ARTICULA}IILE COLOANEI VERTEBRALE

Articula]iile coloanei vertebrale se pot clasifica \n:

- articula]iile corpilor vertebrali;

- articula]iile apofizelor articulare;
- articula]iile lamelor vertebrale;
- articula]iile apofizelor spinoase;
- articula]iile apofizelor transverse.

ARTICULA}IILE CORPILOR VERTEBRALI

Sunt amfiartroze (articula]ii semi-mobile). Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de fa]a articular`
inferioar` a unui corp vertebral [i de fa]a articular` superioar` a corpului vertebral subiacent. Suprafa]a
articular` are form` u[or concav`; datorit` incongruen]ei, \ntre suprafe]ele articulare se interpune discul
intervertebral. Acesta are o structur` fibro-cartilaginoas`, fiind alc`tuit la periferie din inelul fibros, iar \n centru
din nucleul pulpos.
Capsula articular` [i ligamentele: \ntre cele dou` corpuri vertebrale se afl` capsula articular` care
solidarizeaz` corpurile \ntre ele. Capsula este \nt`rit` la exterior de ligamentul vertebral comun anterior [i
ligamentul vertebral comun posterior.
ARTICULATIILE APOFIZELOR ARTICULARE

Sunt articula]ii plane ce permit numai simpla alunecare a suprafe]elor articulare una fa]` de
cealalt`. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de apofizele articulare.
Aparatul capsulo-ligamentar este format dintr-o capsul` foarte sub]ire; \n regiunile toracal`
[i lombar`, capsula este \nt`rit` de un ligament posterior. Sinoviala este foarte lax`.
Articula]iile apofizelor articulare joac` rolul unui adev`rat ghid al mi[c`rilor, limit#nd deplasarea
excesiv` a vertebrelor una fa]` de alta. Pentru fiecare vertebr` exist` dou` articula]ii apofizare superioare [i
dou` inferioare.

ARTICULA}IILE LAMELOR VERTEBRALE

|ntre lamele vertebrale nu exist` articula]ii propriu-zise. Ele sunt unite prin ligamente galbene
alc`tuite din fibre conjunctive elastice. Structura lor elastic` permite apropierea [i \ndep`rtarea lamelor
vertebrale una fa]` de alta \n timpul mi[c`rilor coloanei vertebrale.

ARTICULA}IILE APOFIZELOR TRANSVERSE

Apofizele transverse sunt unite prin ligamentele intertransversare care se \ntind de la baza apofizelor
p#n` la v#rful lor.
 COLOANA VERTEBRAL~

caracteristici anatomofunc]ionale [i biomecanice

Coloana vertebral` reprezint` un segment de mare importan]` func]ional` \n cadrul aparatului locomotor.
Ea este subdivizat` \n cinci regiuni, iar vertebrele din fiecare regiune prezint` anumite caracteristici
morfo-func]ionale ce le adapteaz` pentru \ndeplinirea a dou` func]ii importante ale coloanei vertebrale:
de a suporta anumite greut`]i [i de a asigura mobilitatea:

- suprafe]ele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebr` la alta (adaptare

datorat` solicit`rilor dinamice);
- \n regiunile cervical` [i lombar`, diametrul transversal al corpurilor vertebrale este mai mare
dec#t cel sagital (capacitate mai mare de a efectua flexie/extensie);
- apofizele transverse ale vertebrelor cervicale (C2- C7) au rol de stabilizare a coloanei prin
a[a-zisul mecanism de z`vor#re (\ntre ele [i apofizele articulare inferioare se realizeaz` un unghi de 50-
90 - unghi transverso-articular). |n mi[c`rile de extensie, \nclinare lateral` [i rota]ie, v#rfurile apofizelor
articulare superioare ale vertebrelor subiacente se blocheaz` \n apofizele transverse ale vertebrelor
supraiacente.
- vertebrele lombare sunt cele mai voluminoase; din profil, corpul lor este mai \nalt anterior
comparativ cu partea posterioar`. Se poate aprecia lordoza lombar`, radiologic, utiliz#nd indicele
lombar:

\n`l]imea corpului posterior

Indice lombar = ------------------------------------- - 100
\n`l]imea corpului anterior

La om, acest indice este inferior lui 100; la animale este superior.
Articula]iile intervertebrale sunt amfiartroze perfecte. |ntre suprafe]ele articulare, u[or concave, ale
corpurilor vertebrale, se afl` discurile intervertebrale.

Fiecare disc intervertebral prezint` un inel fibros, dispus periferic [i un nucleu pulpos, a[ezat
central. |n constitu]ia inelului fibros se g`sesc lame de fibre conjunctive inserate profund pe zona
compact` osoas`; ele sunt dispuse oblic fa]` de vertebre [i se \ncruci[eaz` \ntre ele. Sunt mai numeroase
\n zona anterioar` a inelului fibros [i mai rare posterior (aici orientarea lor devine aproape paralel`).
|ntre lamele conjunctive se g`se[te o substan]` numit` ciment, \n cantitate mai redus`
posterior (o explica]ie a posibilit`]ii mai frecvente de herniere a nucleului pulpos spre canalul vertebral).
O alt` particularitate este aceea c` rezisten]a inelului fibros cre[te de la centru c`tre periferia
acestuia. |n situa]iile c#nd discul este \nc`rcat, el diminu` \n \n`l]ime [i se l`]e[te (\n realitate fibrele
inelului se \ncruci[eaz` oblic realiz#nd un anume unghi, care se mic[oreaz` c#nd discul este \nc`rcat).
Nucleul pulpos are capacitatea de a capta [i men]ine apa. |n func]ie de presiunile exercitate
asupra lui el pierde apa [i \[i diminu` fluiditatea; astfel, c#nd pierde apa, \n interiorul lui se dezvolt` o
for]` de imbibi]ie ce va cre[te propor]ional cu cantitatea de ap` pierdut` p#n` \n momentul \n care
presiunea exercitat` [i for]a de imbibi]ie se echilibreaz`.

Daca analizam coloana vertebral` \n totalitate, nucleul pulpos se afl` la jum`tatea distan]ei
\ntre fa]a anterioar` a coloanei [i planul interliniilor articulare ale articula]iilor apofizelor articulare, fapt
ce permite o mi[care perfect` de bascul`; analiza pe regiuni la nivelul coloanei vertebrale ne arat` c`, la
nivel cervical, nucleul pulpos este a[ezat la unirea treimii anterioare cu cea mijlocie, \n timp ce la nivel
toracal [i lombar nucleul pulpos este a[ezat la unirea treimii mijlocii cu cea posterioar`.
De men]ionat c` aceste pozi]ii ale nucleului pulpos nu sunt fixe, exist#nd posibilitatea
mobiliz`rii nucleului pulpos \n cursul mi[c`rilor. Aceste deplas`ri sunt posibile datorit` propriet`]ilor sale
legate de con]inutul de ap`: este deformabil, elastic [i expansibil.
La adult, discul intervertebral nu este vascularizat, nutri]ia realiz#ndu-se prin imbibi]ie.
Rolul discurilor intervertebrale:

favorizeaz` elasticitatea coloanei vertebrale

contribuie la men]inerea curburilor coloanei vertebrale
direc]ioneaz` for]ele exercitate asupra coloanei \n diferite direc]ii
amortizeaz` [ocurile sau presiunile

Discurile intervertebrale sunt supuse, \n anumite pozi]ii ale corpului, anumitor presiuni;
exemplu: \n pozi]ie ortostatic`, la nivelul discului C6-C7 este o presiune de 3 Kg, la nivel T4-T5 = 17
Kg, iar la nivel L4-L5 = 47 Kg.
C#nd se execut` ridicare de greut`]i, aceste presiuni cresc vertiginos ajung#nd la 1200 Kg
pe un nucleul pulpos. Discul intervertebral, \n astfel de situa]ii, nu este distrus deoarece, \n
momentul \nc`rc`rii discului, 2/3 sau chiar 3/4 din for]a exercitat` va fi absorbit` de eforturile
tangen]iale care vor dilata discul intervertebral (\n acest fel, numai 1/3 sau 1/4 din presiune se va
transmite subiacent). Mai intervin, de asemenea, mu[chii abdominali, toracici [i diafragma, care vor
desc`rca presiunile spre bazin (aproximativ 1/3 din presiune).

Aparatul ligamentar al coloanei vertebrale cuprinde ligamentul vertebral comun anterior [i

ligamentul vertebral comun posterior, dou` benzi ce se \ntind pe toat` lungimea coloanei vertebrale.
Statica coloanei vertebrale

|n ortostatism, precum [i \n repaus, coloana vertebral` are o direc]ie vertical` [i form` u[or
sinuoas`. Curburile fiziologice ofer` rezisten]` la presiunile verticale, atenueaz` [ocurile [i favorizeaz`
men]inerea echilibrului coloanei vertebrale pe bazin. Acest fapt se datoreaz` \n m`sur` egal` [i
tonusului musculaturii, elasticit`]ii ligamentelor [i a discurilor intervertebrale. Ca atare, atitudinea
coloanei vertebrale depinde de v#rst`, sex, profesiune, etc.
|n ortostatism, la adult, linia gravit`]ii trece \naintea articula]iei atlanto-occipitale, anterior
umerilor, posterior capetelor femurale, anterior de axul transversal al articula]iei genunchiului [i
posterior celui tibiotarsian. Astfel, din cauza curburilor coloanei, proiec]ia centrilor de greutate ai
segmentelor nu se reg`se[te pe linia proiec]iei centrului general de greutate al corpului, acest fapt
duc#nd la solicit`ri rota]ionale de la o vertebr` la alta, solicit`ri ce vor trebui s` fie neutralizate c`ci tind
s` accentueze curburile.
Neutralizarea se va realiza cu ajutorul ligamentelor: \n regiunea toracal` a coloanei, for]a
ligamentului vertebral longitudinal posterior nu permite pr`bu[irea coloanei toracale anterior;
invers \n regiunile cervical` [i lombar` : aici intervine ligamentul vertebral longitudinal anterior.
Un rol important \n neutralizarea for]elor ce tind s` duc` la pr`bu[irea coloanei \l au [i
discurile intervertebrale; acestea nu stau \n tensiune, ca \n cazul ligamentelor, ci sub presiune.
|ntre ligamente [i discuri ia na[tere a[a-zisul echilibru intrinsec (stare de echilibru \ntre
for]e) fapt ce explic` de ce coloana vertebral` continu` s`-[i p`streze curburile chiar dac` elimin`m to]i
mu[chii. \n plus, coloana vertebral` dispune [i de un echilibru extrinsec realizat de c`tre tonusul unui
mare num`r de grupe musculare.
Sunt descrise 5 tipuri de ]inut` (dup` F. Staffel):

spate normal
spate rotund (foarte frecvent)
spate plat
spate concav-plat (lordotic)
spate concav-rotund

}inuta coloanei vertebrale difer` de la individ la individ \n func]ie de accentuarea sau diminuarea
curburilor \n plan sagital ca rezultat la gradului de \nclinare anterioar` a bazinului.
A.B. Appleton descrie pozi]ia bazinului \n cadrul tipurilor de ]inut` (postur`), consider#nd c`
tipul de postur` este dependent de suportul pelvin; astfel, el define[te 3 tipuri de suport pelvin:

suport pelvin neutru (cel mai frecvent)

suport pelvin proiectat \nainte
suport pelvin proiectat \napoi

El are 3 puncte de reper pe o vertical`:

punctul cel mai posterior al occipitalului

punctul cel mai posterior al perimetrului toracic
punctul cel mai posterior al c`lc#ielor

Dac`, fa]` de aceast` vertical`, punctul superior al plicii fesiere se afl` cu peste 25 mm \nainte, avem un
suport pelvin proiectat \nainte (corespunde spatelui rotund), dac` punctul superior al plicii fesiere se afl`
cu peste 18 mm \napoi, avem un suport pelvin proiectat \napoi (corespunde spatelui concav-plat [i
concav-rotund), iar dac` punctul superior al plicii fesiere se afl` cu maxim 25mm \nainte sau maxin 18 mm
\napoi = avem un suport pelvin neutru (corespunde spatelui normal).
 Biomecanica coloanei vertebrale

La nivelul coloanei vertebrale se realizeaz` mi[c`ri complexe printr-un cumul de u[oare deplas`ri
ale corpurilor vertebrale, ce se desf`[oar` la nivelul discurilor intervertebrale dar [i la nivelul
celorlalte articula]ii. Astfel, deplas`rile de la nivel intervertebral sunt permise datorit` nucleului
pulpos, nucleu ce joac` rol de rulment. Prin elasticitatea sa, nucleul pulpos va permite
efectuarea de mi[c`ri la nivelul coloanei vertebrale [i va elimina efectele presiunilor excesive,
deplas#ndu-se spre posterior, \n cazul flexiei coloanei [i invers \n cazul extensiei.

Mi[c`rile posibile la nivelul coloanei vertebrale sunt:

flexie/extensie
\nclinare lateral`
rota]ie
circumduc]ie

Flexia

|n mi[carea de flexie a coloanei vertebrale, partea anterioar` a discurilor intervertebrale este

comprimat`, iar ligamentul vertebral longitudinal posterior [i mu[chii spatelui sunt \n tensiune.
Mi[carea este ini]iat` de mu[chii drept abdominal, oblic extern, oblic intern, psoas iliac,
sternocleidomastoidieni [i gradat` de antagoni[ti: extensorii coloanei.
|n timpul flexiei sacrul este fixat, segmentele coloanei av#nd un grad diferit de participare la
mi[care; astfel, amplitudinea cea mai mare a flexiei este \n regiunile cervical` [i lombar`.

Extensia

|n mi[carea de extensie a coloanei vertebrale, partea posterioar` a discurilor intervertebrale este

comprimat`, iar ligamentul vertebral longitudinal anterior [i mu[chii abdomenului sunt \n tensiune.
Mi[carea este ini]iat` de mu[chii [an]urilor vertebrale [i apoi controlat` de grupul anterior muscular.
Extensia este mai ampl` \n regiunea cervical` (60), mai pu]in ampl` \n cea toracal` (55) [i de amplitudine
redus` \n regiunea lombar` (30).
Elementul blocant al extensiei este reprezentat de ultima faz` de intrare \n contact a apofizelor articulare
[i a celor spinoase.

|nclinarea lateral`

Acest tip de mi[care are o amplitudine de aproximativ 17, cu un maxim \n segmentul toracal al coloanei
vertebrale. Exist` posibilitatea cre[terii gradului amplitudinii mi[c`rii dac` se execut` [i o oarecare rota]ie.
Mu[chii ce execut` mi[carea sunt: m.p`trat lombar, m. psoas iliac, . intertransversali, m.drept lateral al
capului, mu[chii din sistemul transversospinos.

Rota]ia

Mi[carea este diferit` de la segment la segment; astfel, \n regiunea cervical` ea este de amplitudine
maxim`, comparativ cu restul regiunilor coloanei vertebrale (aproximativ 75). |n regiunea toracal`, rota]ia
se execut` \n combina]ie cu \nclinarea lateral` [i are amplitudine mic`. La nivel lombar, rota]ia se execut`
c#nd coloana este \n extensie; ea nu este posibil` (lombar) c#nd coloana vertebral` se afl` \n flexie.
Mu[chii ce execut` rota]ia sunt: m.oblici abdominali, m.intercostali, mu[chii din sistemul
spinotransversar.
 ARTICULA}IA TEMPORO-MANDIBULAR~

Articula]ia temporo-mandibular` este singura articula]ie mobil` a capului.

Suprafa]a articular` a mandibulei: condilul mandibular (c#te unul de fiecare parte); convex, prezent#nd 2
fe]e: anterioar` [i posterioar`.
Suprafa]a articular` a temporalului: prezint`, dinspre anterior spre posterior, condilul temporalului (form`
convex`) [i cavitatea glenoid` a temporalului (form` elipsoidal`)
Suprafe]ele articulare sunt incongruente [i de aceea apare un menisc (are form` eliptic`)
Suprafe]ele articulare sunt unite printr-o capsul` articular`, \nt`rit` la exterior de ligamentele
laterale: extern (ligamentul sfenomandibular, ligamentul stilomandibular, ligamentul pterigomandibular)
[i intern.
Meniscul \mparte cavitatea articular` \n etaj suprameniscal [i etaj inframeniscal.

Particularit`]i biomecanice ale articula]iei temporo-mandibulare

Articula]ia temporo-mandibular` este cea mai evoluat` articula]ie a omului precum [i cea mai frecvent solicitat`. Pe scara
evolu]iei, odat` cu sta]iunea biped` a ap`rut [i un element specific : tuberculul articular, element datorit` c`ruia devine posibil`
alunecarea anterioar` a condililor occipitali [i implicit deschiderea complet` a gurii f`r` a se comprima organele g#tului.

Suprafe]e articulare:

a. din partea osului temporal fosa mandibular`, o depresiune cu axul oblic orientat dinainte - \napoi [i dinafar`-\n`untru
(axele celor dou` fose mandibulare converg spre marginea anterioar` a g`urii occipitale). Numai partea anterioar` a fosei este
articular`. Anterior fosei mandibulare se afl` tuberculul articular, o alt` suprafa]` articular` a osului temporal.

b. din partea mandibulei condilul mandibulei ce prezint` doar anterior o suprafa]` articular`.

c. discul articular - alc`tuit din ]esut fibro-elastic, \mparte cavitatea articular` \n dou` etaje. Are rol deosebit \n ceea ce
prive[te realizarea congruen]ei articulare, izolarea condilului de fosa mandibular` (determin#nd dou` cavit`]i articulare fiecare
cu tipul s`u de mi[care), amortizarea presiunilor \ntre suprafe]ele articulare.
Mijloace de unire:

capsula articular` - este aderent` la disc ceea ce face s` definim dou` etaje
articulare: supra [i inframeniscal. Capsula este mai sub]ire [i mai lax` anterior;
posterior este mai groas`, aici, \n structura sa intr#nd o serie de fibre elastice
ce formeaz` fr#ul posterior ce are rolul de a limita deplasarea \nainte a
discului [i a capului mandibulei (\n mi[carea de cobor#re), precum [i rolul de
a le readuce \n pozi]ia ini]ial` (c#nd mandibula revine \n pozi]ie normal`).
ligamente: ligamentul lateral principalul mijloc de \nt`rire a capsulei;
ligamentul medial. Ambele ligamente se opun deplas`rii laterale a condilului.

Mecanica articula]iei temporo-mandibulare

Defini]ia func]ional` a articula]iei temporo-mandibulare este aceea de articula]ie

bicapsular`, monokinetic`, complex`. Ea este singura articula]ie din corpul uman \n care vin \n
contact dou` fe]e articulare convexe (cea a capului mandibulei [i cea a tuberculului articular.
Prezen]a discului articular divide articula]ia \ntr-un etaj suprameniscal (caracterizat
prin mi[c`ri de alunecare sau transla]ie) [i altul inframeniscal (caracterizat prin mi[c`ri de rota]ie).
Prin aderen]a discului la capsula articular`, articula]ia temporo-mandibular`, bilateral`, simetric`,
este transformat` \n patru articula]ii cu sinoviale distincte. Func]ional, acest fapt duce la
cre[terea gradelor de mobilitate ale articula]iei.
Articula]ia temporo-mandibular` prezint` mi[c`ri de ridicare [i cobor#re, mi[c`ri de
alunecare \nainte [i \napoi [i mi[c`ri de lateralitate.
Mi[carea de cobor#re a mandibulei

Are dou` componente:

o component` de alunecare \nainte, realizat` \n etajul suprameniscal. (capul mandibulei [i discul

articular alunec` dinapoi \nainte pe fosa mandibular`);
o component` de rota]ie a capului mandibulei, realizat` \n etajul inframeniscal (capul mandibulei
realizeaz` rota]ia pe fa]a inferioar` a discului articular, deplas#ndu-se \nainte)
Ambele componente se petrec \n jurul unui ax transversal ce trece prin cele dou` ramuri ale mandibulei.

Mu[chii motori: ini]ial ac]ioneaz` mm.pterigoidieni laterali, apoi ac]iunea este continuat` de m.
milohioidieni [i m.digastrici. Un alt element este for]a de gravita]ie (care intervine secundar \n aceste
mi[c`ri). Limitarea mi[c`rilor este realizat` de ligamentele laterale.

Mi[carea de ridicare a mandibulei

Este o mi[care ce se realizeaz` \n sens invers celei precedente, sub ac]iunea mu[chilor
maseteri, pterigoidieni mediali [i temporali. |n urma acestei mi[c`ri, capul mandibulei ajunge \n partea
anterioar` a fosei mandibulare, posterior de tuberculul articular, timp \n care arcadele dentare, inferioar`
[i superioar`, vin \n contact direct. Astfel, \n aceast` pozi]ie, fa]a convex` a tubercului articular (posterior)
[i arcadele dentare realizeaz` un arc de cerc al c`rui centru este \n orbit` pozi]ie ce explic` modul \n
care intervin cele dou` elemente de mai sus \n conducerea osoas` a mi[c`rilor de anteduc]ie [i
retroduc]ie ale mandibulei.

|n mi[carea de ridicare intervin:

for]a mu[chilor ridic`tori (rezultanta ac]iunii for]ei mu[chilor ridic`tori este paralel` cu marginea
anterioar` a procesului coronoid; ea se descompune \n: o for]` activ` asupra alimentelor, o for]` ce
determin` ap`sarea tuberculului articular de c`tre capul mandibulei [i o for]` ce \mpinge capul mandibulei
 - p#rghie de gradul III (este reprezentat` de o linie oblic` care une[te punctul de sprijin din
articula]ia temporomandibular` - cu rezisten]a dat` de alimentele dintre arcadele dentare);
- rezisten]a dat` de alimente.

Mi[c`rile de lateralitate ale mandibulei (diduc]ie)

Sunt mi[c`ri alternative de rota]ie ale mandibulei \n jurul unui ax vertical ce str`bate colul mandibulei (c#nd
gura este deschis`).
Secven]ele mi[c`rilor sunt:

- un condil r`m#ne fix, execut#nd mi[c`ri de rota]ie \n jurul axului vertical, \n etajul inframeniscal; el are rol
de pivot [i se nume[te condil de mastica]ie;
- cel`lalt condil se deplaseaz` anterior pe tuberculul articular, printr-o mi[care de alunecare realizat` \n
etajul suprameniscal; el se nume[te condil de balans. Alunecarea lui se face pe un arc al c`rui centru este
condilul de mastica]ie. |n acest fel, mandibula, \n ansamblu, se deplaseaz` spre lateral, spre condilul de
mastica]ie.
- \n al treilea timp, rolurile se inverseaz`: condilul de balans devine condil de mastica]ie [i invers, iar
mandibula sufer` o deplasare \n partea opus`.
mi[c`rile au loc sub ac]iunea mu[chilor pterigoidieni laterali (contrac]ie alternativ`)

Mi[c`rile de proiec]ie \nainte [i \napoi (anteduc]ie sau propulsie/ retroduc]ie sau retropulsie)

Sunt mi[c`ri efectuate \n etajul suprameniscal. Astfel, la proiec]ia \nainte, capetele mandibulei [i discurile
articulare alunec` sub tuberculii articulari, iar la proiec]ia \napoi capetele mandibulei sunt readuse \n fosele
mandibulare.
Mi[carea de anteduc]ie este efectuat` de mu[chii pterigoidieni laterali, iar cea de retroduc]ie de
mu[chii temporali (fibrele posterioare).
ARTICULA}IILE CRANIULUI CU COLOANA VERTEBRAL~

Craniul se articuleaz` cu coloana vertebral` prin intermediul a dou` articula]ii: una superioar`,
numit` articula]ia atlanto-occipital` [i alta inferioar`, numit` atlanto-axoidian`.

Articula]ia atlanto-occipital`

suprafe]e articulare: condilii occipitali + masele laterale ale atlasului (cavit`]i glenoide);
mijloace de unire: capsula articular` + dou` membrane (atlanto-occipitale, anterioar` [i posterioar`)

Articula]ia atlanto-axoidian`

Articula]ia \ntre atlas [i axis include trei articula]ii: dou` articula]ii laterale [i una median` (fiind un tot
func]ional).

A. articula]iile atlanto-axoidiene laterale

suprafe]e articulare: fe]ele inferioare ale maselor laterale ale atlasului + procesele articulare
superioare ale axisului
mijloace de unire: capsula articular` + dou` membrane atlanto-axoidiene (anterioar` [i posterioar`).

B. articula]ia atlanto-axoidiana median` (numit` [i atlanto-odontoidian`)

suprafe]e articulare: inelul osteofibros al atlasului + dinte axis; inelul osteofibros al atlasului este
format din: arc anterior atlas + ligament transvers atlas + dou` fascicule (transverso-occipital [i
transverso-axoidian) (ansamblul format de ligamentul transvers cu aceste dou` fascicule se nume[te
ligament cruciform al atlasului).
mijloace de unire: ligamentul apical al dintelui + ligamentele alare + membrana tectoria.
Zona occiput C2 mi[c`ri:

Flexie / extensie

Flexia/extensia se realizeaz` la nivelul a 20-30 amplitudine, \n articula]ia atlanto-occipital`, \n jurul unui

ax transversal prin centru condililor occipitali [i \ntr-un plan sagital. Mu[chi flexori: m. lungul capului,
m.drept anterior al capului, m.sternocleido-mastoidian. Elemente frenatoare: ligamentele posterioare.
Mu[chi extensori: m. mare drept posterior al capului, m.oblic superior al capului. Elemente frenatoare:
ligamentele anterioare.

Rota]ia

Acest tip de mi[care se realizeaz` la nivelul articula]iei atlanto-axoidiene, \n jurul unui ax vertical ce trece
prin dintele axisului, \ntr-un plan transversal. Amplitudinea mi[c`rii este de aproximativ 30. Mu[chii ce
particip` la mi[care sunt: m.oblic inferior al capului, m.mare drept posterior al capului, m.splenius,
m.sternocleidomastoidian, m.trapez. Limitarea mi[c`rii o fac ligamentele alare.

|nclinarea lateral`

Este o mi[care limitat` la aproximativ 15, executat` \n jurul unui ax sagital (ce str`bate fiecare condil
occipital), \ntr-un plan frontal. Mu[chii ce realizeaz` mi[carea sunt: m.drept lateral al capului,
m.sternocleidomastoidian, m.oblic superior al capului, m.splenius.
TORACELE

caracteristici func]ionale [i biomecanica

Toracele este alc`tuit din cele 12 vertebre toracale, coaste [i stern. |n ansamblu, toracele are forma unui
trunchi de con:

exotoracele prezint` patru fe]e:

fa]a anterioar`, delimitat` de dou` linii oblice (care trec prin unghiurile anterioare ale coastelor);
fa]a posterioar`, delimitat` de dou` linii oblice (care trec prin unghiurile costale);
dou` fe]e laterale, convexe (alc`tuite din corpurile coastelor [i spa]iile intercostale).

endotoracele prezint` patru fe]e: anterioar`, posterioar`, dou` laterale.

v#rful este situat \ntr-un plan oblic, dinapoi \nainte [i de sus \n jos.
baza are diametre mari.

Coastele se articuleaz` oblic pe coloana vertebral` toracal`. Apoi iau o direc]ie \n jos [i \n afar` realiz#nd
unghiul costovertebral. Coastele intr` \n contact cu apofizele transverse apoi realizeaz` arcul costal, ce
prive[te \n`untru (curbura prin \nconvoiere). |n acela[i timp, coastele se [i r`sucesc, \n jurul axului lung
al lor, realiz#nd curbura de torsiune.
 ARTICULA}IILE TORACELUI

Se clasific` \n:
- articula]ii costo-vertebrale;
- articula]ii costo-transversare;
- articula]ii costo-condrale;
- articula]ii condro-sternale.

ARTICULA}IILE COSTO-VERTEBRALE

Sunt articula]ii plane. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de fe]ele articulare ale capetelor costale [i
fe]ele articulare ale corpilor vertebrali toracali. Cele dou` suprafe]e articulare sunt ]inute \n contact de o
capsul` articular` \nt`rit` de dou` ligamente: ligamentul costo-vertebral anterior [i ligamentul costo-vertebral
posterior (sunt ligamente extra-articulare). |n interiorul articula]iei exist` [i un ligament interosos.

ARTICULA}IILE COSTO-TRANSVERSALE

Sunt articula]ii plane. Se realizeaz` \ntre fa]etele articulare ale tuberozit`]ilor costale [i fa]etele articulare ale
apofizelor transverse. Suprafe]ele articulare sunt ]inute \n contact de o capsul` articular` foarte sub]ire,
\nt`rit` de 4 ligamente: costo-transversale anterior, posterior, superior [i inferior.
ARTICULA}IILE COSTO-CONDRALE

Sunt articula]ii fixe (sincondroze). La nivelul lor periostul coastelor se continu` cu pericondrul cartilajului
costal.

ARTICULA}IILE CONDRO-STERNALE

Sunt articula]ii plane. Se realizeaz` \ntre cartilajele costale [i fa]etele articulare ale sternului, de la nivelul
marginilor laterale ale acestuia, numite incizuri costale.
Suprafe]ele articulare sunt ]inute \n contact de o capsul` articular`, de dou` ligamente condro-sternale
(anterior [i posterior) [i de un ligament interosos.
Diafragma: este un mu[chi ce separ` cavitatea toracic` de cea abdominal`, fiind convex spre superior
(bolta diafragmatic`). |n centru prezint` o aponevroz` rezistent` numit` centru frenic. De la acest
nivel pornesc radiar fascicule musculare ce se vor insera pe segmentele inferioare ale cutiei toracice
precum [i pe primele trei vertebre lombare (inser]ia pe vertebre se face prin fascicule musculare
organizate \n cordoane numite st#lpii diafragmei).
C#nd diafragma se contract`, se m`re[te diametrul vertical al cutiei toracice; fasciculele costale ale
diafragmei vor ridica, prin contrac]ia lor, coastele [i astfel se va m`ri diametrul transversal al cutiei
toracice.

Mi[c`rile realizate la nivelul cutiei toracice se materializeaz` prin inspir [i expir. Pentru efectuarea ritmic`
a timpilor respiratori este nevoie de un grad mare de mobilitate a cutiei toracice. |ntruc#t coloana
toracal` [i sternul sunt rigide, mobilitatea cutiei toracice va fi strict legat` de gradul de mobilitate al
coastelor. Acestea pot efectua mi[c`ri de ridicare [i mi[c`ri de cobor#re, \n urma c`rora unghiul
costovertebral se va m`ri sau mic[ora.
De men]ionat c`, datorit` dispozi]iei anatomice a articula]iilor toracelui, concomitent cu mi[carea de
ridicare a coastelor se realizeaz` [i o proiec]ie \nainte, \ndep`rtare lateral` [i rota]ie.
Pe parcursul mi[c`rilor, coastele se comport` ca p#rghii de gradul III, \n care punctul de sprijin este
reprezentat de articula]ia costovertebral`, punctul de aplicare al for]ei este zona de inser]ie muscular`
pe corpul coastei, iar rezisten]a este reprezentat` de partea anterioar` a coastei.

Mu[chii inspiratori: diafragma, scalenii, pectoralii, din]atul postero-superior, din]atul anterior,

intercostali externi.
Mu[chii expiratori: drept abdominal, oblici abdominali, transvers al abdomenului, din]at postero-
inferior, din]at anterior, intercostali interni.