ASISTENTA MEDICALA PRIMARA

DEFINIRE CONCEPTUALA SI ROLUL

MEDICULUI DE MEDICINA FAMILIEI
Sef Lucrari Dr. Rodica-Maria Onofrei, M.D
 Principiile Medicinei de Familie
Fiind o disciplin medical distinct a fost necesar s-i elaboreze propriile principii spre a se
individualiza de celelalte specialiti medicale. Principiile acestei specialiti rezid din
problemele concrete pe care medicul de familie trebuie s le rezolve. Medicina de familie are
cteva principii generale care o deosebesc de celelalte specialiti medicale i reuesc s
compenseze deficienele pe care ultraspecializarea le-a generat asupra asistenei medicale a
populaiei.
Principiile medicinei de familie
1 Asistena medical primar
2 Asistena medical continu
3 Asistena medical individualizat i de sintez
4 Asistena medical a familiei
5 Asistena medical comunitar
6 Abordare ecologic a problemelor medicale

B. Gay sublinia c medicina de familie reprezint o medicin primar ce asigur n acelai

timp continuitatea asistenei medicale, coordonarea serviciilor de sntate, fiind centrat pe
individ i comunitate.
 Asistena medical primar (de prim contact) implic
urmtoarele aspecte:
Asistena medical a omului sntos. Acest aspect al principiului se adreseaz unui
segment important de populaie i este asigurat prin efectuarea controalelor medicale
periodice, examinrilor de bilan, aciuni de prevenie primar.

Asistena medical a omului aparent sntos. Acesta prezint o sntate satisfctoare

datorit prezenei factorilor de risc i este de asemenea un segment populaional important
ce nu manifest acuze subiective, nu are modificri obiective clinice i care de asemenea se
afl numai sub supravegherea special a medicului de familie. Acesta evideniaz prezena
factorilor de risc (comportamentali, alimentari, genetici) i alctuiete o riscogram
individual sau a comunitii deservite. n funcie de aciunea convergent a mai multor
factori de risc populaia va fi mprit n subgrupe cu risc prezent, cu risc nalt, cu risc
crescut. Aceste subclasificri determin ierarhizarea i individualizarea aciunilor de
combatere a factorilor de risc efectundu-se prevenia primar.

Asistena medical curativ. Implic buna pregtire profesional, existena unei largi
culturi medicale, abiliti decizionale i de ngrijire, efectuarea de educaie medical continu.
 Avantajele asistenei medicale primare

Accesabilitate crescut i permanent

Adresabilitate uoar i direct
Specialitate deschis tuturor problemelor de sntate
Gate-keeper pentru intrarea n sistemul de sntate

Asistenei medicale primare i revine sarcina de a depista mbolnvirile n faza

iniial, de a continu si supraveghea terapia instituita in cadrul celorlalte specialitati i
bineinteles de asigura preventia primara, secundara si tertiara.
 Funciile medicului de familie

Asigur o bun accesabilitate a pacienilor n sistemul de sntate

Asigur asistena medical primar

Asigur ndrumarea pacienilor spre serviciile de specialitate n cadrul unui

consult interdisciplinar

Asigur asistena medical personalizat a pacienilor si ocupndu-se nu numai

de o boal ci i de asocierile dintre acestea indiferent de vrst, sex

Asigur asistena medical continu pentru pacienii si

 Funciile medicului de familie

Asigur asistena medical curativ pentru o multitudine de afeciuni, prin

profesionalism i pregtire teoretic i practic rezolvnd 85% din cazuistica
cabinetului

Asigur supravegherea strii de sntate a populaiei sntoase promovnd

sanogeneza

Asigur pentru grupele de populaie sntoas dar supus riscului de

mbolnvire identificarea factorilor de risc i aplicarea aciunilor de combatere a
acestora prin prevenia primar.

Particip la descoperirea precoce a mbolnvirilor i aplicarea tratamentului

adecvat realiznd supravegherea medical continu, efectund i activiti de
prevenie secundar
 Funciile medicului de familie

Asigur aplicarea msurilor de prevenie teriar n cazul supravegherii la

domiciliu pentru maladiile cronice cu risc de decompensare

Particip la aciuni de prevenie specific pentru anumite afeciuni cu risc

crescut de contagiozitate (TBC)

Asigur supravegherea i aplicarea de msuri de recuperare i reabilitare

Asigur ngrijiri medicale paleative i terminal pentru pacienii si

Realizeaz o cercetare medical proprie prin identificarea riscului de mbolnvire

a modificrilor morbiditii teritoriale

Realizeaz un management adecvat al cabinetului i se ocup de ridicarea

pregtirii profesionale a membrilor echipei sale de sntate
SINDROMUL FEBRIL

Sef Lucrari Dr. Rodica-Maria Onofrei, M.D

 Clinica sindromul febril
Def: Starea febrila reprezinta o crestere anormala a temperaturii corporale datorata
unei modificari a centrului termoreglator hipotalamic prin mecanisme
fiziopatologice sub actiunea unor factori pirogeni, exogeni sau endogeni.

! Temperatura normala = 37C cu o variatie maximala intre 37,2C la ora 6 si 37,7C

la ora 16

Creterea temperaturii corporale peste 37,5C este nsoit de modificri ale frecvenei
cardiace (tahicardie) i ale respiraiei (tahipnee), tulburri nervoase (astenie, torpoare,
agitaie), accelerarea catabolismului, modificri ale secreiei salivare, sete, inapeten i
alterarea strii generale.
Clinic, febra este un indicator sigur i foarte sensibil de boal, semnalnd prin prezena sa
un proces patologic important, cu rsunet general asupra organismului.

n funcie de valorile termice nregistrate se vorbete despre:

-subfebrilitate (37 - 37,5C)
-febr moderat (37,6 - 39C)
-febr ridicat (39,1 - 41C)
-hiperpiremie (41,1 - 42C)
 Clinica sindromul febril

Etiopatogenia febrei:

-Cauze infectioase: - Bacteriene: otite, sinuzite, amigdalite, abcese, pneumonii,

pleurezii, colecistite, peritonite, ITU
- Virale: rujeol, hepatit, grip, mononucleoz, varicel,
encefalite, meningite
- Parazitare: malarie, amoebiaza, trichinoza

- Cauze neinfectioase - Boli ale sistemului nervos: hematom subdural, TU cerebrale, AVC
- Boli de colagen: LES, PR, vasculite, boala Crohn
- Neoplazii: boala Hodgkin, mielom multiplu, leucemie acut
- Boli endocrine: hipertiroidie
- Boli metabolice: sindrom hiperanabolic
- Traumatisme: hematoame, distrucii tisulare
- Medicamentoase: barbiturice, morfina, penicilina

- FCN este enuntata atunci cand febra depaseste 38,3C la masuratori timp de 2 sapt. si o
sapt. de investigatii in spital fara a se putea stabili diagnosticul. Cauza poate fi: neoplasm,
febra medicamentoasa
 Clinica sindromul febril

Manifestari clinice: febra, cefalee, mialgii, tahicardii, tahipnee, frison

Particularitatile febrei:
- debut acut (cu atingerea unor valori ridicate n cteva ore) orientnd spre o
infecie bacterian, viral sau parazitar (malaria)

- progresiv (n zile, sptmni) caracteristic infeciilor TBC

- insidios (greu de precizat de ctre bolnav) orientnd ctre un neoplasm,

endocardita bacterian subacut, febra tifoid sau TBC

- conditii de aparitie - caz izolat, epidemie

- evolutie - in platou (pneumonia pneumococica)
- intermitenta (septicemie)
- remitenta (viroza)
- ondulanta (neoplasm)
 Clinica sindromul febril

Manifestari clinice:

Semne si simptome asociate:

- rinofaringiene (rinoree, disfagie, adenopatie)

- otice (dureri auriculare, opacifierea timpanului)
- bronsice (tuse, jena retrosternala, raluri bronsice)
- pulmonare (tuse seaca, toracalgii, dispnee inspiratorie, matitate bazala)
- urinare (disurie, polachiurie, dureri lombare, Giordano pozitiv)
- digestive (dureri in hipocondrul drept, hepatomegalie, Murphy pozitiv, icter)
- cardiovasculare (dureri toracice, dispenee, scadere TA, sufluri variabile,
fatigabilitate)
- nervoase (cefalee, greturi, varsaturi, redoarea cefei, fotofobie)
- cutanate (eruptie maculara generalizata, enantem bucofaringian,
semnul Koplic)
 Clinica sindromul febril

Investigatii paraclinice:
Tipul Investigatii Exemple

Investigatii bacteriologice Hemoculturi Septicemie, endocardite

Uroculturi Pielonefrita
Coproculturi Dizenterie
Punctii Pleurezie, sinuzita

Examene serologice Evidentiere de antigene HAV

Evidentiere de anticorpi Febra tifoida

Imunologice Antistreptolizine RAA

Examen radiologic Radiografie toracica Pneumonie

Radiografia fetei Sinuzita

Examen ecografic Ecografie abdominala Litiaza biliara, litiaza renala

 Febra cu tulburari predominant respiratorii

Situatiile cele mai frecvente le realizeaza infectiile bacteriene ale cailor respiratorii
superioare:

Anginele - etiologie, streptococ hemolitic (peste 85% din cazuri), capabil sa

genereze sindroame infecto-alergice, poststreptococice (nefrite)
-clinic - angina eritemato pultacee asociata cu febra, frison, cefalee,
varsatura, alterarea starii generale
-angina pseudomembranoasa intereseaza pilierii si lueta, febra
mai mica dar cu stare toxica generala
-dg.(-): scarlatina; difterie

Tuberculoza pulmonara: - febra intermitenta, astenie, dureri toracice, paloare,

inapetenta, transpiratii nocturne
- clinic - raluri bronsice la auscultatia varfurilor pulmonare
-paraclinic - Rx pulmonar
-examen sputa pentru bk, VSH, leucograma
Febra cu tulburari predominant respiratorii

Pneumopatii acute: -febra cu debut brusc, frison solemn, junghi toracic, tuse cu
expectoratie
stare generala alterata, febra neregulata, teren hiporeactiv

Pneumopatiile virale: -febra cu debut insidios, tuse seaca, cefalee, mialgii,

astenie dureri retrosternale
-paraclinic Rx pulmonar, opacitati pulmonare hilifuge
Tumori pulmonare: -febra prelungita la un barbat peste 40 de ani, tuse, dureri
toracice, scaderi ponderale
-paraclinic Rx pulmonar, bronhoscopie

Embolii pulmonare: -febra - dureri toracice, dispnee, tuse

-paraclinic - Rx pulmonar
 Febra cu simptome cardiovasculare

Reumatism cardiac evolutiv:

- subfebrilitate, astenie, paloare, transpiratii, dureri precordiale, palpitatii dispnee
moderata la un adult tanar
- paraclinic - EKG, prelungirea intervalului P-Q
- VSH, fibrinogen crescute, leucocitoza, prezenta anticorpilor
antistreptococici
Endocardita bacteriana:
- febra ondulanta sau subfebrilitati pe perioade prelungite, decompensare
nejustificata hemodinamic
- paraclinic -hematurie, gamaglobuline mult crescute,
hemocultura inconstant pozitiva

IMA:
- forme mute nedureroase sunt insotite incepand cu a doua zi de febra moderata
- varsta bolnavului, crizele anginoase in antecedente, dureri precordiale intense
- paraclinic: EKG, fibrinogen, VSH, enzimele serice crescute
 Principii de tratament ale sindroamelor febrile

Nu se trateaza febra ci cauza care o genereaza

Ridicarea temperaturii corpului in cursul unui proces infectios este adesea un indiciu de
buna reactivitate a organismului. Daca febra este intre 37,5 si 38,5C avem de a face cu o
febra moderata. Febra moderata nu este daunatoare, dinpotriva ea favorizeaza
autoapararea organismului prin cresterea elaborarii de anticorpi de catre SRE. Interventia
medicamentoasa in febra moderata paralizeaza centru termoreglator si blocheaza procesele
de oxidatie.

Daca febra este in 38,5 si 40 C avem de a face cu o febra ridicata.

Se vor administra antipireza fizica si antitermice:

! Paracetamol 50 mg/kgcorp/zi in 4-6 prize la sugar mai mare de 2 luni

! Ibuprofen 40 mg/kgcorp/zi in 3 prize la copil mai mare de 6 luni
! Aspirina 50 mg/kgcorp/zi la copil mai mare de 12 ani
La copii cu convulsii febrile se va administra diazepam in doze de 150 mcg/kg corp im sau iv
lent.
 Principii de tratament ale sindroamelor febrile

Cand este precizata natura infectioasa prin posibilitate variatelor culturi din produse
patologice si este testata sensibilitatea la antibiotic se va trece la administrarea acestuia.
In procesele de natura bacilara tuberculostaticele se administreaza prompt

Alaturi de antibiotice si chimioterapice este necesara administrarea terapiei patogenetice

(corticoterapie)
Sustinerea starii generale in orice sindrom febril prin administrarea de tonice generale,
vitamine, hidratare
Formele cu potential de evolutie severa sau infectiile contagioase in care este posibila o
evolutie nefavorabila sau care necesita investigatii paraclinice suplimentare vor fi internate
in spital.
 Principii de tratament ale sindroamelor febrile

Bolnavul febril tratat la domiciliu va fi supravegheat pana la completa vindecare.

Boli infectioase care nu necesita internare in spital: anginele, gripa, parotidita, rujeola,
virozele respiratorii, varicela, rubeola, toxiinfectii alimentare

Boli transmisibile ce necesita internarea in spital: difteria, dizenteria bacilara,

endocarditele, febra recurenta, febra tifoida, HAV, meningitele, pneumoniile acute
bacteriene, scarlatina, septicemia, tetanosul, tuberculoza, complicatiile postvaccinale