TRADITII CULTURALE

TARI PARTENERE
TURCIA POLONIA

PORTUGALIA ROMANIA

UNGARIA GERMANIA
I.INFORMATII ISTORICE
DESPRE TARILE
PARTENERE
 TURCIA

Republica Turcia a fost

ntemeiat la :
29 octombrie, 1923

Mustafa Kemal Atatrk primul

presedinte al Republicii Turcia
 PORTUGALIA
La 5 octombrie 1910
Portugalia se
proclam republic.

Antnio de Oliveira Salazar- primul

presedinte al Rebublicii Portugalia
 UNGARIA
La 16 noiembrie 1918 s-a
proclamat Republica
Ungar, ca urmare a
destrmrii Imperiului
Austro-Ungar n urma
primului rzboi mondial.

n martie 1919 Republica Ungaria a

fost sub conducerea lui Bla Kun.
 POLONIA

Inceputul republicii a avut loc la data de 11

noiembrie 1918,

Jzef Pisudski- conducatorul poloniei

 ROMANIA
Romania este o republica semi-prezidentiala.
Republica populara in 1947.

Primul Presedinte Constantin Ion

Parhon.
 GERMANIA

In 23 mai 1949, ia
nastere Republica
Federala Germana

Friedrich Ebert- primul

presedinte german.
II.TRADITIILE
TARILOR
PARTENERE
 TURCIA
Ramadan este luna a noua a calendarului islamic, fiind i luna postului,
ea este srbtoarea musulman cea mai important.
Timp de aproximativ 30 de zile, musulmanii aduli trebuie s posteasc
din zori pn dup apusul soarelui. Aceasta nseamn abstinena de la
mncare, butur, fumat n intervalul menionat.
 TURCIA
Seker Bayrami
Srbtoarea Sacrificiului care cade n a zecea zi a lunii islamice este un
omagiu adus profetului Abraham (pentru musulmani: Ibrahim) i
puternicei sale credine dovedite prin acceptarea sacrificrii fiul su
Imael la cererea lui Dumnezeu.

Kurban Bayrami
In perioada Kurban Bayrami majoritatea bancilor sunt inchise o
saptamana, mijloacele de transport in comun vor fi intotdeauna
inghesuite iar camerele la hotel putine si scumpe
 PORTUGALIA

n Portugalia, ziua de Ajun este liber i muli oameni asist la slujba de la

miezul nopii. n clipa n care se aud cele 12 bti de la miezul nopii, toii
credincioii se duc la biserica local pentru a celebra Missa do Galo ("mesa
cocoului"). Conform credinelor, un coco ar fi cntat n dimineaa de 25
decembrie, srbtorind n felul su naterea lui Iisus. n Portugalia, Ajunul
Crciunului se cheam "Consoada" i cuprinde cina i deschiderea
cadourilor. Potrivit tradiiei, aceste cadouri nu snt aduse de Mo Crciun, ci
de copilul Iisus. n momentul deschiderii cadourilor, obiceiul cere s i se
ofere fiecrei persoane prezente cte o portocal. Pe vremuri, acest fruct
hibernal era considerat ca un produs preios i a fost pe punctul de a deveni
unul din simbolurile Crciunului.
PORTUGALIA

Bradul a intrat destul de

recent n Portugalia, dar
a devenit foarte repede
tradiie.Cea mai
importanta sarbatoare
celebrat de portughezi
este de Crciun pe 25
decembrie.
 UNGARIA
In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era
interzisa munca in paduri sau pe pasuni; se lucra doar in jurul casei.
Era interzisa cererea sau darea de imprumuturi.

Nu era bine nici ca femeile sa coasa, sa teasa sau sa spele vase, pentru
ca altfel le pastea o nenorocire. In ajunul Craciunului rufele spalate si
puse la uscat aduceau boala asupra familiei.
 UNGARIA
Daca animalele se culcau pe partea stanga, insemna ca iarna va fi lunga si
geroasa. Fetele tinere se uitau in fantana pentru a-si vedea viitorul sot, la
baterea clopotelor seara.

Tinerii nu aveau voie sa manance mancaruri grase, pentru ca nu cumva

viitoarele sotii sa le fie urate.
 POLONIA
O traditie pagana foarte importanta si foarte pretuita este inecarea
fecioarei de gheata (marzanna) , in trecut o sarbatoare a vietii si
primaverii, marcand renasterea naturii, recoltele abundente. Marzanna
era o reprezentare a iernii, fiind o efigie din paie, reprezentand o
femeie, imbracata apoi in alb si impodobita cu panglici si margele.

In Silezia, fecioara de gheata purta o rochie de mireasa si o cununa pe

cap. Obiceiul cere ca satenii sa duca marzanna dintr-o casa in alta,
apoi efigia este dezbracata, iar hainele sunt raspandite pe campuri
pentru o recolta bogata. In final este inecata intr-un rau sau intr-un iaz
ori o simpla balta, altadata este mai intai aprinsa si apoi scufundata in
apa. Cand apa ia marzanna, localnicii arunca in apa si maik - ramuri
verzi impodobite cu margele, flori si panglici. Daca in trecut intregul
ceremonial era luat foarte in serios, astazi marzanna este mai curand
un joc de copii, desfasurat in fiecare an pe 21 martie.
 POLONIA
In timp obiceiul s-a pastrat, in prezent fiind pusa o mana de paie sub fata
de masa, pentru ca cina de Craciun sa fie cat mai bogata si de bun
augur. Unii polonezi pun pe langa grane, bani, un solz sau un os de
peste, toate puse intr-un portofel, pentru ca noul an sa fie plin de
impliniri. Un alt obicei pastrat in casele poloneze este de a pune la
masa de Craciun inca un tacam, pentru un oaspete neasteptat sau in
amintirea celor care nu mai sunt.
 ROMANIA
Colindatul este un scenariu compus din texte ceremoniale (colinde),
formule magice, dansuri, gesturi, interpretat in casa, pe ulite, de o
ceata sacra. In calendarul popular, acest fenomen apare sub diferite
denumiri zonale in perioadele solstitiului de iarna. ("Steaua",
"Plugusorul", "Sorcova"), echinoctiului de primavara, solstitiului de
vara si echinoctiului de toamna. Colindele transmit urari de sanatate,
rod bogat, implinirea dorintelor in noul an. Colindatul este cea mai
raspandita traditie a romanilor. Cand persoanele colindate nu primesc
colindatorii, inchid usile sau nu ofera daruri, efectele magice sunt
opuse, ei incalcand regulile acestui obicei.
 ROMANIA
Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a
Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu
Ignatul Porcilor - in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun - si cu
Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica
a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse
lucrand (torc sau tes) in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi
este substitut al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la
solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei,
primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna.
 GERMANIA
Decorarea copacilor pereni a facut intotdeauna parte din traditia germana a
solstitiului de iarna. Primii pomi de Craciun decorati si numiti dupa
sarbatoarea crestina au aparut in Strasbourg, Alsacia la inceputul
secolului 17.

In Germania, traditiile de Craciun incep in prima saptamana din decembrie,

odata cu aprinderea primei lumanari pe coroana de Advent. In fiecare
duminica, copiii mai aprind cate una pana pe 25 decembrie.
 GERMANIA

In ultima luna a anului, familiile confectioneaza biscuiti in forma de

animale sau de stelute, pe care ii mananca in ziua de Craciun. Pe 25
decembriile, familia se reuneste pentru a servi o friptura de gasca
asezonata cu varza rosie si mere.

In aceasta tara, Craciunul este inainte de orice o sarbatoare familiala,

deoarece copiii isi primesc cadourile de Sfantul Nicolae, pe 6
decembrie.
III.TRADITII SI PORT
POPULAR
TURCIA
TURCIA
PORTUGALIA
PORTUGALIA
UNGARIA
UNGARIA
UNGARIA
POLONIA
Sarbatori de iarna in
POLONIA
Dansuri polone
ROMANIA
Traditii de craciun in
ROMANIA
Dansuri in ROMANIA
GERMANIA
GERMANIA
PROIECT REALIZAT DE
CIULE BOGDAN