BOALA DIA REIC ACUT A

SUGARULUI I COPIL ULUI

 Definiie
scderea consistenei scaunelor i/sau o
cretere a frecvenei evacurilor ( 3 in 24
ore)
+/- febr i vrsturi
diareea dureaz < 7 zile, dar nu > 14 zile
In prima lun de via- modificarea
consistenei scaunelor fa de consisten a
anterioar mult mai predictiv decat
numrul scaunelor
 in primele 3 luni- N un numr mai mare
de scaune, depinde de tipul alimenta iei
Diareea persistent- episoade de diaree
care incep acut i dureaz > 14 zile
3-20% din episoadele diareice la copiii < 5
ani
50% din totalul episoadelor diareice
0.5 1.9 episoade/copil/an la copilul < 3
ani in Europa
 Etiologie
Viral
frecven- rotavirus 10-35%
incidena cea mai mare in sezonul rece - octombrie-mai
norovirus, adenovirus
Bacterian
frecvent Campylobacter jejuni (4-12%) i Salmonella spp (5-8%)
rar E. Coli (EPEC, ETECT, EHEC, EAggEC), Yersinia, Shigella, holera
apar in sezonul cald, cu dou peak-uri in mai-iunie/ septembrie-
octombrie
Parazitar
copiii imunocompromii- Giardia lamblia i Cryptosoridium
rare- Entamoeba hystolitica, Trichiuris trichiura, Strongyloides stercoralis
diaree epidemic- inciden mai mare decat cea ateptata
 Etiologia corelat cu varsta
<1 an 1-4 ani >5 ani
Rotavirus Rotavirus Campylobacter
Norovirus Norovirus Salmonella
Adenovirus Adenovirus Rotavirus
Salmonella Salmonella
Campylobacter
Yersinia
Factori de risc pentru diareea sever i persistent
Diaree sever Diaree persistent
Severitatea diareei, legat de gradul pierderea apetitului, febra, vrsturile
deshidratrii i vrsturile i mucusul in scaun
SDA la sugarii sub 6 luni asociat cu
infecia cu rotavirus (cel mai sever
agent patogen al diareei copilului)
Varsta sub 6 luni Varsta sub 6 luni
Rotavirus, norovirus, astrovirus,
enteroagregative E. Coli in rile
industrializate
Condiii socioeconomice precare (ri Condiii socioeconomice precare (ri
in curs de dezvoltare) in curs de dezvoltare)
Colectivitatea (centre de ingrijiri) Deficienele imune congenitale sau
dobandite (infecia HIV) favorizeaz
episoadele diareice persistente,
trenante (agent oportunist
Crystosporidium parvum)
 Factori favorizani
Ex constitutione
nou-nscut, sugarul mic, prematurul
diatezele (limfatic, exudativ, alergic)
Ex curatione
condiiile de igien personal, locuina,
anotimpul
utilizarea factorilor de clire- apa, soarele,
aerul, vaccinrile
 Patogenia
depinde de producerea toxinelor bacteriene
Salonella, Bacillus cereus
=> diaree secretorie
holera, E. Coli, Salmonella, Shigella
Citotoxine
Shigella, S. Aureus, C. difficile, E. Coli, C, jejuni
germeni invazivi/ se replic in mancare
 Patogenia
Agenii enteropatogeni pot duce la nivelul mucoasei intestinale
rspuns inflamator
rspuns noninflamator
Rspunsul noinflamator
prin enterotoxine exudativ, neinvaziv- germenii nu ptrund in
mucoas i nu produc lezarea acesteia
aderen/invazie superficial
produc diaree prin creterea adenil-ciclazei din mucoasa
intestinal=> AMPc*=> inhib absorbia NaCl
nu au efect asupra pompei glucozei Na=> secreie
crescut de ap i electrolii (Na+, K+, Cl-, bicarbonat)
afectateaza rearanjarea citoscheletului + alterarea fluxului de
ap i electrolii
holer, E. coli (ETEC, EPEC, LT, ST), Clostridium perfringens,
Bacilus cereus, S. Aureus, Rotavirus, Giardia lamblia
 Patogenia
Rspunsul inflamator
cauzat de bacterii
invadeaz direct intestinul
produc citotoxine cu ptrunderea in lumen a fluidelor,
proteinelor, celulor (eritrocite, leucocite)
E. Coli (EIEC, EHEC), Campylobacter
=> alterare a morfologiei celulare + diminuarea
funciei pompei glucoz-Na + absorbiei NaCl

ETEC colonizeaz i ader de enterocitele intestinului

subire la nivelul fimbriilor => hipersecreia fluidelor i
electroliilor prin toxinele 1 i 2
 Patogenia
Mecanism de penetrare

acioneaz la nivelul intestinului subire distal

febr enteric, apariia leucocitelor in fecale

Salmonella typhi, Yersinia, Campylobacter fetus

Salmonella diferit la nou-nscut i sugar

ptrund prin epiteliu pan la lamina propria => inflamtia =>
antibioticele orale vor fi ineficiente
ptrund uor in vasele sanguine i limfatice => stri septicemice
 Simptomatologia
Debut
Prodrom
anorexie, stagnare a curbei ponderale, modificri
comportamentale - indispoziie, agitaie, modificarea ritmului de
somn
modificarea aspectului scaunelor i eritem fesier
etiologia bacterian :
febra inalt, sangele in scaun, durerea abdominal, afectarea SNC
shigella, salmonella
etiologia viral
vrsturile i siptome respiratorii
Rotavirus
forme mai severe de boal, vrsturi i deshidratare

Perioada de stare
triada: anorexie, diaree , vrsturi
 Simptomatologia
Vrsturile- nu sunt obligatorii
daca apar- frecvente
Scaunele
frecvent in numr de 3-5/zi sunt apoase - halou mare pe scutec
de fermentaie (galbene deschis, aerate cu miros acru, acid)
rar muco-grunjoase, semiconsistente
colici abdominale, (ii freac clcaile), meteorism
Curba ponderal scade
=> simptomele deshidratrii acute
Febra- poate lipsi, sau consecina deshidratrii
Sugarul cu 6-10 scaune/zi nu este deshidratat cu aport adecvat
> 10 scaune/zi- pericol de deshidratare cu aport adecvat
Prematurii, malnutriii grav i ali sugari handicapai nu fac febr
Forme clinice
1. Diareea acuta nespecific, neetichetat etiologic

- debut insidios/brutal
- prodrom cu anorexie, modificari comportamentale,
stagnare ponderal, eritem fesier, vrsturi
 Forme clinice
2. Diareea acuta enteral-infecioas

Dizenteria bacilar (shigelloza)- debut brusc, febr, frisoane, tulburari de senzoriu,

convulsii, colici, tenesme, scaune patologice

Salmonelloza
- forma gastroenteral
- febra enteral (tifoid, paratifoid)

Diareea acuta cu E. coli- febr mare, vrsturi, deshidratare, acidoz

metabolica,scaune apoase, mirositoare, acide, verzi, explozive
 Forme clinice
3. Diareea acuta viral gastroenterit
n anotimpul rece- rotavirus
debut brusc - febr, vrsturi, diaree apoas, mialgii,
rash, catar respirator

4. Diareea parenteral - "dispepsia

secundare ITU, otite, pneumonii
se rezolv dup tratamentului bolii de baz
 Diagnostic pozitiv
- simptomatologia clinic
- analize simple de laborator
Coprocultura
- evideniaz bacterii specifice, constant patogene
- dezavantaj - se obine tardiv (~ 72 h)
- principalul mijloc de stabilire a etiologiei n cazul
entero-bacteriaceelor
- vibrion holeric, Salmonella, Shigella, E. coli, Proteus,
Piocianic
- 50-80% din BDA la sugari, coprocultura rmne
negativa- etiologie virala
 Diagnostic pozitiv
pH-ul scaunului
N pH-ul scaunului 5-8
pH< 5- intoleran la glucide
Examenul virusologic al scaunului
este util pentru diagnostic
mai puin accesibil
Rotavirus kituri speciale
Examen coproparazitologic
agentul cauzal in diareile parazitare
 Diagnostic pozitiv
Examenul coprocitologic
Evidentiaza leucocitele din scaun - colorare cu
albastru de metilen
N- n scaun nu sunt leucocite
Admis < 10 leucocite/ cmp la sugar
- apar n cazul infeciei bacteriene

Teste imunologice
ELISA
ROTALEX
 Diagnostic pozitiv
Reacia Gregersen
- evidenierea hemoragiilor oculte
- dup 72 h de alimentatie carne
Hemogram, ionogram, microASTRUP,
biochimie: uree, creatinin

Ex. Bacteriologic
din alte produse dect scaun
 Diagnostic pozitiv
diaree peste 2 sptmni
+ culturi din scaun negative
examene radiografice
endoscopii pentru recoltare material bioptic
 Diagnostic diferenial
fals diaree- diaree osmotic (zahr n alimentaie)
abuzuri (lichide reci, condimente, grsimi)
toxiinfecia alimentar
intoxicaii acute exogene
invaginaia intestinal
diverticul Meckel perforat
dispepsiile parenterale
episoadele acute de diaree
malabsorbie
malnutriie
alergie (intolerana la proteinele laptelui de vac)
antibioterapie prelungit
 Evoluie
Majoritatea autolimitate; se vindec in circa 2 sptmani, perioad
necesar refacerii mucoasei intestinale, a enterocitelor.
! evalurea gradului de deshidratare (uoar, moderat sau sever)
pentru a asigura tratamentul corespunztor
Va consulta medicul daca are > 8 episoade diareice/zi, vrsturi
persistente, boal preexistent sever, varst < 2 luni
Se va interna dac are: oc, deshidratare sever (> 9% din
greutatea corpului), modificri neurologice, vrsturi incoercibile,
eecul rehidratrii cu ORS, suspiciune de afectare chirurgical
posibilitate evolutiv recurenele
evoluie trenant, cronic- dup 2-3 sptmani de evoluie
nefavorabil sub tratament
 Complicai
sindromul de deshidratare acut
colaps
septicemia

Prognosticul
favorabil
 Tratamentul BDA
- dieta
- rehidratarea oral
- alimentaia enteral
- suplimentarea cu microelemente (zinc)
- terapii adiionale
- tipul tratamentului adjuvant
- probiotice

Cazuri grave
- Tratamentul medicamentos
- Rehidratare parenteral
 Tratamentul dietetic
Rehidratarea oral
Prima linie rehidratarea oral cu soluie ORS
recomandat de OMS este cea cu 75 mmol/l Na
recomandat de ESPGHAN hipoosmolar cu 60 mmol/l Na
terapia de electie i suficient - vibrionul holeric, non coleric
Soluia hipoosmolar
volumul scaunelor,vrsturile
necesarul de suplimente lichidiene administrate intravenos
Se poate administra
ORS cu orez
ORS cu probiotice
Indicaii
BDA, SDA gr. I i II fr vrsturi
in prezena peristaltismului
 Tratamentul dietetic
Rehidratarea oral
Mod de administrare
n primele 3-4 h
formele uoare - 10 ml/kg/or
formele medii- 20 ml/kg/or
Sau
forme uoare 50 ml/kg in primele 4 h
formele medii 80-100 ml/kg in primele 6 h in

Se va continua pan la vindecare

< 2 ani 50 ml ORS pt. fiecare scaun modificat
> 2 ani 100 ml ORS pt. fiecare scaun modificat
Sau 20-50 ml/kg corp in faza de dup 3-4 ore
Reguli de adiministrare a ORS
se pot administra i soluii reci sau
ingheate
soluiile se administreaz cu linguria
se poate lua in considerare aromatizarea
soluiilor
sub form gelificat pot fi mai gustoase
adausul de miere poate fi de ajutor
 Intervenii nutriionale
Sugarii alimentai la san vor primi in continuare lapte de mam
deshidratare uoar sau moderat- alimentaie normal dup 4-6
ore de la debutul rehidratrii
nu este nevoie de diluarea formulei
pot continua o alimentaie cu formul cu o cantitate normal de
lactoz
beneficiile formulei lactose-free comparativ cu cea standard
neglijabile
Formulele pe baz de soia /hidrolizate proteice indicate in primele 2
luni de viaa
Dieta BRAT (bread = paine, rice = orez, apple = mr, toast = paine
prjit) nu este recomandat
sucurile indulcite nu se vor folosi
 Intervenii nutriionale
meninerea alimentaiei naturale i revenirea rapid la alimentaia
corespunztoare varstei pentru prevenirea atrofiei vilozitare i afectrii
produciei enzimelor luminale
rehidratarea este complet- se reia alimentaia + administrarea soluiilor de
rehidratare
compensarea eventualelor pierderi prin vrsturi sau scaune i pentru
intreinere.
Dietele restrictive trebuie evitate in timpul episoadelor diareice acute
Alptarea va continua la cerere chiar timpul rehidratrii orale
Sugarii prea slbii- lapte sau formul prin sonda nazo-gastric
formulele cu lactoz sunt bine tolerate
? malabsorbia lactozei semnificativ clinic=> formule fr lactoz
strategii de reducere a coninutului de lactoz in diaree prelungit includ
cereale in lapte sau inlocuirea laptelui cu produse fermentate (iaurt)
 Intervenii nutriionale
nu exist diferene intre realimentarea precoce
i cea tardiv privind:
necesitatea terapiei intravenoase cu fluide
vrsturile, diareea persistente, producia total de
scaun
durata de spitalizare
procentul de cretere in greutate la 24 de ore sau la
vindecare
hiponatremia
 Rehidratare in spital
rehidratare orala nu este posibil=> rehidratare pe cale
nazogastric sau IV
calea nazogastric mai eficient decat rehidratarea IV
asociata cu mai puine evenimente adverse severe i
spitalizare mai scurt

Utilizarea cii nazo-gastrice

rehidratarea prompt
numr redus de zile de spitalizare
inlocuire mai bun a bicarbonatului
numr redus de episoade de diaree i vrsturi
cretere mai bun a greutii la externare
Schem de rehidratare
 Tratament adjuvant i simptomatic
Probioticele
eficient e in managementul diareei
s-au dovedit eficiente in dozele recomandate in tratamentul copiilor cu
gastroenterita acut i in terapia de rehidratare

Lactobacillus GG (I,A)
reduce durata diareei
foarte eficient in gastroneterita cu Rotavirus
reduce riscul diareei la 48 i 168 ore
nu s-au evideniat efecte asupra produciei de fecale

Sacharomyches boulardii (II,B)

reduce durata diareei
reduce numrul de scaune
reduce riscul diareei la 72, 144 i 168 ore
nu s-au evideniat efecte asupra produciei de fecale
 Tratament adjuvant i simptomatic
Adsorbantele
extras de argil (Smecta) 1,5 g (. plic)
1-3 x/zi in alimente la sugar
1-2 plicuri/zi la copilul > 1 an
Hidrasec
2 x . plic/zi < 1 an
2 3 x 1/zi la copilul > 1 an
Suplimentarea cu zinc
Exist dovezi concludente scade durata i severitatea bolii
OMS i UNICEF recomand in zone la risc administrarea unor
preparate orale cu zinc pentru 10-14 zile in timpul i dup diaree
10 mg/zi < 6 luni
20 mg/zi > 6 luni
Colapsul
rehidratare
 Tratament adjuvant i simptomatic
Vrsturile
Plegomazin 1-2 mg/kg/zi
Fenobarbital 5-10 mg/kg i.m.
Ondansetron antiemetic non-toxic eficient o doz sublingual sau 1 tb.
efervescent
(8-15 kg 2 mg; 15-30kg 4 mg; peste 30 kg - 8mg).
poate crete intervalul QT pe EKG, torsada varfurilor, risc de moarte
Febra
metodele fizice
administrarea antitermicelor (Paracetamol)
Meteorism
cldur local
sond rectal
0,2-0,3 ml Miostin S.C. sau I.M. de 1-2 x. In unele
K,- meteorismul fiind simptom al hipopotasemiei
Inhibitori ai motilitii (loperamid)
Controversat
ESGHAN nu il recomand
 Tratamentul medicamentos
- eutrofici, forme uoare/medii - nu necesit
tratament medicamentos
- suficient rehidratarea oral
- majoritatea diareilor infectioase autolimitate
- la majoritatea cazurilor antibioterapia NU
este necesara
- etiologia fiind viral (50-80%)
- Etiologia bacteriena antibioterapia poate s
nu aduc beneficii => efecte secundare
 Tratamentul medicamentos
- Tratamentul antiinfecios infectii cu un agent patogen
ce acioneaza prin mecanism invaziv
* febr
* Durere abdominala colicativa severa
* scaun cu snge sau puroi
* hemoragie digestiv ocult (r. Gregersen +)
* leucocite n scun
* la nounascut
* Lambliaz
shigelloze, salmoneloze, Champylobacter gastroenteritis
 Tratamentul medicamentos
Furazolidon
8 10 mg/kg/zi n 3 prize timp de 3-5-7 zile
Biseptol
6-8 mg/kg/zi n 2 prize, 3-5-7 zile
 Tratamentul medicamentos
antibioticele orale
Ampicilina 100-200 mg/kg/zi n 4 prize timp de 3-5 zile
Amoxicilina 50 mg/kg/zi n 4 prize timp de 3-5 zile
Colimicina 125.000 u/kg/zi n 4 prize timp de 3-5 zile
Negamicina (Neomicyna) 100 mg/kg/zi n 4 prize timp de 3-5
zile
Ciprofloxacina 15 mg/kg/zi n 2-3 prize/zi timp de 5-7 zile
(mai ales n Shigelle i Salmonele invazive)
 Tratamentul medicamentos
- diareea cltorilor

- Clostridium difficile:
Vancomicyn 40 mg/kg/zi n 4 prize, 10 zile
Metronidazol 15 mg/kg/zi n 3 prize, 10 zile
- Entamoeba histolytica
- Metronidazol 45 mg/kg/zi n 3 prize, 10 zile
 Shigella
Cefalosporine gen III
acidul nalidixic
fluorochinolonele
Antibioticele clasice pentru Shigella
Trimetoprim- sulfometoxazol
Ampicilina
daca a
ntibiograma ne specific sensibilitatea la
aceste antibiotice
 Administrare antibioterapiei scurt durat- evitarea
creerii rezistenei
alegerea antibioticului pan la sosirea antibiogramei in
funcie de experiena medicului
cazurile grave tratament asociat.
Tratamentul antibiotic prelungit se asociaza
vitamine din complexul B
micostatice (Stamicin 50.000 UI/kg/zi)
vitamina K (1 mg/kg/sptman)
SINDROMUL DE
DESHIDRATARE ACUT
(SDA)
SDA

sindromul produs de pierderea de ap i

electrolii
un organism, cu ct este mai tnr,
conine mai mult ap
din greutatea corporal, apa reprezint la:
- prematur 80%
- nou-nscut 78%
- sugar 65%
- adult 60%
Distribuiia apei pe sectoare hidrice
La sugar
 Distribuiia apei pe sectoare hidrice
Dup varsta de 1 an similar cu cea a adultului
 Compartiment transcelular
L.C.R
lichid sinovial
Pleural
Pericardic
Intestinal
Important in caz de - ileus sau pleurezii masive
- o ponderal rapid (24 - 36 h)+ 1% din Gc => pierdere de
ap
- apa nu circul n organism liber
- soluii ionice (legat de electrolii)
- soluii coloidale (legat de proteine)
 orice pierdere de ap = implicit i
pierdere de electrolii
deshidratare
nu se va nelege numai pierdere de ap
se va nelege o tulb. hidroelectrolitic
(hidromineral)
 particularitile metabolismului hidromineral

la sugar i copilul mic

rezisten la sete
schimbul mai viu al apei
n patologia copilului predomin deshidratarea
la adult predomin retenia de ap i electrolii ->
edemele
 Cauze
Cauze determinante
a) aportului (sete, nfometare)
b) intestinal (diaree, vrsturi)
c) cutanat (transpiraii abundente)
d) pulmonar (polipnee)
e) diminuarea aportului (anorexie, intoleran, abolirea
deglutiiei)
f) alte boli: renale, endocrine - diabet
g) poliurii medicamentoase (diuretice, sruri de litiu)
h) hipopotasemie, hipercalcemie
 Cauze

Cauze favorizante:
vrsta mic
diateze constituionale
prematuritate
rahitism i distrofie
diabet
 Diagnostic
2 aspecte:
* clinic
* fiziopatologic

Clinic
3 grade SDA
- stadii de gravitate
- i totodat stadii evolutive
SDA gr. I - deshidratarea uoar

la sugar (model de descriere)

pierderea n G pn la 5% din Gc
mai nelinitit/ somnolent
mai apatic/ agitat
sete vie
buzele i limba - ceva mai uscate
simptome minore
de regul trec neobservate
! semn obiectiv - pierderea luciului limbii
SDA gr. II - deshidratarea medie

pierdera ponderal ntre 5-10% din Gc

aceleai simptome ca n SDA gr. I
mai pronunate
o agitaie
o somnolen
o buze prjite
o limb uscat
o apare n plus turgorul diminuat (persistent)
o fontanela deprimat (dac e nc deschis)
SDA gr. III - deshidratarea grav
pierderea ponderal - de peste 10% din G
semnele din SDA gr. II
mai pronunate
n plus (memotehnic unul/ mai multe C-uri):
- C - tulb. de contien (agitaie, somnolen, torpoare,
obnubilare) - pn la com
- C - colaps
- C - convulsii
semne de deshidratare + 1 C=> deshidratare grav
Unii autori - sindrom doar SDA gr.III (urgen)
 SDA gr. III - deshidratarea grav
Toxicoza - SDA III de origine digestiv
sugarul i copilul mic, la pierderi > 15% =>dece
Risc *prematuri *malnutrii *sugar mic (<3 luni)
* c. grai, pstoi- hidrolabili (grs.- srac n ap)
Dupa particularitatile metabolismului hidro-mineral
deshidratare uoar - pn la 3%
deshidratare medie 3 - 8%
deshidratare grav > 8%
la colar, ca i la aduli, se admite 3; 6 i 9%
Scara clinic a deshidratrii
 Fiziopatologic
3 forme
bazate pe micile apei atrag
modificarile principalilor ioni
Na+ (ionul spaiului extracelular)
K+ (ionul spaiului intracelular)
se perturb echil. acido-bazic
concentraia Cl-, NaHCO3, H+
Cationi+ (B) Anioni- (Ac) Total
Na+ 140 Cl- 110mEq/l - acidoz
mEq/l
K+ 5 mEq/l HCO3- 25 - alcaloz
mEq/l
i Ca++, Mg++ SO-4 310 mEq/l
Na+ - electrolitul principal al spaiului
extracelular, element de baz al clasificrii

fiziopatologice a deshidratrilor
 Deshidratarea hipernatriemic
(hiperton, intracelular)
Na+ plasmatic > 150 mEq/L ( N = 140 mEq/L)

- organismul pierde proporional mai mult ap

dect Na+
- copiii sunt febrili, cu sete vie
- tegumente i mucoase - uscate (~calde)
- limba uscat, zbrcit
- predomin hiperiritabilitatea, agitaia
 Deshidratarea hipernatriemic
(hiperton, intracelular)
- puls , TA N mult timp
- semnele pierderii de ap predominant
intracelulara
- un timp compartimentul plasmatic al SEC este relativ
bine pstrat
- dovad - AV i TA
- hiperglicemie sau hipocalcemie
- se apreciaz c aceast form reprez. ~20% din
totalul deshidratrilor
 Deshidratarea hipernatriemic
(hiperton, intracelular)

Cauze:
Administrare solutii concentrate perfuzabile
inadecvate pentru refacerea deshidratrii
defect de concentrare renal cu pierderea de
ap liber
aceleai tulb. ca excesul de Na+ l pot produce
excesul de glucoza, uree, manitol
Deshidratarea hiponatriemic
- Na+ pl. < 130 mEq/L
- hipoton, extracelular
- pierde proporional mai mult Na+ dect ap
- afebrili, refuz alimentaia i apa, tegumente
umede, reci, turgor
- predomin apatia, somnolena, pn la com
- puls - rapid (afebril), TA
- frecvent colaps
 Deshidratarea hiponatriemic
Simptomele pierderii predominant de ap
extracelulara=> compartimentul plasmatic i
interstitial sufer mai repede i mai intens
frecvent convulsii (hiponatriemice), edem cerebral
5% din totalul deshidratrilor
forma cea mai zgomotoas
interesare rapid a compartimentului plasmatic
aceast form procentaje mai mici - 3; 6; 9%
Deshidratarea hiponatriemic
Cauze
pierderi enterale nlocuite incorect,
doar cu ap, ceai, suc de fructe
corectarea i.v. a pierderilor
cu ap liber
sol. de glucoz
soluii cu coninut prea de Na+
 Deshidratarea izonatriemic
(izoton)
Na+ plasmatic ~ normal (130-150 mEq/L)
organismul pierde n mod egal ap i Na+
semnele clinice = deshidratare hipotona
tegumente i mucoase - uscate
turgorul nu att de sczut
~ 75% din totalul deshidratrilor
majoritatea ncep ca izotone
aproape toate lichidele organismului (excepie
saliva, lacrimi) sunt izotone cu plasma -
HOMEOSTAZIE LICHIDIAN
TRATAMENT

Tratament etiologic
tratarea afeciunii care a condus la
deshidratare
diareea acut
vrsturile
pneumonia
Tratament patogenic
cel al SDA n sine
TRATAMENT

Tratamentul patogenic
scop principal - pstrarea funcional a
compartimentului plasmatic
volemia (compartiment relativ stabil i absolut
necesar homeostaziei organismului)
Tratamentului deshidratarii se confund cu
rehidratarea - nlocuirea apei i a electrolitilor
pierdui
2 metode de rehidratare:
* oral (per os) * parenteral (i.v.)
 Evaluarea gradului de deshidratare
timpul de reumplere capilar >2 secunde
turgorul cutanat
frecvena respiratorie
 Rehidratarea oral
vezi BDA

Indicaii
oSDA gr. I i II fr vrsturi
operistaltism prezent
 Rehidratarea parenteral
Indicaii
SDA gr. III
SDA gr. I+II cand continu vrsturile
bolnavul nu poate primi oral (stomatit, arsuri)
Calea de abord venos
dificil la nou-nscut i sugar
venele periferice colabate
ci posibile
sinusul longitudinal superior (dac FA deschis)
puncia osoas la nivelul tibiei
descoperirea venei cefalice la nivelul braului
linia de perfuzie instalat se va pstra 24 ore
 Metode de rehidratare parenteral
Rehidratarea standard
administrarea unor soluii hidroelectrolitice (Ringer, Ringer-
lactat, Starter, .a.)
scopul corectarea tulburrilor hidroelectrolitice i acido-bazice
pe parcursul a 24 - 48 ore
Rehidratarea dirijat
Metod de finee, dac rehidratarea standard eueaz
Corectarea tulburrilor hidroelectrolitice i acidobazice se face
pe baza datelor obinute prin flamfotometrie
ionograma plasmatic i urinar, parametrii microASTRUP
 Metoda standard
Calculul necesitilor curente (raia de intreinere)
Necesitile de ap
intre 3-10 kg G corporal 100 kcal/kg
intre 10-20 G corporal
1000 kcal + 50 kcal pt. fiecare kg > 10 kg
> 20 kg
1500 kcal + 20 kcal pt. fiecare kg > 20 kg

Formul simplificat (Chicoine, Ayotte) dup varst

sub 1 an: 90 ml/kg/zi
peste 1 an: (85 ml 3v)/kg/zi, v = varsta in an
Necesiti curente de electrolii
 Necesitile curente de
electrolii
15 ml ap provin din metabolismul
intermediar
100 ml ap + 3 mmol Na + 2 mmol K
Raportat la litru
1000 ml + 30 mmol Na + 20 mmol K
Soluia Fanconi
1/5 ser fiziologic + 4/5 glucoz 5%)
acoper necesitile curente de Na, aducand
30 mmol Na/L i 30 mmol Cl/L
+ aport energetic prin cele 40 g glucoz/1 L
Calculul deficitului (al pierderilor)
Pierdera de ap
procentajul scderii ponderale (prin cantrire)
Dac a pierdut la cantar 1 kg= 1 litru ap
Dac nu a fost cantrit anterior aprecierea dup aspectul
clinic
SDA gr. III peste 10%
SDA gr. II: 5-10%
SDA gr.I: 3-5%
Pierderea de electrolii
schema lui Darow-Viallate
100 ml de ap pierdut pe diverse ci
se pierd urmtorii electrolii:
Pierderea de electrolii n funcie de simptome
 Metodele standard in cont de cateva
reguli obligatorii

Durata deshidratrii
afecteaz, in timp, sectoarele hidrice
 Compoziia sectoarelor hidrice
foarte diferit
SEC: Na = 140 mEq/L; K = 5 mEq/L
SIC: Na = 10 mEq/L; K = 160 mEq/L
 Principiile rehidratrii parenterale
Umplerea rapid i completarea volumului circulant cu o
soluie izoton cu LEC (ser fiziologic, Ringer,
Ringerlactat,Starter)
Inlocuirea deficitului i necesitilor curente de ap i
electrolii printr-o soluie alctuit dup gravitatea i tipul
deshidratrii (hipo, hiper, izoton) soluie care se
administreaza in 24-48 ore.
Administrarea concomitent atat a deficitului cat i a
necesitilor curente de ap i electrolii, atat timp cat
administrarea oral nu este optim
Rehidratarea parenteral
Prima etap
combaterea ocului hipovolemic (colapsului)
Deshidratarea volumul SEC => perfuziei tisulare+ deteriorarea
funciei renale, tahicardie compensatorie, acidoz lactic
Colaps: scadere importanta sau prabusire TA
de urgen
n bolus 20 ml/kg i.v. (PEV) sol. cristaline (ser fiziologic, sol.
Ringer, etc)
substituieni de plasm (dextrani, produi de gelatin, albumin
uman 5-10%)
la nevoie se repet pn la refacerea volemiei (maximum este
de 60 ml/kg).
Dac circulaia nu se restabilete dup 40 ml/kg de sol. izoton,
trebuie s bnuim existena unei septicemii, oc cardiogen sau
hemoragie ocult.
 Rehidratarea parenteral
ocul anhidremic (ca i cel hemoragic) - se pierde lichid extracelular
(LEC) interstiial, care trece intravascular (unde presiunea coloid-
osmotic , pe seama glicemiei dup hemoragie)
Terapia intensiv
raportul dintre compartimentul plasmatic/interstiial= 1:3 =>
trebuie administrate de 3-4 ori mai multe lichide decat sangele
pierdut
Urmtoarea etap
refacere a LEC administrandu-se
primele 8 ore: din apa i electroliii pierdui,
urmtoarele 16 ore: cealalta
Concomitent- raia de intreinere
Rehidratarea dirijat
Necesit ionogramei plasmatice i a
celei urinare
Pentru corectarea electroliilor i
parametrii metodei microAstrup
Pentru corectarea dezechilibrelor acido-
bazice

 Valori normale
Ionograma, Astrup
Rehidratarea dirijat
Formula general de calcul
mEq de adm. = (Cd Ca) x 0,3 (0,6) x G
Cd = cifra dorit (n)
Ca = cifra actual (aparatului)
0,3 = coef. spaiului extracelular
0,6 = factor de distribuie pt. Na (difer pt.
K, HCO3)
DIAGNOSTICUL TULBURRILOR ACIDO-
BAZICE
Tulburarea pH pCO2 BS Compensare Compensare
(BE) (RA) Renal pulmonar

Acidoz metabolic Urin acid v. rapid, ampl

NH4 reabsorbia HCO3 pCO2

Acidoz respiratorie Idem

Alcaloz metabolic Urin alcalin v. superficial, rar,

NH4 reabsorbia HCO3 CO2

Alcaloz respiratorie Idem

Legend:
BE = excesul de baze; RA = rezerva alcalin; v = ventilaie, * =