sfera psihozei delirante cu
continut hipomaniacal (idee prevalenta/deliranta)
In tulburarea nevrotica hipocondriaca pacientii
atribuie unor senzatii banale/normale semnificatie
patologica, considerandu-le semne ale unor diferite
boli somatice.
Pacientul prezinta anxietate si uneori chiar usoara
depresie secundare. Frica de prezenta uneia/mai
multor boli (nosofobia) fac parte din hipocondrie
209
 2.Hipocondria
Majoritatea pacientilor raman in cadrul asistentei
primare (nici nu ajung la psihiatru) sau a altor
specialitati medicale.
Trimiterea la psihiatru este adesea considerata
ofensatoare pentru pacient
Trebuie diferentiata de existenta reala a unor tulburari
somatice, dupa eliminarea carora medicul generalist,
internistul etc. trebuie sa explice cu tact pacientului
necesitatea de a accepta un tratament adecvat
psihiatric.
Evolutia este de cele mai multe ori cronica, beneficiul
secundar (protectia anturajului) fiind un factor
important de cronicizare. 210
 VI. NEURASTENIA
Tulburare nevrotica ce consta in fatigabilitate crescuta dupa un
efort mental, insotita sau nu si de senzatia subiectiva a unei
slabiciuni fizice, cu diminuarea performantelor obisnuite
profesionale.
Clinic:
Dificultati de concentrare cu scaderea randamentului gandirii.
Ameteala.
Cefalee in casca de tip tensiune.
Iritabilitate (slabiciune iritabila).
Insomnii de adormire sau la mijlocul perioadei de somn sau hipersomnia.
Lipsa relaxarii, incapacitatea de a se relaxa, chiar trezirea matinala
(pacientul se scoala mai obosit decat s-a culcat).
Dispozitie usor depresiva, anhedonie, cenestopatii.
Nici unul din semnele de tip somatic vegetativ, sau depresiv nu trebuie sa fie
suficient de bine exprimate pentru a sugera o boala somatica si anume depresie.
211
 VII. TULBURARILE DISOCIATIVE
Apar cel mai des dupa o trauma.
oDebut brusc/treptat.
oDe obicei e un singur episod
oDisociatia/scindarea reversibila a psihismului prin
suspendarea episodica a unitatii sale functionale.
oSe manifesta prin suspendarea propriei persoane,
memoriei, comportamentului, constiintei. O parte a
subiectului se separa si pare ca functioneaza automat.
oConversia = declansarea (trairea in plan somatic) a unei
stari de mare emotie rezultata din refularea unei motivatii
cu semnificatia de aparare inconstienta.
212
1. Amnezia disociativa
Uitarea selectiva partiala/totala a unor evenimente
psihotraumatizante.
Conservarea memoriei de fixare.
Tulburarea de memorie e constientizata de subiect
care solicita ajutor medical.
Absenta unei trairi afective intense a acestei
pierderi de memorie.
Absenta unor cauze organice (TCC recent, sdr.
Korsakoff).
Remisiune spontana si completa.
213
 2.Fuga disociativa
Parasirea neasteptata a domiciliului asocita cu amnezia partiala/totala a
trecutului personal (inclusiv identitatea) si asumarea unei noi identitati.
Pe perioada tulburarilor nu constientizeaza tulburarile de memorie si se
comporta normal.
Apare dupa o situatie traumatizanta.
Dureaza ore - luni.
Remisiunea e spontana si totala.

3.Stuporul disociativ
Inhibitie psihomotorie instalata evident in legatura cu o psiho-trauma
Durata variabila.
Se remite spontan dupa administrare de amital sodic.
Se asociaza sau nu cu grade variate de tulburari de constienta
Se va diferentia de: catatonie din sindromul catatonic, stuporul depresiv,
stuporul catatonic de origine organica ( post-TCC, infectios).
214
TULBURARI DE DEZVOLTARE A
PERSONALITATII

215
 DEFINITIE

Stari de dizarmonie a personalitatii

exprimate clinic prin pattern-uri de
comportament maladaptativ.

216
TP pot fi anuntate inca din adolescenta sau
chiar mai devreme si continua de-a lungul
intregii existente. Subiectii cu TP au in
intreaga lor biografie accidente si tulburari de
relationare cu ceilalti, viata lor fiind
caracterizata de multiple dificultati in
indeplinirea obligatiilor sociale si
profesionale, ca si in sustinerea unei relatii
emotionale stabile si de lunga durata.

217
 Nu reusesc sa se perceapa pe sine asa cum ii vad
ceilalti din afara.
Absenta/dificultatea realizarii unei relatii empatice cu
ceilalti.
Comportamentul lor supara, deranjeaza pe ceilalti.
Cerc vicios: continua conflictualitate cu ceilalti.
Psihopatii raman niste neintelesi, inadaptabili.
Isi neaga defectul de adaptare,
Isi neaga simptomele si
Refuza ajutorul psihiatric.
Dincolo de armura protectiva a personalitatii lor se afla
depresia si anxietatea.
218
 Etiologie
1. Componenta genetica (concordanta pentru TP a fost de cateva
ori mai mare la gemenii monozigoti decat la gemeni dizogoti).
. Clusterul A (paranoica + schizoida + schizotipala)
Mai frecvent la rudele biologice ale schizofrenilor.
. Clusterul B ( histrionica + narcisista + antisociala + borderline)
Psihopatii borderline au mai multe rude cu tulburari de dispozitie
decat subiectii control, iar tulburarile borderline deseori coexista
cu depresia.
. Clusterul C (evitanta + dependenta + obsesiva + pasiv-agresiva).
E mai clara componenta genetica pentru TOC la monozigoti, (fata
de dizigoti), de obicei aceasta tulburare are asociate un set de
simptome comune cu depresia
Personalitatea evitanta se asociaza cu un prag crescut de anxietate.
219
 2. Componenta temperamentala: copii cu un
temperament mai fricos dezvolta tulburari
de personalitate de tip evitant.
3. Componenta social-culturala: un copil
anxios crescut de o mama la fel de anxioasa
este mai vulnerabil pentru a face o tulburare
de personalitate decat acelasi copil anxios
crescut de o mama normala.
4. Componenta psihanalitica.

220
 5. Componenta biochimica
Un nivel de androgeni (testosteron, 17
estradiol) a fost gasit la cei cu tulburari
impulsive. Nu e clara corelatia dintre
hormonii androgeni si agresivitate. DST
anormal la borderline.
Nivel MAO in globulele rosii a fost gasit
la un grup de studenti care au exteriorizat
un comportament social mai activ.
221
 Neurotransmitatori:
A. Nivel scazut de 5HIAA= metabolit al
serotoninei la suicidali, pacienti mai impulsivi
si agresivi.
B. Nivele crescute de endorfine endogene ar fi
asociate cu un temperament mai pasiv.
C. Sistemele dopaminergic si serotoninergic au
functie de activare-trezire ale unor componente
ale trasaturilor de personalitate.

222
 Psihopatia paranoiaca
Suspiciozitate constant manifesta.
Neincredere in oameni in general si in
prieteni in special.
Ambele se manifesta in variate circumstante
si contexte.
Interpreteaza actiunile oamenilor ca
deliberat amenintatoare

223
 Psihopatia paranoiaca
La examenul clinic vedem un ins care nu se
poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor,
hiperserios, cauta in situatie si context probe
care sa-i sprijine banuielile. Desi premizele
sunt false, rationamentele sale sunt corecte si
bine directionate.
Exprima ganduri care atesta clar proiectia ,
ideile de prejudiciu si idei ocazionale de
referinta.
224
 Psihopatia paranoiaca
Se simt usor atacati, tratati cu lipsa de respect si
reactioneaza in consecinta rapid, cu furie sau
printr-o actiune razbunatoare.
Ezita sa faca confidente altora, datorita temerii
nejustificate ca informatia va fi utilizata impotriva
sa.
Pastreaza pizma, invidia, nu uita usor insultele,
tratarea cu lipsa de consideratie si este plin de
resentimente.
225
 Psihopatia schizoida

Tendinta constanta de-a lungul vietii de a

evita cat mai mult contactele sociale.
Resimt disconfort in a se angaja intr-o
actiune comuna cu altul sau altii pentru ca
sunt foarte introvertiti.
Izolati, excentrici, singuratici.
Afectul ingust, politete manierista

226
 Psihopatia schizoida
La examenul clinic: raceala, rezerva indepartata,
lipsa de implicare in evenimente cotidiene,
distanti, calmi si tacuti, nesociabili, izolati.
Prefera slujbe singuratice, solitare,
necompetitive.
Este indiferent la laudele sau criticile celorlalti.

227
 Psihopatia schizoida
Barbatii nu se casatoresc pt. ca nu pot accepta
intimitatea, femeile pot accepta pasiv un barbat
agresiv care hotaraste el sa o ia de sotie.
O inabilitate de-a lungul existentei de a se infuria
si de a-si exprima nemultumirea in mod direct.
Pot promova sanatatea sau pacea, devin
vegetarieni, se implica in miscari filozofice

228
 Tulburarea schizotipala
Capacitati scazute pentru legaturi apropiate.
Relatii interpersonale deficitare.
Deficit de adaptare sociala cu disconfort afectiv
acut.
Excentricitati comportamentale datorate unor
tulburari cognitve si perceptuale.
Clinic: incepe la adultul tanar, se toceste relativ
dupa 40 de ani
229
 Tulburarea schizotipala
Ciudat in imbracaminte, vorbire, gandire.
Vine in contradictie cu normele sociale in
general acceptate de mediul in care traieste.
Convingeri ciudate, gandire magica
Se pot crede inzestrati cu puteri speciale,
paranormale (capacitatea de a comunica prin
ganduri, de a avea clarviziuni, premonitii), ceea
ce ii face sa participe la practici oculte, religii
mai speciale.
230
 Tulburarea schizotipala
Percepe mediul si pe ceilalti ca ostil, e mai izolat
pentru a se apara de sentimentul ca e obiectul
preocuparii speciale a celorlalti (interpreteaza tot ce
fac ceilalti ca fiind referitoare la ei in sens rau);
aceste trairi de referinta nu sunt delirante
Limbajul cu stereotipii, metafore, detalii excesive,
face dificila comunicarea cu altii
Nu ajung la incoerenta ideo-verbala.

231
 Tulburarea schizotipala
Prefera izolarea sociala pentru a evita anxietatea
generata de relatiile sociale pe care le suporta greu
Afectivitate rece, distant
Pot avea uneori scurte episoade psihotice acute
Mai pot avea iluzii cu continut somatic, fenomene
de derealizare, depersonalizare.

232
 Psihopatia histerica
Comportament dramatic, colorat, demonstrativ,
aratat de o persoana extraverta, excitabila, excesiv
de emotionala
Inabilitate de a mentine o relatie profunda, care sa
presupuna un atasament efectiv real si autentic.
Comportament evident de atragere a atentiei
Tind sa-si exagereze sentimentele si gandurile

233
 Psihopatia histerica
Daca nu li se acorda atentie vor plange, vor fi
indispusi, vor acuza pe altii
Comportament seductiv, erotizand adesea si relatia
terapeutica. Pot fi disfunctionali sexual: femeile
anorgasmice, barbatii impotenti.
Relatiile lor emotionale sunt superficiale, ei fiind
orgoliosi, preocupati de sine, nestatornici si
schimbatori.

234
 Psihopatia histerica
Au o puternica dependenta, neavand capacitatea
de a-si amana gratificarea unei dorinte si nici
toleranta la frustrare
Definitie (Chodoff): Egocentrism
Histrionism=teatralism+ hiperexpresivitate
mimica+plasticitatea atitudinii corporale +
dramatizarea relatarii prin intonatiile vocii+
recursul la formule de limbaj menite sa frapeze
auditoriul
235
 Psihopatia antisociala
Acte repetate antisociale sau criminale
Incapacitate de a se coforma normelor
sociale inca din adolescenta (chiul de la
scoala, fuga de acasa sau din caminul de
copii)
Comportament iresponsabil sau antisocial
inaintea varstei de 15 ani (chiul, absente,
somaj)
236
 Psihopatia antisociala
Ignorarea normelor sociale: ocupatii ilegale,
cu/fara arestari, ranirea altora, furturi
Incapacitate de a-si face si urma un plan de
viitor
Calatorii din loc in loc fara un scop anume
Mincinos, lipsit de remuscari
Nu a avut niciodata o relatie monogama totala
mai mult de un an
Indiferent fata de propria sa unitate
237
 Psihopatia dependenta
Tendinta de a se subordona altora
Ii lasa pe altii sa decida in legatura cu slujba
lor, cum sa traiasca etc.
Nu au incredere in ei insisi si cer avizul
altora/asiguarari de la altii
Au dificultati in a initia proiecte proprii
Pasivitate, sugestibilitate

238
 Psihopatia dependenta
Se tem sa nu fie abandonati
Usor legati de criticismul sau dezaprobarea
altora
Pot trai o stare de disconfort cand raman
singuri, chiar pentru o perioada scurta de
timp
Paseaza altora responsabilitatile proprii in
domeniile importante ale vietii lor
239
 Psihopatia evitanta
Senzitivitate extrema la respingerea de catre altii
Nu au prieteni apropiati, confidenti (altii decat
rudele de grd. I)
Nu stabilesc relatii cu altii daca nu sunt siguri ca
acestia au o parere buna despre ei
Evita activitatile sociale/profesionale care
implica relatii interpersonale importante

240
 Psihopatia evitanta
Ambarasati, anxiosi, plang, blushing in fata
altor oameni
Exagereaza pericolele potentiale, pot anula
intalniri importante pentru ca anticipeaza ca
vor fi depasiti, epuizati de efortul de a le
face fata
Reticenti in diferite situatii sociale de teama
de a spune ceva nepotrivit (foolish)

241
 Tulburarea de personalitate
obsesionala
Perfectionism care interfera cu indeplinirea
sarcinilor, indica incapacitatea de a termina o
actiune sau proiect, datorita imposibilitatii
realizarii propriilor standarde impuse
Preocupare excesiva pentru detalii, reguli, liste,
scheme
Devotiune excesiva asupra muncii (cu ignorarea
distractiilor din timpul liber)
242
 Tulburarea de personalitate
obsesionala
Indecizie
Retragere emotionala cu ingustarea afectelor
Scrupulozitate, hiperconstiinciozitate
Inflexibilitate in materie de moralitate/ principii
etice/valori
Lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor,
cadourilor

243
 Tulburarea de personalitate
pasiv-agresiva
Comportament care exprima o agresivitate
subiacenta si care este exteriorizata pasiv
Obstructionism+amanare+taraganare+
incapatinare+ineficienta
Iritabil, suparat, ursuz, imbufnat
Protesteaza fara justificare
Crede ca face mai mult decat cred altii ca face

244
 Tulburarea de personalitate
pasiv-agresiva
Se simte ofensat, iritat, jignit cand altii ii fac
observatii utile
Obstructioneaza eforturile altora, le
saboteaza prin inactiune sau proasta sa
actiune
Critica in mod nejustificat, batjocoresc,
dispretuiesc pe cei aflati in pozitii sociale de
autoritate
245
 Tulburarea de personalitate
borderline
E situata la granita dintre psihoze si nevroze
Carcaterizata prin afect, dispozitie,
comportament, relatii obiectuale, imagine de
sine extrem de instabile
Denumita si Schizofrenie ambulatorie,
personalitate instabila emotional, caracter
psihotic
246
 Tulburarea de personalitate
borderline
Foarte labili emotional, cu mari oscilatii de
dispozitie
Pot face episoade micropsihotice (simptome
psihotice trecatoare)
Comportament foarte impredictibil
Acte autodistructive repetate
Difuziunea identitatii = se plang de lipsa unui
sens real al propriei identitati
247
 Tulburarea de personalitate
borderline
Sentimente de goliciune, plictiseala sufleteasca
Impulsivitate in cel putin 2 domenii care pot
deveni autoprejudiciante ca: cheltuirea banilor,
sex, uzul de substante, furtul din magazine,
abuzul de bautura si mancare
Relatii interpersonale instabile/intense
caracterizate prin alternarea intre extreme

248
 Tulburarea de personalitate
borderline
Supraidealizare Devalorizare
Furie nejustificata si intensa/pierderea
controlului
Amenintari repetate cu suicidul
Comportamente sau eforturi de automutilare
Eforturi frenetice, violente de a evita abandonul
real/imaginar

249