Luxatiile piciorului

Dr. Ciobanu Razvan

Indrumator: Conf. Dr. O. Alexa
Luxatiile piciorului
1. Luxatia tibio-astragaliana
2. Luxatia subtalara
3. Luxatia totala a astragalului
4. Luxatii mediotarsiene
5. Luxatii tarso-metatarsiene
6. Luxatii metatarsofalangiene
7. Luxatii interfalangiene
1. Luxatia tibio-astragaliana
Stabilitatea astragalului in scoaba tibio-peroniera-> ligamente
tibio si peroneo-astragaliene si tibio si peroneo-calcaneene
Ancorarea ferma face ca astragalul si implicit piciorul sa nu se
poata luxa decat rareori fara fracturarea maleolelor sau
marginilor pilonului tibial.
Mecanism de producere

Torsiune violenta care imbina rotatia cu

abductia sau cu extensia (inversiune/
eversiune + hiperflexie plantara)
Clinic
luxatia posterioara
partea anterioara a piciorului scurtata
proeminenta accentuata pe fata dorsala->marginea anterioara a tibiei
portiunea calcaneana a piciorului alungita, tendonul achilian mimand un
arc concav. Radiografie->din fata largirea scoabei bimaleolare
->din profil corpul astragalului situat inapoia marginii
posterioare a tibiei.
luxatia anterioara
rara cu semne clinice inversate.
antepiciorul este alungit si in echin
regiunea calcaneana stearsa.
tegumentele fetei dorsale intinse, lucioase si sfasiate luxatia fiind
deschisa.
 luxatia interna
poate avea la origine si o maleola interna hipoplazica
piciorul este deplasat intern
varful maleolei peroniere proemina sub piele pe care o poate ulcera
-luxatia externa
este opusul clinic al celei interne
Complicatii
Leziuni cutanate
Ireductibilitate prin interpozitie
Luxatie iterativa
Artroza subastragaliana
Tratament
Reducerea de urgenta a luxatiei
Reducerea reface drumul urmat de piciorul luxat in sens
invers
luxatie posterioara->gamba fiind in flexie, tractiunea in ax
imita miscare de scoatere a cizmei
Luxatie anterioara->piciorul puternic flectat este impins spre
inapoi
Luxatii vechi si neglijate->artrodeza tibioastragaliana
2. Luxatia subtalara
numita si luxatie peritalara
se refera la luxatia simultana a articulatiilor

distale de talus (talocalcaneana si

talonaviculara)
aprox. 15% din toate leziunile astragalului
ANATOMIE SI CLASIFICARE
Luxatia subtalara se poate produce in orice directie.
Deformare semnificativa prezenta.
85% din luxatii sunt mediale.
Calcaneul si restul piciorului se deplaseaza medial in timp
ce capul astragalului proemina pe fata dorsolaterala a
piciorului.
Scafoidul e medial si uneori dorsal fata de capul si colul
astragalului
 luxatia laterala apare mai
rar.
calcaneul se deplaseaza
lateral fata de astragal,
capul astragalului
proemina medial.
Scafoidul se aseaza lateral
de colul astragalian.
Rar luxatiile subtalare se
produc in directie
anterioara sau
posterioara
Mecanism de producere
Inversiunea piciorului->luxatie mediala
eversiunea piciorului->luxatie laterala.
Ligamentul calcaneonavicular rezista in timp ce fortele de
inversiune sau eversiune se disipa la nivelul ligamentelor mai
slabe, talonaviculare si talocalcaneene->calcaneul scafoidul si
toate oasele distale ale piciorului se deplaseaza in bloc medial
sau lateral.
In luxatia subtalara mediala sustentaculum tali actioneaza ca
un pivot in jurul caruia piciorul se roteste separand astragalul
de calcaneu.
in luxatia laterala piciorul pivoteaza in jurul procesului anterior
al calcaneului->separarea astragalului de calcaneu.
Luxatiile subtalare deschise si luxatiile subtalare laterala-
traumatisme de inalta energie.
Clinic
deformare importanta a regiunii
In luxatia subtalara mediala piciorul e puternic
supinat planta privind inauntru, calcaneul - culcat pe
fata sa externa.
Se palpeaza usor maleola externa ce proemina si
ridica puternic tegumentele.
 Luxatia subastragaliana externa implica ruperea
ligamentelor astragaloscafoidiene, calcaneoscafoidiene
si interosos piciorul basculand in afara, planta
asezandu-se in pronatie calcaneul fiind inclinat in valg.
 Luxatiile subtalare anterioare si
posteriore, mai rare, aseaza
piciorul in flexie plantara prima
sau in flexie dorsala a doua.
Edemul apare rapid putand
masca deformarea osoasa.
Deschiderea luxatiei ->in
momentul traumatismului sau
secundar prin necroza
tegumentelor comprimate in
cazul nereducerii imediate a
luxatiei.
Interpozitie (fragmente osoase
smulse/tendoane)
->ireductibilitate
Examen radiologic
Radiografiile pot fi dificil de interpretat, severitatea
deformarii facand dificila obtinerea unor radiografii
in incidente corecte.
Incidenta anteroposterioara a piciorului pune in
evidenta luxatia talonaviculara.
In incidenta laterala capul astragalului de obicei sta
deasupra scafoidului si cuboidului intr-o luxatie
mediala, si pare deplasat inferior intr-o luxatie
laterala.
Computertomografia poate fi utila pentru a evalua
prezenta de fracturi asociate si pentru a exclude o
subluxatie talocalcaneana.
Medial subtalar dislocation. The head of
the talus is directed inferior to the
navicular

X-rays of a lateral
subtalar dislocation
Tratament
REDUCERE ORTOPEDICA
sedare si relaxare adecvata
flectarea genunchiului pentru relaxarea tendonului Achilian,
apoi tractiune longitudinala a piciorului cu contratractiune pe
gamba.
Accentuarea deformarii este frecvent necesara pentru a
debloca calcaneul (inversiune pentru luxatia mediala si
eversiune pentru luxatia laterala), ulterior inversarea
deformitatii putand fi aplicata.
Presiune digitala pe capul astragalului poate fi aplicata pentru
a ajuta la reducere. Ideal calcaneul este deblocat in urma
tractiunii si a accentuarii deformitatii inaintea aplicarii
presiunii digitale.
Dupa obtinerea reducerii aceasta trebuie confirmata clinic si
radiografic.
Frecvent luxatiile subtalare reduse ortopedic sunt stabile
nefiind necesara fixarea interna.
 Aprox. 10% din luxatiile
mediale si 20% din cele
laterale necesita reducere
sangeranda.
In luxatiile mediale capul
astragalului poate fi blocat
de capsula articulatiei
talonaviculare, de
retinaculul extensorilor sau
de tendoanele extensorilor.
Impactarea talonaviculara Line drawing of a
este frecvent o cauza de medial subtalar
obstructie a reducerii dislocation,
irreducible by closed
inchise. means, due to
impaction of the
talus and navicular
with interlocking of
the articular surfaces
 Tendonul tibialului posterior -> cauza de
ireductibilitate ortopedica prin interpozitie.

Lateral subtalar dislocation

with interposed posterior
tibial tendon preventing
closed reduction
 Reducerea sangeranda
presupune o incizie
longitudinala anteromediala
oferind acces la structuri care
pot incarcera capul astragalului
si permitand vizualizarea
fracturilor impactate dintre
scafoid si astragal.
In luxatiile laterale incizia
poate fi localizata mai medial
pentru a facilita manipularea
tendonului tibialului posterior.
Dupa reducere trebuie
Clinical photograph of a complex
verificate congruenta lateral peritalar dislocation with
radiografica si stabilitatea, entrapment of the peroneal
putand fi necesara si tendons between the calcaneus
stabilizarea cu brose and cuboid
talonaviculare si
calcaneocuboidiene
3 . LUXATIA TOTALA A
ASTRAGALULUI
exceptional de rara
presupune ruperea tuturor conexiunilor

astragalului cu morteza tibio-peroniera,

calcaneu si scafoid->termenul de tripla
luxatie
Broca -> enucleerea astragalului
 Rezulta prin exacerbarea fortelor care determina luxatie
subastragaliana
Exacerbarea supinatiei->luxatie subtalara mediala si luxatie
totala talara laterala
Exacerbarea pronatiei->luxatie subtalara laterala si luxatie
totala talara mediala.

Supination produces medial subtalar dislocation (A) followed by

subluxation and finally complete lateral dislocation of the talus (B).
Pronation initially produces lateral subtalar dislocation (C), followed
by talar subluxation and eventually total medial dislocation of the
talus (D).
 Astragalul luxat ramane blocat in fara maleolei peroniere si
comprima pielea pe care o poate ulcera.
Uneori tegumentele sunt distruse si osul este expulzat prin plaga.
Ca urmare a ruperii conexiunilor sale ligamentare astragalul este
lipsit de vascularizatie si deci expus la necroza ischemica.
Prognosticul este nefavorabil si din cauza artrozelor secundare
dureroase.
Tratament si prognostic

Luxatia totala a astragalului este o leziune

devastatoare!
Rezultatele sunt complicate de infectie,

osteonecroza si artrita posttraumatica.

Majoritatea luxatiilor sunt deschise.
Tratamentul inital este directionat asupra

tesuturilor moi precum si asupra reducerii

luxatiei
 Reducere urgenta a luxatiei.
Dupa anestezie, pentru deschiderea spatiului dintre
morteza tibio-peroniera si calcaneu un ajutor tine
piciorul in pozitia de flexie plantara si inversiune.
Cu ambele police chirurgul impinge astragalul
inauntru si inapoi facandu-l sa parcurga un drum
invers celui urmat in timpul luxarii.
Majoritatea autorilor recomanda reducerea si
prezervarea astragalului, artrodeza si
astragalectomia fiind rezervate pentru tratamentul
complicatiilor.
Alti autori recomanda astragalectomia si artrodeza
tibiocalcaneana primara.
 Datorita interpozitiei sau vechimii cazului poate fi necesara
reducerea sangeranda a luxatiei.
Elemente care pot bloca reducerea includ tendoane ale
extensorilor, fragmente fracturare asociate sau fragmente
capsulare.
Reducerea este frecvent instabila necesitand fixarea
articulatiilor subastragaliene sau talonaviculare.
Imobilizarea trebuie continuata pana la vindecarea tesuturilor
moi, cel putin 6 saptamani.
These images show the
extruded talus of an 18-year-
old male who fell 40 feet in a
dirt bike accident. He had an
ipsilateral open tibia fracture,
midfoot fractures and a
medial malleolus fracture but
no talus fracture. His talus
was completely extruded
through a lateral wound. It
was safely implanted without
evidence of avascular
necrosis.
 4. Luxatii mediotarsiene
Piciorul mijlociu->sectiunea
piciorului situata distal de
interliniul articular Chopart si
proximal de interliniul articular
Lisfranc.
5 oase: scafoid, cuboid si
cuneiform medial mijlociu si
lateral. Aceasta colectie de oase
este relativ imobila.
Stabilitatea este conferita de
numeroasele ligamente plantare
care solidarizeaza structurile
osoase.
Singura unitate motorie care se
insera complet la nivelul
piciorului mijlociu este tibialul
posterior.
Exista si insertii ale tibialului
anterior si peroneus longus la
nivelul fetei plantare a A. Dorsal view. B. Plantar view. C. Medial
cuneiformului medial view. D. Lateral view. E. Coronal view
Ligamentous structure of the
midfoot. A. The dorsal view
shows extensive overlap of the
interosseous ligaments. B. The
plantar ligaments are thicker
than their dorsal counterparts
and are dynamically reinforced by
the tibialis anterior, tibialis
posterior, and peroneus longus
tendons. Note the extensive
attachments of the tibialis
posterior throughout the midfoot
bones.
 Luxatii mediotarsiene->interlinie Chopart.
Dupa interesarea in intregime a acestei interlinii luxatiile
pot fi totale cu pierderea contactului dintre tarsul anterior
si cel posterior sau partiale cand numai o parte a
interliniei este interesata.
Directia de deplasare a tarsului anterior decide tipul
luxatiei.
Mecanism de producere->torsiunea violenta a piciorului
hiperflectat produsa mai ales prin mecanism indirect
(caderi pe varful piciorului sau rasuciriale corpului cu
piciorul fixat).
Rar prin mecanism direct
Clasificare
luxatii mediotarsiene totale
-plantare
-dorsale
luxatii mediotarsiene partiale
-talonaviculare
-plantare
-dorsale
-calcaneocuboidiana
 Hiperflexie plantara-
>capul astragalului
basculeaza inainte si in
sus, scafoidul si cuboidul
fiind obligate sa gliseze
spre planta->luxatie
plantara totala.
Bascularea inainte si in
jos a capului astragalului
obliga tandemul scafo-
cuboidian sa se
deplaseze dorsal unde se
vor aseza peste astragal
si calcaneu->luxatie
dorsala totala.
Black arrow points to
talus which is
dislocated from
navicular (yellow
arrow) at talonavicular
joint. Calcaneus (blue
arrow) is dislocated
from the cuboid (red
arrow), which is also
fractured. The
dislocation is at the
calcaneocuboid joint.
This is an uncommon
dislocation.
The forefoot is usually
displaced medially
rather than laterally as
in this case.
 Luxatiile partiale vizeaza mai ales portiunea dintre scafoid si
astragal a interliniei Chopart situatie in care scafoidul se luxeaza
pe fata dorsala a piciorului sau spre planta->luxatie partiala
dorsala sau plantara.

Dislocation of the navicular.

A. Anteroposterior x-ray with
medial deviation of the
navicular. B. Lateral x-ray
view showing plantar
migration. C,D. Fixation
postreduction for fusion of
the naviculocuneiform joints
Clinic
Deformarea piciorului, scurtarea lui, impotenta functionala
completa si dureri foarte vii.
In luxatia plantara bolta longitudinala este stearsa chiar convexa
umpluta de ridicatura formata de scafoid si cuboid, pe fata dorsala
a piciorului palpandu-se treapta formata de capul astragalului.
Din cauza intinderii tendoanelor extensoare pe masivul astragalo-
calcanean care proemina pe fata dorsala a piciorului degetele se
aseaza in extensie.
In luxatia dorsala deformatia piciorului se face in sens invers bolta
fiind deosebit de arcuita.
Luxatiile partiale prezinta un tablou clinic mai sters. La nivelul
articulatiei scafo-astragaliene pacientul acuza dureri intense atat
spontane cat si la presiune. O contractura musculara reflexa
imobilizeaza piciorul in varus. La palpare pe fata dorsala a
piciorului se simte capul astragalului in luxatia plantara si relieful
scafoidului in cea dorsala.
 Examenul radiologic precizeaza diagnosticul,
stabileste varietatea luxatiei si pune in evidenta
eventuale fracturi asociate

Cuboid dislocation.
A. Anteroposterior
view of foot
showing medial
migration of
cuboid. B. Lateral
film showing
plantar migration.
C,D. After
reduction and
fixation with a 3.5-
mm screw from the
lateral cuneiform
into the cuboid
Tratament
Reducere cat mai precoce inainte de aparitia
edemului prin tractiunea antepiciorului pana
dispare incalecarea oaselor tarsiene si impingerea
tarsului anterior in sens invers deplasarii lui.
Dupa reducere se aplica un aparat gipsat pentru 3
saptamani in cazurile simple respectiv 4-6
saptamani in cele asociate cu smulgeri osoase.
Daca luxatia este ireductibila se practica reducerea
sangeranda si fixarea cu brose 3-4 saptamani.
 Luxatia izolata a scafoidului->afectarea ligamentara implica
initial ligamentele naviculocuneiforme dorsale, ulterior pe cele
plantare.
Reducere sangeranda->abord dorsal. Pentru mentinerea
reducerii se pot folosi brose sau suruburi.
Luxatia izolata a cuboidului este rara.
O subluxatie dureroasa numita sindrom cuboidian apare la
9% dintre sportivii de performanta si la 17% dintre balerinii
profesionisti. Simptomele includ durere pe marginea laterala a
piciorului cu iradiere spre articulatia greznei, raza 4, plantar.
Mecanism de producere->pronatia fortata a piciorului mijlociu
in relatie cu retropiciorul in conditii de incarcare axiala Pozitia
cuboidului luxat este intotdeauna plantara si mediala.
Sindromul cuboidian fara subluxatie rotationala la nivelul
articulatiei calcaneocuboidiene poate fi tratat ortopedic. Dupa
reducere activitatea fizica intensa trebuie evitata 24-48 de ore.
 Luxatia la nivelul articulatiei
calcaneocuboidiene->injurie
semnificativa a structurilor de
suport plantar.
Reducerea anatomica si
imobilizarea prelungita sunt
necesare pentru a prezerva
stabilitatea piciorului mijlociu.
Se recomanda reducerea
sangeranda a luxatiei si
stabilizarea cu brose trecute prin
articulatia calcaneocuboidiana
(mentinute 4 saptamani)
Abordul chirurgical al
cuboidului-> incizie
longitudinala dorsolaterala la
marginea laterala a extensor
brevis
Dupa obtinerea reducerii->
stabilizare cu un surub trecut
dinspre cuneiformul lateral spre
cuboid, surub sau brosa prin
articulatia calcaneocuboidiana
si/sau cuboido-metatarsiana.
5. Luxatiile tarso-metarsiene
In plan AP baza MT II
este incastrata intre
cuneiformul medial si
cel lateral->limitarea
translatiei MT in plan
frontal.
In plan coronal baza
celor 3 MT mijlocii este
trapezoidala formand un
arc transvers care
previne deplasarea
plantara a bazei
metatarsienelor.
Baza MT II este punctul
de rezistenta al arcului
transvers al piciorului.
 Grad scazut de
mobilitate la nivelul
articulatiilor tarso-
metatarsiene
Suportul ligamentar-
>ligamente puternice
care conecteaza bazele
MT II->V.
Cel mai important
ligament este
ligamentul Lisfranc
dintre cuneiformul
medial si baza MT II.
Suportul osos,
ligamentar confera
stabilitate intrinseca la
nivelul fetei plantare a
articulatiei Lisfranc.
 Suportul osos, ligamentar confera stabilitate intrinseca la nivelul fetei plantare
a articulatiei Lisfranc. Dorsal articulatia nu este sustinuta de structuri la fel de
puternice.
Nu exista conexiune ligamentara intre baza MT I si baza MT II.
Artera pedioasa dorsala trece intre MT I si MT II la nivelul articulatiei Lisfranc si
poate fi lezata in momentul traumatismului sau a manevrelor de reducere.
Mecanism de producere
incarcare directa a
complexului articular de-a
lungul suprafetei dorsale
(caderea unui obiect pe un
picior stationar)
mecanism indirect mai
frecvent:incarcare
longitudinala a unui picior
aflat in flexie plantara-
>hiperflexie plantara-
>lezarea initial a ligamentelor
dorsale apoi a celor plantare.
mecanismul de actiune al
agentului traumatic<->forma
anatomica a leziunilor.
Leziuni colaterale->fracturi
ale oaselor cuneiforme, ale
cuboidului sau ale MT. Mai A. Axial load to the foot in fixed equinus as in
frecvent apar fracturi ale MT football.
II. B. Dorsal directed force from motor vehicle accident.
C. Axial loading resulting from a fall from a height
Clasificare
Quenu si Kuss
La nivelul paletei
metatarsiene
disting doua
ansamble de
formatiuni, una
externa-spatula si
alta interna-
coloana
totale si partiale.
Luxatiile totale-
>luxatii in acelasi
sens
(homolaterale) si
luxatii in sens
opus (divergente).
 Hardcastle
tip A: luxatii totale
convergente
tip B: luxatii partiale
convergente
-columnare
-spatulare
tip C: luxatii
divergente
-totale
-partiale
Simptomatologie
20% din leziunile articulatiei
Lisfranc nu sunt
diagnosticate, iar 40% nu sunt
tratate in prima sapatamana.
In luxatiile sau luxatiile-

fracturi totale homolaterale

piciorul este tumefiat,cu o
echimoza dorsala difuza si
apare usor scurtat cu bolta
plantara mai accentuata.
Pe fata dorsala a piciorului se

palpeaza baza
metatarsienelor care se
deplaseaza in sus incalecand
peste cuboid si cuneiforme
iar pe marginea sa externa
proeminenta metatarsianului
V(luxatie dorso-externa).
 In luxatiile totale divergente piciorul apare tumefiat, usor
scurtat, dar foarte largit in regiunea corespunzatoare bazei
metatarsienelor dislocate.
Deplasarea metatarsianului I in jos si inauntru->picior plat.
La palpare metatarsianul I proemina pe marginea interna a
piciorului iar metatarsianul V pe cea externa.
Intre primul si celelalte metatarsiene se constata un diastazis
important.
 Un examen
neurovascular
atent este
esential, putand
fi asociate leziuni
ale arterei
pedioase dorsale.
Edemul important
al piciorului se
asociaza cu
traumatisme de
inalta energie
trebuie exclus
sindromul de
compartiment.
Examenul radiologic

incidenta antero-
posteriara, laterala, oblic
interna 30 ;
Precizeaza deplasarea
metatarsienelor si pune in
evidenta leziunile osoase
asociate.
incidenta antero-
posterioara alinierea
marginii laterale a
primului cuneiform cu
baza primului metatarsian
si a marginii mediale a
bazei MT II cu cel de-al Anteroposterior view of the tarsometatarsal joint. A.
doilea cuneiform; Normal joint alignment on weight-bearing. B.
Stress view of tarsometatarsal injury with lateral
migration of first and second metatarsals
 incidenta oblica la 30
arata alinierea
marginii mediale a MT
III cu cuneiformul
lateral si marginea
mediala a bazei MT IV
cu marginea mediala a
cuboidului;
Pozitia MT II pe
incidenta antero-
posterioara si a MT IV
pe incidenta oblica
sunt cei mai
reprezentativi
indicatori ai leziunilor
instabile. Medial oblique view of the tarsometatarsal joint. A. Normal
joint alignment on weight-bearing. B. View of
tarsometatarsal injury with lateral displacement of fourth
metatarsal in relation to the medial border of the cuboid
(shown by arrows).
 Daca nu pot fi obtinute
radiografii in conditii de
incarcare axiala si exista
suspiciune de existenta a
unor leziuni, trebuie
facute radiografii in
pozitie mentinuta.
Pentru a evalua mai bine
prezenta si extensia
fracturilor intr-o leziune
a complexului Lisfranc si
pentru a investiga mai
amanuntit leziunile
radiografic stabile se
poate utiliza
computertomografia.
Tratament
Reducerea de urgenta a luxatiei!
Interpozitiile tendinoase sau capsuloligamentare pot face imposibila
reducerea ortopedica a luxatiei->reducere sangeranda. Abord-
>doua incizii longitudinale, prima centrata pe primul spatiu
interosos si a doua centrata pe metatarsianul IV. Fixarea se face cu
suruburi sau brose.
Luxatii instabile->artrosinteza cu brose,suruburi
6A. Luxatiile metatarso-falangiene
D I
cap
metatarssuprafata
articulara concava a
falangei proximale
Stabilitate capsula
articulara + ligamente
Intre oasele
sesamoide si plantar
de ligamentul
intersesamoidian trece
tendonul flexor lung
haluce
 Proximal multiple insertii motorii intrinseci
Capatul medial al flexor scurt haluce, adductor haluce->
rezistenta dinamica la miscarile de valg ale halucelui
Capatul lateral al scurt flexor haluce, capatul oblic si
transvers al adductor haluce-> rezistenta fata de miscarile
de varus ale halucelui

Functional anatomy of the first metatarsophalangeal joint. A. Dorsal view of plantar ligamentous
structure of the plantar plate. B. Lateral view depicting the ligamentous attachments between the
metatarsal head and the plantar plate and proximal phalanx.
 doua seturi de ligamente
colaterale medial si lateral
metatarso-sesamoidiene medial si lateral
Mecanism de producere
miscare de hiperextensie fortata a halucelui
Clinic
scurtarea degetului care este ingrosat prin suprapunerea
falangei luxate
deformarea in Z a halucelui
capul metatarsianului proemina plantar
Paraclinic
examenul radiologic
inaintea manevrelor de
reducere pentru pozitia si
statusul sesamoidelor.
Filmele pot evidentia
prezenta
fracturilor intra/extraarticulare
migrarea proximala distala sau
divergenta a sesamoidelor.
factori importanti de decizie
ai planului terapeutic
initial prezenta luxatiei si
X-ray film of type IIA dislocation of the first
ulterior stabilitatea
metatarsophalangeal joint. A. Anteroposterior
articulara dupa reducere. view with loss of joint space and widening of
the intersesamoid space. B. Lateral view with
sesamoid noted behind metatarsal head and
complete dislocation of joint.
Testul translatiei dorso-plantare
utilizat in aprecierea
stabilitatii articulare.
o translatie crescuta
comparativ cu partea
controlaterala =
instabilitate
importanta a
complexului
capsuloligamentar.

Stability test for metatarsophalangeal joint.

A. Position of hands to test dorsal-plantar
stability. B. Direction of motion.
Clasificarea Jahss modificata
Tip I luxatie dorsala fara
afectarea complexului sesamoid.
De obicei nu se pot reduce
ortopedic (A)
Tip IIA luxatie cu ruptura
longitudinala a faciei plantare si a
ligamentului intersesamoidian. Se
observa prin cresterea distantei
intersesamoidiene (B)
Tip IIB ruptura partiala a fasciei
plantare cu fracturarea
sesamoidului medial sau lateral (C)
Tip IIIA ruptura completa a
tesuturilor moi ale complexului
plantar de pe falanga proximala (D)
Tip IIIB ruptura completa a fasciei Modified Jahss classification of
plantare si fracturarea sesamoidului
first metatarsophalangeal
lateral sau medial (E)
dislocations.
Tratament ortopedic
trebuie imediat redusa pentru a minimiza compromiterea
ulterioara a tesuturilor moi
anestezie locala la baza degetului
tractiune in ax a degetului odata cu impingerea bazei

falangei, apoi flectarea ei.

O reducere usoara a luxatiei de obicei denota o afectare

semnificativa a complexului plantar cu grad crescut de

instabilitate postreducere.
Daca fascia plantara este intacta in general luxatia nu

poate fi redusa ortopedic.

In cazul in care se obtine reducerea ortopedica si nu

exista instabilitate se practica imobilizarea in aparat

gipsat de mers 3 saptamani.
 Tratament chirurgical
ireductibila ortopedic,instabila->se intervine
chirurgical
Ireductibilitatea se datoreaza in general fasciei
plantare intacte care se aseaza dorsal de capul
metatarsianului(Jahss I).
In luxatiile Jahss IIA ireductibilitatea este data
de ruptura longitudinala a fasciei plantare prin
care proemina capul metatarsianului.
Tratamentul chirurgical presupune un abord
longitudinal medial care permite accesul atat
reducerea luxatiei prin acces la fata dorsala a
articulatiei cat si repararea fasciei plantare.
Avulsia fasciei plantare de pe falanga
proximala trebuie reparata cu fire de sutura
trecute prin gauri forate dinspre fata plantara
spre cea dorsala a falangei proximale.
Atentie la a nu include flexorul long al
halucelui in sutura!
 6B. Luxatiile metatarso-falangiene
D II-V
Stabilitatea articulatiilor este conferite
de structurile ligamentare si de pozitia
fasciei plantare.
In cazul degetelor II-V fascia plantara
este o portiune intra-articulara a
ligamentului transvers intermetatarsian.
Acesta se ataseaza la fiecare MT prin
ligamentele metatarsoglenoidiene
medial si lateral.
Ligamentele colaterale metatarso-
falangiene medial si lateral se ataseaza
intre capul metatarsianului si baza
falangei articulare.

3D representation of the anatomic structures at the 2nd - 4th metatarsophalangeal joints depict the
static stabilizing structures which include the plantar plate (PP), proper collateral ligament (PCL),
accessory collateral ligament (ACL), fibrous capsule (C), and deep transverse metatarsal ligament
(DTML). Additional structures depicted include the intermetatarsal bursae (B), dorsal interosseous
tendon (D), extensor digitorum brevis (EDB), extensor digitorum longus (EDL), extensor expansion (EE),
Flexor digitorum brevis (FDB), flexor digitorum longus (FDL), neurovascular bundle (NVB), lumbrical
tendon (L), plantar interosseous tendon (P), superficial transverse metatarsal ligament (STML).
Mecanism de producere
Luxatiile apar in
urma hiperflexiei
dorsale si a incarcarii
axiale mai frecvent in
cadrul accidentelor
rutiere, sportive.
Clinic
durere, deformare si edem al antepiciorului la nivelul
articulatiei interesate.
In luxatiile dorsale capul metatarsianului proemina plantar si
degetul pare in hiperextensie.
Examenul radiologic al antepiciorului confirma diagnosticul si
evidentiaza eventuale alte leziuni asociate.

Lesser toe dislocation at the

metatarsophalangeal joint.
A. Clinical view of widened
web space and individual
clawing of involved toes.
B. X-ray of the involved joints
shows unreduced dislocations
of the second and third joints.
Tratament
Sub anestezie locala se trage in ax degetul luxat iar cu
policele se impinge baza falangei.
Daca reducerea ortopedica esueaza (in general din
cauza patologiei fasciei plantare) se practica reducerea
sangeranda a luxatiei prin abord dorsal.
Dupa reducere trebuie verificata stabilitatea articulara
putand fi indicata artrosinteza temporara (brosele
folosite pentru stabilizarea articulatiilor se indeparteaza
la 3 saptamani).
7. LUXATIILE INTERFALANGIENE
Leziunile articulatiilor interfalangiene apar in
general prin incarcare axiala aplicata la capatul
terminal al degetului.
Majoritatea apar la nivelul articulatiei proximale si
sunt dorsale.
Clinic pot fi greu de diferentiat de o fractura de
falanga.
Paraclinic
Radiografii de incidenta
anteroposterioara si laterala
ale degetelor trebuie atent
analizate pentru a identifica
diferente subtile intre
articulatii.
Mai ales la nivelul
articulatiei interfalangiene a
halucelui reducere spontana
partiala cu interpozitia
fasciei plantare poate
determina o discreta largire
a spatiului articular
evidentiabila radiografic.
A. Anteroposterior radiograph shows marked
widening of interphalangeal joint. B. lateral
view shows wide joint space; distal phalanx is
not hyperextended.
Tratament
Reducere ortopedica sub anestezie locala prin
tractiune longitudinala urmata de flexie plantara si
fixare cu leucoplast 2 saptamani este tratamentul
de electie.
Cazurile de reducere ortopedica dificila se
datoreaza fasciei plantare deplasate dorsal.
Daca reducerea ortopedica esueaza se procedeaza
la reducere sangeranda prin abord dorsal.
Bibliografie
Rockwood and Green's Fractures in Adults (2-
Volume Set), 6th edition
Patologia aparatului locomotor (vol. II) Dinu

Antonescu
Traumatologie osteoarticulara Hopulele
Traumatismele osteoarticulare Gh. Floares
Netter Anatomy Atlas
Handbook of fractures 3rd ed.