Mona Braila2011

Anxietatea si Depresia in Deficitul Cognitiv Lejer.
Abordarea neuropsihologica
Mona Andreea Blacioti, Psiholog clinician

Specialist in Psihoterapie Cognitiva si Comportamentala
Centrul de Diagnostic si Tratament pentru Bolile de Memorie
Fundatia Ana Aslan International
Conf. Univ. Dr. Luiza Spiru

U.M.F. ,,Carol Davila" Bucuresti
Sef Clinica Univ. 13 Geriatrie Gerontologie si Psiho-Geriatrie,Spit. Clinic Univ. de Urg. Elias
Presedinte, Fundatia Ana Aslan International
Ana Aslan International Academy of Aging
Conferinta
"Medicina de Familie-
prima linie in asistenta medicala"
Braila, 13-15.10.2011
CUPRINS
Context
Depresia in DCL
Anxietatea in DCL
Suicidul
Psihoterapia in Depresie-Anxietate si DCL
Studiul nostru
Obiective principale
Subiecti
Metode
Rezultate
Discutii
Concluzii
Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei publicatii nu poate fi reprodusa, stocata sau transmisa in nici o forma
si prin nici un mijloc electronic, mecanic, fotografic etc. fara permisiunea Ana Aslan International Academy of Aging.
2
Depresia:
stare de stare de spirit sczuta i aversiune fa de activitatile care pot afecta

gndurile unei persoane, comportamentul, sentimentele i bunstarea fizica
poate include sentimente de tristete, anxietate, lipsa de speranta, inutilitate,
vinovatie, iritabilitate, nelinite
de multe ori co-exista cu diferite boli
adesea este insotita de anxietate
3
Depresia la varstnic
NU ESTE o parte inevitabil a mbtrnirii!

Pot fi declansate de:
Hipotiroidism,
Dficit de Vitamina B12 sau acid folic,
Cardiopatii,
Cancer,
Anumite medicamente (digoxina,
steroizi, sedative)
Pensionare
Poate fi o complicaie a bolilor cronice
Byrne GJ et al., 2010. Anxiety and Depression in the Elderly: Do We Know any More? Curr Opin Psychiatry, 23(6):504-509
4
Rata depresiei n diferite boli:
Dementa.. 50%
Boala Parkinson ... 40%
Scleroza Multipla.. 40%
Accident vascular -stroke.. 10%-27%
Infarct,,,,,,,,,,,, 40%-65%
Boala coronariana (fara infarct) .. 18%-20%
Cancer ... 25%
Diabet .... 25%
C Mulholland, H McAllister-Williams. Diseases and conditions. Depression.

available online at: http://www.netdoctor.co.uk/diseases/facts/depression.htm
5
Depresia o experienta comuna in
Deficitul Cognitiv Lejer (DCL)
Stare depresiva
Sentimente puternice de culpabilitate
Devalorizare
Probleme de concentrare
Agitatie psihomotorie
Pierderea interesului sau plcerii n activiti
Tulburari de somn (insomnie sau prea mult
somn),
Scadere in greutate
Scaderea poftei de mancare
Pierderea de energie
Cleveland Clinic, Retrieved online 12.02.2011 at http://www.cleveland

clinic.org/health/health-info/docs/2200/2282.asp?index=9288
6
Anxietatea
una dintre cele mai frecvente tulburari din sfera afectivitatii
manifestata prin teama si ingrijorare
aproximativ 6,5% din populatia lumii sufera sau a suferit de anxietate
Seignourel P.J, et al., 2008. Anxiety in dementia: A critical

review. Clinical Psychology Review. 28.1071-1082.
Cauze care pot determina depresia si anxietatea:
Somaj
Pensionare
Izolare sociala
Sentimente de neajutorare efort in fomarea profesionala
Abandonul de catre copii
Mentalitatea generala a comunitatii din care fac parte
Evenimente politice reflectate de mass-media
Wright SL, Persad C, 2008. Distinguishing between depression and dementia in older persons: Neuropsychological and
neuropathological correlates. Journal of geriatric psychiatry and neurology,, 20(4):18998; C Mulholland, H McAllister-
Williams. Diseases and conditions. Depression. available online at: http://www.netdoctor.co.uk/diseases/
facts/depression.htm
8
Psihoterapia
O varietate de tehnici utilizate pentru:

tratarea tulburrilor comportamentale i emoionale,
identificarea i nelegerea problemelor de via ale
pacienlor (boal, moartea cuiva, etc)
ajuta pacientul la detectarea acelor probleme care pot
fi rezolvate sau mbuntite
rectigarea controlului de sine i a propriei vointe
a face fa efectelor fizice ale bolii
a nva cum trebuie sa priveasca si sa ia tratamentele
meninerea ncrederii i a unei imagini de sine pozitive
Cleveland Clinic, available at http://www.clevelandclinic.org/

health/health-info/docs/2200/2282.asp?index=9288
si prin nici un mijloc electronic, mecanic, fotografic etc. fara permisiunea Ana Aslan International Academy of Aging. 9
Psihoterapia in depresie:
Diferite forme de psihoterapie:
Psihoterapie non-formal - inclusa n dialogul cu cineva sau cu medicul

Psihoterapie formala:
Consiliere
Terapie cognitiv-comportamentala
Psihoterapie
Psihanaliza
n depresia usoara, psihoterapia ar putea fi la fel de eficace ca si medicamentele;

In depresiile severe, psihoterapia este imperios necesara;
Psihoterapiile trebuie s fie personalizate in functie de particularitile pacientului

(clinice, comportamentale) i de nevoile acestuia;
Dialogul cu apartinatorul si familia este obligatoriu;
Cleveland Clinic, Retrieved online 12.02.2011 at http://www.cleveland

clinic.org/health/health-info/docs/2200/2282.asp?index=9288
Classificarea bolilor depresive
DSM ICD-10
Depresie majora Episod de depresie Episod depresiv sever, moderat sau lejer,
major, unic sau recurent cu cel putin 5 simptome
Depresia sub-clinica Tulburare depresiva fara Episod depresiv curent sau recurent, cu
(include depresia specificatie simptome fruste (4 simptome). Simptome
minora) de anxietate si depresie asociate.
Tulburare a adaptarii cu Tulburare de adaptare reactie

stare depresiva sau depresiva/reactie depresiva si anxioasa.
depresiv-anxioasa Alte tulburari de dispozitie (afective).
Distimie Distimie
Anxietatea si Depresia in Deficitul Cognitiv Lejer (DCL):
DCL tot mai mult recunoscut ca o problema importanta de sanatate

publica
asociat cu un risc crescut de a dezvolta dementa

40% dintre persoanele de peste 65 ani arat tulburari de
memorie asociate cu mbtrnirea
n funcie de diferii autori, rata annual de conversie DCL
in BA variaz ntre 6-25%
Stresul asociat cu anxietatea i depresia reprezinta un factor de risc ridicat

pentru DCL.
Francesco P et al., 2010. Late-Life Depression, Mild Cognitive Impairment, and

Dementia: Possible Continuum? American Journal of Geriatric Psychiatry. 18 (2):98-116
Riscul ridicat de conversie a DCL in BA necesit eforturi susinute de
cercetare capabile sa mbuntteasca:
Ct mai curnd posibil diagnosticarea att a DCL cat i, eventual, daca

este cazul, a depresiei
Ct mai curnd posibil iniierea tratamentului, pentru ambele
Monitorizarea corecta
DCL este un stadiu al bolii n care simptomele cognitive, depresia i

anxietatea sunt mai susceptibile la interveniile medicamentoase i non-
medicamentoase
Francesco P et al., 2010. Late-Life Depression, Mild Cognitive Impairment, and

Dementia: Possible Continuum? American Journal of Geriatric Psychiatry. 18 (2):98-116
13
Aspecte importante in Depresie
Pseudodementa
Depresia suprapusa dementei
Tulburari in sfera personalitatii
Tulburari de comportament
Debut tardiv al sindromului dependentei de alcool
Singuratate
Insomnia
Suprapunere de simptome fizice si psihice
Expresia minina ? a tristetii
Somatizare sau plangere fizica excesiva
Simptome nevrotice cu debut brusc
Altshuler LL et al., 2006. Subsyndromal depressive symptoms are associated with functional impairment
in patients with bipolar disorder: results of a large, multisite study. J Clin Psychiatry;67(10):551-560
14
Suicidul la varstnic
70% dintre sinucideri survin in contextul unei unei
boli depresive
Cei mai frecventi factori de risc
Varsta inaintata
Sex masculin
Inaintarea in varsta constituie un factor de risc important la femei
Variatii sezoniere si circadiene
Elderly1 Suicide Fact Sheet, 2009. the National Center for Injury Prevention and Control
(NCIPC). Retrieved online 14.02.2010 at http://www.cdc.gov/ncipc/wisqars/default.htm
15
Suicid - Factori de risc generali
Varsta inaintata
Barbati
Necasatorit
Izolare sociala
Doliu recent
Schimbarea recenta a
domiciliului
16
Suicid - Factori de risc individuali
Exprimarea dorintei de autovatamare

Anhedonie
Afaceri cu caracter personal puse in ordine
Plangeri persistente de insomnie
Simptome fizice persistente , fr baza organica
17
Studiul nostru
Obiectiv:
Investigarea efectului psihoterapiei i a altor proceduri de susinere

la pacientul cu DCL si depresie anxietate asociate.
18
Subiecti:
30 barbati si 30 femei cu DCL Centrul de Boli de Memorie
Spitalul Universitar de Urgenta ELIAS, Bucuresti
Varsta: peste 55 ani
Criteriu de includere:
Diagnostic de depresie (usoara, moderata, severa) si
anxietate
19
Metoda
Evaluare Initiala 24 sesiuni individuale Prima evaluare de urmarire

(saptamanale)
Evaluare clinica Interventii Personalizate cu scopul de a :

Imagistica - MRI imbunatati/ajusta abilitatile cognitive,
psihoterapie,
consiliere pentru a face fata stresului,
proceduri privind anxietatea si depresia
20
Instrumente de evaluare:
Evaluare clinica - DCL

Factori de risc - situaie psiho-sociala, antecedente personale
privind depresia i anxietatea, antecedente familiale in sfera
dispozitiei, antecedente de abuz de substante
Co-morbiditati cancer, tulburri neurodegenerative, boli de
inima, endocrine
Teste Psihometrice :
Grober-Buschke
Figura lui REY,
Teste memorie vizuala,
Scala Hamilton pentru Depresie si Anxietate
Scala Geriatrica Yessavage forma scurta,
Fluenta Verbala
Date Individuale Demografice
Nivelul de educatie al pacientului
Statutul social al pacientului
21
Rezultate
Test Scoruri medii

Baseline 1st follow-up Diferente
Grober-Buschke 12/18 2 14/18 2 22
Figura REY 24/36 2 26/36 2 22
Test memorie vizuala 6/12 2 8/12 2 22
Fluenta verbala 16 2 18 2 22
Scala Geriatrica Yessavage varianta scurta 6/15 6 4/15 6 26
Scala Hamilton pt Depresie si Anxietate 20 10 16 10 4 10
22
Valori la prima evaluare de urmarire
Simptome de anxietate si depresie
Conservarea starii de bine
Intretinerea mobilitatii
Imbunatatire abilitati practice si de comunicare
Acuze subiective de memorie si emotionale
23
Intervenii Cognitive de formare benefice pentru tulburarile de
memorie i strile emoionale la 60% dintre pacieni.
Abilitatile practice si de comunicare s-au imbunatatit la 62% dintre

pacienti.
Intretinerea mobilitatii s-a imbunatatit la 68% dintre pacienti.
Conservarea starii de bine la 80% dintre pacienti.
Simptomele de depresie si anxietate s-au imbunatatit la 85% dintre

pacientii cu DCL.
24
Discutii
Anxietatea - Depresia la pacienii cu DCL pot fi:
Cauze independente DCL

Simptome legate de procesul neurodegenerativ n
desfasurare
Reactie la deteriorarea cognitiva
In grupul nostru DCL, un procent de 85% din pacieni au

prezentat scorurile imbunatatite.
Rezultatele noastre sunt n conformitate cu rezultate similare

raportate de ctre Mackin RS, 2006, Bistricky SL et al., 2010,
MD Miller et al. 2007, printre altele.
Bistricky SL et al., 2010. Recruitment of African Americans and Asian Americans With Late-Life Depression and Mild Cognitive
Impairment. American Journal of Geriatric Psychiatry, 18(8):734-742; Mackin RS, 2006. Problem solving therapy for the
treatment of depression for a patient with Parkinsons disease and mild cognitive impairment: a case study. Neuropsychiatric
Disease and Treatment, 2(3) 375379; Miller MD et al., 2007. Expanding the usefulness of Interpersonal Psychotherapy (IPT)
for depressed elders with co-morbid cognitive impairment. International Journal of Geriatric Psychiatry, 22(2):101-105
25
Efecte Cognitive
Anxietatea si depresia pot induce:
Stari negative
Retragere
Efect negativ asupra performantei memoriei
Stres-ul este asociat cu deteriorarea functiilor cognitive
Efect negativ asupra atentiei si concentrarii
Efect negativ asupra somnului
n grupul nostru DCL, un procent de 60% din pacieni au

prezentat scoruri imbunatatite.
Rezultatele noastre sunt n conformitate cu rezultate

similare raportate de ctre diversi autori (Mackin RS, 2006,
Bistricky SL et al, 2010., MD Miller et al., 2007).
Bistricky SL et al., 2010. Recruitment of African Americans and Asian Americans With Late-Life Depression and Mild Cognitive
Impairment. American Journal of Geriatric Psychiatry, 18(8):734-742; Mackin RS, 2006. Problem solving therapy for the
treatment of depression for a patient with Parkinsons disease and mild cognitive impairment: a case study. Neuropsychiatric
Disease and Treatment, 2(3) 375379; Miller MD et al., 2007. Expanding the usefulness of Interpersonal Psychotherapy (IPT)
for depressed elders with co-morbid cognitive impairment. International Journal of Geriatric Psychiatry, 22(2):101-105
26
Abilitati practice si de comunicare
n grupul nostru DCL, un procent de 62% dintre pacieni au

Rezultate similare a raportat Willis SL studiu publicat n

1987.
Willis SL , 1987. Cognitive training and everyday competence. In KW

Schaie Ed., Annual Review of Gerontology and Geriatrics, 7:159-188
27
Intretinerea mobilitatii
Rezultate similare a raportat Willis SL studiu publicat n

1987.
Willis SL , 1987. Cognitive training and everyday competence. In KW

Schaie Ed., Annual Review of Gerontology and Geriatrics, 7:159-188
28
Conservarea starii de bine
Rezultatele noastre sunt n conformitate cu Liesbeth WA et al,

studiu (2010) arata.:
Pacientii se ocupa mai bine de viitorul lor nesigur

Isi accepta propria conditie
Scaderea neajutorarii
Rudele pacientilor au confirmat, prin observatiile lor,

rezultatele obtinute de noi.
Liesbeth WA et al., 2010. Group Therapy for Patients with Mild Cognitive Impairment and Their Significant
Others: Results of a Waiting-List Controlled Trial, Gerontology online, DOI: 10.1159/000315933;
29
n opinia noastr, rezultatele preliminare raportate aici impun
extinderea acestei paradigme de cercetare.
Urmatorul pas va fi:
Extinderea dimensiunii grupului de pacienti, n scopul de a

ncerca impactul de gen, statut socio-economic, starea de
nutriie i nivelul/stil de via, de educatie.
Includerea, din motive comparative, a 2 grupuri de subiecti
de control:
Subiecti sanatosi conform varstei
Pacienti cu DCL fara management
psihoterapeutic
Includerea unei cohorte de persoane care ingrijesc pacientii
cu DCL
30
Prevenirea Depresiei si Anxietatii in DCL
formare profesionala continua

mobilizare fizica cel putin 30 minute/zi
schimbarea ambiantei
Socializare
armonie familiala
temperament echilibrat
atasament fata de o credinta
sentimente de bucurie si de fericire ca o necesitate de
fiecare zi
dieta atent controlata
Neugroschl J, Sano M, 2009. An update on treatment and prevention strategies for Alzheimer's disease,
Current Neurology and Neuroscience Reports 9(5):368376, 2009; Hof PR, Mobbs CV, 2009. Handbook of
the neuroscience of aging. London, UK: Elsevier Inc.; Deary I et al., 2006.
31
Managementul Emotiilor
Emoiile au efecte fiziologice asupra anumitor organe, glande i esuturi.
Fiecare emotie declanseaza:

Secretia de hormoni
Eliberarea de neurotransmitatori
Schimbari ale frecventei cardiace si BP
Modificari a ratei respiratorii
Schimbarea ph-ului din sange
Emotii pozitive sanatate

Emotii negative boala
Accese de furie iritabilitate, cefalee, insomnie, oboseala.
5 minute de furie deprima sistemul imunitar cu ~6ore
Emotion. Stanford Encyclopedia of Philosophy. First published Mon Feb 3, 2003; substantive
revision Thu Jan 14, 2010. Retrieved online 13.02.2011 at http://plato.stanford.edu/entries/emotion/
32
CONCLUZII
Depresia boala lumii moderne
Depresia si anxietatea factori esentiali in DCL
Depresia inhiba functiile organismului
Depresia prim factor - boala

factor secundar vindeca
Anxietatea generalizata cu debut tardiv este adesea asociata cu boli

depresive.
Anxietatea Generalizata predomina la pacientii cu DCL
33
In gestionarea DCL, depresia i anxietatea pot beneficia n mod
semnificativ de punerea n aplicare a Medicinii 3P (abordare
predictiv i preventiv personalizat):
Psihoterapie cognitiv-comportamentala individuala:

Are o reala valoare in tratamentul anxietatii si
depresiei
pacienii sunt nvai s se ocupe de situaii
dificile, prin confruntarea lor cu factorii care
determina aceste simptome
Unele persoane pot raspunde la tratament in
cateva luni, in timp ce altii au nevoie de un
tratament mai lung
Farmacoterapia in depresie si anxietate sunt cel mai des utilizate,
mpreun cu psihoterapia.
Diagnosticul precoce i tratamentul initiat n anxietate si depresie

sunt eseniale pentru ntrzierea conversiei DCL in BA.
34
De retinut :
Stresul influenteaza memoria si cunoasterea.
Depresia si Anxietatea modifica functionarea cognitiva.
Depresia si anxietatea pot fi prevenite.
Terapia preventiva ar trebui sa inceapa devreme.
Terapia pentru DCL ar trebui s fie ndreptata n acelai timp pe mai

multe directii, inclusiv cele psihoterapeutice.
35
Teoriile nu sunt adevarate sau
false, ci sunt sterile sau fertile.
Claude Bernard
36
n miezul iernii am nvat, n cele din urm,
c n mine exist o var invincibil.
Albert Camus
Multumim pentru atentie.
Healthy
Brain Aging Intrebari?
eb@brainaging.ro
Healthy Aging Luiza Spiru, MD, PhD
lsaslan@brainaging.ro

Mona Braila2011

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mona Braila2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anxietatea si Depresia in Deficitul Cognitiv Lejer.

Mona Andreea Blacioti, Psiholog clinician

Conf. Univ. Dr. Luiza Spiru

stare de stare de spirit sczuta i aversiune fa de activitatile care pot afecta

NU ESTE o parte inevitabil a mbtrnirii!

Poate fi o complicaie a bolilor cronice

C Mulholland, H McAllister-Williams. Diseases and conditions. Depression.

Cleveland Clinic, Retrieved online 12.02.2011 at http://www.cleveland

una dintre cele mai frecvente tulburari din sfera afectivitatii

manifestata prin teama si ingrijorare

aproximativ 6,5% din populatia lumii sufera sau a suferit de anxietate

Seignourel P.J, et al., 2008. Anxiety in dementia: A critical

O varietate de tehnici utilizate pentru:

Cleveland Clinic, available at http://www.clevelandclinic.org/

Psihoterapie non-formal - inclusa n dialogul cu cineva sau cu medicul

n depresia usoara, psihoterapia ar putea fi la fel de eficace ca si medicamentele;

Psihoterapiile trebuie s fie personalizate in functie de particularitile pacientului

Dialogul cu apartinatorul si familia este obligatoriu;

Cleveland Clinic, Retrieved online 12.02.2011 at http://www.cleveland

Tulburare a adaptarii cu Tulburare de adaptare reactie

DCL tot mai mult recunoscut ca o problema importanta de sanatate

asociat cu un risc crescut de a dezvolta dementa

Stresul asociat cu anxietatea i depresia reprezinta un factor de risc ridicat

Francesco P et al., 2010. Late-Life Depression, Mild Cognitive Impairment, and

Ct mai curnd posibil diagnosticarea att a DCL cat i, eventual, daca

DCL este un stadiu al bolii n care simptomele cognitive, depresia i

Francesco P et al., 2010. Late-Life Depression, Mild Cognitive Impairment, and

70% dintre sinucideri survin in contextul unei unei

Cei mai frecventi factori de risc

Inaintarea in varsta constituie un factor de risc important la femei

Variatii sezoniere si circadiene

Exprimarea dorintei de autovatamare

Investigarea efectului psihoterapiei i a altor proceduri de susinere

Varsta: peste 55 ani

Evaluare Initiala 24 sesiuni individuale Prima evaluare de urmarire

Evaluare clinica Interventii Personalizate cu scopul de a :

Evaluare clinica - DCL

Test Scoruri medii

Simptome de anxietate si depresie

Conservarea starii de bine

Imbunatatire abilitati practice si de comunicare

Acuze subiective de memorie si emotionale

Abilitatile practice si de comunicare s-au imbunatatit la 62% dintre

Intretinerea mobilitatii s-a imbunatatit la 68% dintre pacienti.

Conservarea starii de bine la 80% dintre pacienti.

Simptomele de depresie si anxietate s-au imbunatatit la 85% dintre

Cauze independente DCL

In grupul nostru DCL, un procent de 85% din pacieni au

Rezultatele noastre sunt n conformitate cu rezultate similare

n grupul nostru DCL, un procent de 60% din pacieni au

Rezultatele noastre sunt n conformitate cu rezultate

n grupul nostru DCL, un procent de 62% dintre pacieni au

Rezultate similare a raportat Willis SL studiu publicat n

Willis SL , 1987. Cognitive training and everyday competence. In KW

Rezultate similare a raportat Willis SL studiu publicat n

Willis SL , 1987. Cognitive training and everyday competence. In KW

Rezultatele noastre sunt n conformitate cu Liesbeth WA et al,

Pacientii se ocupa mai bine de viitorul lor nesigur

Rudele pacientilor au confirmat, prin observatiile lor,

Urmatorul pas va fi:

Extinderea dimensiunii grupului de pacienti, n scopul de a

formare profesionala continua

Emoiile au efecte fiziologice asupra anumitor organe, glande i esuturi.