EPIDEMIOLOGIA CANCERELOR

CURS

Institutul Oncologic Bucuresti

UMF Carol Davila
Departament Oncologie-Radioterapie
 Epidemiologia este tiina care studiaza distribuia i factorii determinani ai
bolilor (factori de rspndire, condiii, cauze) n populaia uman.
Epidemiologia reprezint studiul tiinific al factorilor care influeneaz frecvena si
distribuia bolii n populaia uman.
La baza studiilor epidemiologice sta conceptul de cauzalitate conform caruia o
anumita boala este determinata de factori masurabili si nu apare aleator.
Epidemiologia cancerului se ocup cu studiul rspndirii cancerului n populaia
uman n funcie de: sex, vrst, profesie, spaiu i timp, precum i a factorilor de
risc ce contribuie la aparitia cancerului intro populatie definita.
Scopul epidemiologiei este prevenia sau controlul bolilor sau problemelor de
sntate.
Informaiile obinute din studiile epidemiologice pot fi utilizate pentru a explica
etiologia unor boli, pot sugera posibile mecanisme de carcinogeneza.
Studiile epidemiologice pot ajuta la stabilirea riscului de cancer intro populatie si in
consecinta la elaborarea unor programe eficiente de screening si preventie.
De asemenea, pot predictiona sansele de supravietuire ale unui bolnav de canccer
in functie de diversi parametrii.
 Schematic, epidemilogia este divizat n trei categorii n funcie de scopul
su prinicipal:
descriptiv (studiul distribuiei cancerelor n populaie),
analitic (studiul relaiilor cauzale a unor factori de mediu asupra
cancerelor)
experimental sau de evaluare (studiul relaiilor cauzale, verifica prin
experimente pe animale ipotezele identificate).
 Epidemiologie oncologic descriptiv - indicatorii de sntate

n cadrul epidemiologiei descriptive se urmrete identificarea procesului

epidemiologic, urmat de msurarea i descrierea acestuia. n acest scop
se nregistreaz cazurile, se reconstituie evoluia fenomenului
epidemiologic i se stabilesc criteriile de distribuie ale bolii n
colectivitatea implicat.
Investigaiile statistice se bazeaz pe registrele naionale si regionale de
cancer, pe inciden (cazuri noi diagnosticate) i statisticile mortalitii.
Epidemilogia descriptiv se raporteaza la trei indicatori : numrul
persoanelor afectate de boal, lungimea perioadei de timp studiate ( n
general, un an) i populaia studiat.
Clasic, obiectivele epidemiologiei descriptive au constat iniial din studiul
numrului de persoane afectate de cancer, incidena, mortalitatea i
morbiditatea prin cancer.
 Indicatori de morbiditate (de boal)
A. Incidena este cea mai bun msur a frecvenei cancerului reprezint
numrul cazurilor noi (incidena) ce survin ntr-o populaie, exprimat ca
numr de cazuri la 100.000 de persoane anual.

Incidena reprezint numrul de cazuri noi ce apar ntr-o populaie cu risc

de boal ntr-o anumit perioad de timp (de obicei 1 an), i este
exprimat uzual la 100.000 locuitori.
La copii, cancerele fiind foarte rare, incidena se exprim ca numr de
cazuri la 1.000.000 locuitori.
Incidena msoar probabilitatea dezvoltrii bolii i compar ratele
dezvoltrii bolii ntre populaii.
Ratele de inciden pot fi calculate n funcie de: sex, vrst specific,
profesie, distribuie geografic i temporal sau ras.
Incidena = nr. de cazuri noi intro populatie/populatia totala in acel
moment 100.000
 B. Prevalena
Prevalena reprezint estimarea numrului total de persoane (cazuri noi
i preexistente) cu cancere care sunt n via la un moment dat
(prevalena punctiform) sau dup o perioad definit de timp
(prevalena periodic).

Prevalena reflect rspndirea unei boli ntr-o populaie i este utilizat

pentru a planifica distribuia seviciilor de sntate.
Cancerele cu mortalitate redus prezint o prevalen crescut. De
asemenea, cancerele n care mijloacele terapeutice actuale permit o
prelungire important a supravieuirii prezint o prevalen crescut
coresunztor unor costuri de ngrijire crescute.
Prevalena poate fi exprimat ca numr de cazuri la 100.000 de indivizi.
Prevalena crete odat cu incidena (numrul de cazuri) ce survin ntr-o
comunitate i cu durata bolii, descrete cu mortalitatea i cu ratele de
vindecare.

Prevalena = nr. de persoane cu cancer intrun anumit moment/populatia

totala in acel moment 100.000
 C.Indici de mortalitate
Mortalitatea reprezinta numarul de persoane decedate prin cancer
intrun anumit moment, intro populatie definita raportat la 100000 de
locuitori.

Informaiile cu privire la mortalitate sunt obinute n general avnd ca

surs certificatele de deces completate de medici.
Nivelul de mortalitate este definit obinuit pe o perioad de un an.
Acesta este un criteriu important pentru terapeut, iar stabilirea ratei de
mortalitate prin cancer depinde de exactitatea cu care sunt nregistrate
decesele.
Ratele de mortalitate sunt exprimate ca numr de decese la 100.000 de
locuitori pe an.

Mortalitatea = nr. de decese prin cancer intr-un anumit

moment/populatia totala in acel momentx100000
 Factori de risc

Cancerul=afectiune monoclonala cu origine intro prima celula alterata prin

mutatii acumulate progresiv
Frecventa mutatiilor creste in prezenta anumitor factori
Factori cauzatori sau etiologici aspect controversat deoarece cancerul
apare si la persoane neexpuse dupa cum exista persoane expuse care nu
dezvolta cancer
De ex. exista fumatori care nu fac cancer pulmonar ca si nefumatori care
fac, dar se stie ca numarul de imbolnaviri este substantial mai mare in
randul fumatorilor, deci exista o relatia de cauzalitate.

Somatici
Dependenti de stilul de viata
Factori de mediu
 Factori de risc somatici
=factori neinfluentabili, dependeti de bagajul genetic individual
Varsta >70% dintre cancere apar dupa 70 ani
(prin acumulari de erori genetice, expuneri prelungite la factorii de risc)
Anumite localizari au operioada max de risc-retinoblastom, tm Wilms-copii,
limfoame, sarcoame, tumori testiculare-tineri, cancer de prostata la
varstnici.
Sexul-femei cancere ginecologice; barbati cancere urogenitale
-cancere cu frecventa mai mare in functie de sex (mamar, tiroida-
femei; pulmonar, gastric-barbati)
-diferentele apar prin incarcatuta genetice diferita si expunere
diferita la factorii de risc in functie de sex
Factorii genetici o serie de gene patologice pot determina aparitia unui
cancer
-agregarea familiala-anumite cancere apar mai frecvent
in unele familii (prezenta BRCA1, BRCA2-cancer mamar, ovarian; sdr
genetice-Lynch, MEN I, II; FAP- familial adenomatous polyposis)
 Factori de risc dependenti de stilul de viata

Adoptarea unui stil de viata sanatos=modul cel mai la indemna prin care
fiecare individ isi reduce riscul de cancer
Tutunul- fumatul activ si pasiv - 30% din totalul cancerelor existente-
(pulmonar, sfera ORL, vezica urinara, sfera digestiva)
Alcoolul-risc de cancer orofaringian, esofagian, gastric, potenteaza efectul
carcinogen al fumatului in sfera ORL.
Dieta importanta in aparitia cancerelor digestive
Obezitatea cancer mamar, colon, rena;, endometrial.
Inactivitatea cancer mamar, colon, prostata, plaman
Medicamente chimioterapicele anticanceroase, agentii alchilanti,
preparate hormonale.
 Factori de risc legati de mediu

Microorganismele-carcinogeneza virala (10-29% din cancere-HPV, v

Epstein Barr, HBV, HCV)
-Helicobacter pylori-cancer gastric
-paraziti-Schistosoma aematobium-cancer al vezicii urinare
Poluarea cancere pulmonare
Radiatiile solare melanom, cc bazocelular, cc suamos
Radiatii ionizante-accidente nucleare leucemii acute, cancere de tiroida,
mamar; manevre rdiologice de diagnostic
Carcinogenii profesionali-azbest-cancer pulmonar, mezoteliom, industria
vopselurilor-cancer de vezica urinara, industria materialelor plastice cu
expunere la benzen-leucemii, limfoame.
Incidenta si mortalitatea globala
prin cancer
2012
GLOBOCAN