Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EPIDEMIOLOGIE R Cursi
EPIDEMIOLOGIE R Cursi
CURS
SEF LUCRARI
Dr.TURDA CONSTANTA
MEDICINA PREVENTIVA SI
EPIDEMIOLOGIA
Multidisciplinara
Scopurile epidemiologiei
fundamentale
explicarea principiilor cauzale ale
mbolnvirilor, cu accent pe factorii de
mediu variabili
stimularea aplicrii epidemiologiei n
prevenirea bolilor i n promovarea strii
de sntate- att a populaiei, ct i a
mediului i ocupaional.
pregtirea specialitilor din profesii conexe cu
cea medical pentru a cunoate ct mai multe
aspecte ale strii de sntate i pentru a
asigura utilizarea optim a resurselor existente
n vederea asigurrii strii de sntate;
activitate multi disciplinara
aplicarea conceptelor de epidemiologie clinic
stimularea interesului asupra epidemiologiei.
Cercetri asupra etiologiei
bolilor transmisibile
Motivaia acestei aplicri este identificarea
etiologiei sau a cauzei mbolnvirii i
factorii de risc. respectiv factorii care cresc
riscul persoanei fa de boal.
Vrem s cunoatem felul cum se transmite
boala de la o persoan la alta sau de la un
rezervor animal la populaia uman.
Scopul final este de a reduce morbiditatea
sau mortalitatea bolii.
4. Parainfluenza
5. RSV
6. Legionella
Some Important Vectorborne
Infections
1. Malaria
2. Viral encephalitis
SLE, WEE, EE, VE, California virus
3. Schistosomiasis
4. Tularemia
5. Dengue
6. Yellow fever
7. Rocky Mountain spotted fever
8. Leishmaniasis
9. Trypanosomiasis
Some Infectious Diseases with a
Human Reservoir
1. AIDS (HIV infection)
2. Syphilis
3. Gonorrhea
4. Shigellosis
5. Typhoid fever
6. Hepatitis-B virus
7. Herpes simplex virus
Some Diseases with an Animal
Reservoir (Zoonoses)
1. Nontyphoidal salmonellosis
2. Brucellosis
3. Anthrax
4. Listeriosis
5. Viral encephalitis (SLE,WEE, CEE)
6. Rabies
7. Plague
Some Important Diseases with a
Soil Reservoir
1. Histoplasmosis
2. Coccidioidomycosis
3. Blastomycosis
4. Tetanus
5. Botulism
Some Infectious Diseases with a
Water Reservoir
1. Pseudomonas infections
Sepsis, UTI, hot tub folliculitis
2. Legionnaires disease
3. Melioidosis
Some Infectious Diseases
Spread by Contact
1.Sexually transmitted diseases
Syphilis, gonorrhea, chlamydia, AIDS
2. Staphylococcal infections
3. Streptococcal infections
4. Many nosocomial infections
5. Rhinovirus colds
6. Brucellosis (slaughter house contact)
7. Hepatitis B virus infection
Receptivitatea populaiei
Fata de agentii patogeni organismul
prezinta o stare de susceptibilitate sau o
stare de rezistenta/imunitate.
Susceptibilitatea si rezistenta sunt
cunoscute sub numele de stare de
receptivitate.
Receptivitatea reprezinta aptitudinea unei
personae de a face/NU o boala
infectioasa.
La realizarea receptivitii populaiei
concur variabilitatea celor dou
componente
receptivitatea natural (biologic)
rezistena antiinfecioas (specific i
nespecific).
Receptivitatea natural
Receptivitatea naturala fa de bolile infecioase,
neleas ca susceptibilitate la boal, poate avea valori
diferite de la o boal la alta i - din acest punct de
vedere - deosebim:
1. Boli cu receptivitate natural general sau absolut
(rujeol, tifos exantematic, febr tifoid)
primoinfecia se soldeaz ntotdeauna cu boal.
Persoanele care nu au venit niciodat n contact cu un
astfel de agent etiologic sunt oricnd susceptibile de a
face boala respectiv.(ex: epidemia de rujeol din 1951
din Groenlanda a afectat 99,9% din populaie)
2. Boli cu receptivitate natural parial sau
incomplet (hepatite acute virale, scarlatina,
difteria)
primoinfecia este urmat de boal la o parte
din cei infectai, restul suportnd infecia
subclinic.
Toi cei infectai, indiferent de forma pe care o ia
infecia, sunt la fel de contagioi i toi se
imunizeaz specific natural.
Proporia mbolnvirilor este variat: 20% n
difterie, 45% n hepatite acute virale, 40% n
scarlatina.
3. Boli cu receptivitate natural sczut sau redus
(poliomielita, meningita meningococic)
o foarte mic parte dintre persoanele primoinfectate
vor face boala, majoritatea suportnd doar infecia
inaparent.
Exemplu - n poliomielit mai puin de 1% fac forme
paralitice i cel mult 4-5% din infectai fac forma
minor, neparalitic; meningita meningococic fac
sub 1%, encefalita de cpue (sub 0,2%).
Toi cei infectai reprezint surs de infecie i toi se
imunizeaz specific natural n mod asemntor.
Receptivitatea general a organismului
este supus influenei vrstei, alimentaiei,
eforturilor fizice i intelectuale, strii
generale a organismului, condiiilor de
mediu etc.
Aplicarea unui program de imunizri
poate crea un fond de imunitate
colectiv care reduce la maximum
incidena unor boli infecioase.
Pentru cunoaterea strii de imunitate a populaiei se
folosesc metode seroepidemiologice (ex: evidenierea
anticorpilor, teste cutanate).
Studiul distribuiei anticorpilor fa de anumii ageni
patogeni, pe grupe de vrst, categorii de populaie,
zone geografice etc, efectuate pe plan naional i
internaional, furnizeaz date preioase asupra evoluiei
naturale a unei boli infecioase, n timp i spaiu, asupra
eficienei vaccinrilor.
Aceste date sunt deosebit de utile n elaborarea de
prognoze i programe de sntate.
Rezistena antiinfecioas
1. Rezistenta antiinfecioas nespecific: este acea
capacitate a organismului de a se opune n mod natural
i ntr-o anumit msur att intrrii unor
microorganisme vii n organism, ct i multiplicrii lor
ulterioare, deci de a se opune realizrii procesului
infecios.
La constituirea rezistenei nespecifice iau parte 3
categorii de factori, asociai n trei linii de aprare
antiinfecioas:
- bariera cutaneo-mucoas
- bariera cito-tisular
- bariera umoral sanguin
Eficacitatea funcional a rezistenei nespecifice
este dependent de integritatea fiziologic a
sistemului nervos i endocrin, a aparatului
circulator, respirator, digestiv i excretor, cu alte
cuvinte de fiziologia normal a ntregului
organism.
Toi factorii care pot influena homeostazia
organismului (alimentaie, vrst, sex, stress,
boli cronice) pot afecta i funcionalitatea
individual a rezistenei nespecifice.
2. Rezistenta specific antiinfecioas
reprezint din punct de vedere
epidemiologic proprietatea organismului
de a fi protejat de o anumit boal atunci
cnd suport infecia respectiv, este
opusul receptivitii.
Se difereniaz:
- rezisten antiinfecioas specific motenit
(nnscut), care include:
rezisten natural (de specie)
rezisten relativ (ex: rezistena fa de malarie
a bolnavilor cu anemie falcipar, deficit de
glucozo-6-fosfatdehidrogenaz; rezistena
antiamaril mai mare a negrilor africani dect a
celor europeni datorit contactelor cronice,
multiseculare, cu virusuri nrudite cu virusul
amaril).
rezisten transplacentar - este motenit de
fiecare copil de la mam, pasiv, transplacentar.
Este tranzitorie i are durat de la cteva
sptmni pn la 6-9 luni, rar peste acest
interval.
Spectrul su protector reflect experiena
imunologic a mamei (infecii naturale i
vaccinri), nu cuprinde niciodat protecie fa
de infecia pertussis.
rezisten specific dobndit (ctigat) n
cursul vieii, n mod natural, prin suportarea
infeciei n mod artificial, prin imunizare activ
i/sau pasiv.
Rezistena specific poate preveni mbolnvirea
cu un agent patogen; cea nespecific nu poate
prentmpina producerea unor boli cauzate de
patogeni, dar poate atenua consecinele
biologice i evolutivitatea lor prin protecie pe
care o asigur fa de poteniali-patogeni.
FORMELE DE MANIFESTARE
ALE PROCESELOR
EPIDEMIOLOGICE
Imbolnavirile apar ca rezultat al interactiunii
dintre o persoana(gazda), un agent
infectios(bacterie) si mediul inconjurator
Pentru ca aceste inter actiuni sa aiba loc este
necesara susceptibilitatea gazdei.
Susceptibilitatea umana este determinata de o
varietate de factori: bagajul genetic, statusul
immunologic,factori biologici, chimici, fizici=
factori asociati cu crestera riscului aparitiei bolii.,
stressul, caracteristicele gazdei
Statusul imun al individului este determinat
de experienta anterioara a infectiei
dobindita in mod natural/artificial.
Procesul epidemiologic poate prezenta
forme variate de manifestare functie de
numarul de imbolnaviri
succesiunea in timp a bolii infectioase
raspindirea bolii in teritoriu
Privite din punctual de vedere al incidentei
morbiditatii, aceste forme recunosc
urmatoarele gradatii:
incidenta sporadica
forma endemica/endemia
forma epidemica/epidemia
manifestarea pandemica
Manifestarile procesului endemic sunt evaluate
tinand cont si de criteriile:
numarul de focare
contagiozitate
difuzibilitate
succesiunea imbolnavirilor
durata de evolutie a procesului endemic
sezonalitate
periodicitate
Morbiditatea
Reprezinta frecventa unei anumite boli
/grup de boli intr-o populatie data dintr-un
teritoriu, in anumite intervale de timp, pe
grupe de varsta, sexe, profesii, etc.
Formula de calcul: numarul cazurilor noi
de imbolnavire de o anumita cauza ori
100.000/numarul locuitorilor din teritoriul
studiat.
Contagiozitatea
Reprezinta procentul de imbolnaviri printr-
o anumita boala infectioasa care
afecteaza o populatie sigur receptiva si in
conditiile cele mai propice de transmitere a
gentilor patogeni.
Difuzibilitatea
Reprezina viteza de raspindire a unei boli infectioase in masa
populatiei.
Este strans legata de gradul de contagiozitate a acesteia, fiind
conditionata de numerosi factori biologici si social economici;
intervin astfel factori ca:
numarul si calitatea izvoarelor de infectie
modalitatea de transmitere
gradul de receptivitate a populatiei
grupele de varsta
nivelul socio economic si educativ
conditiile igienico sanitare
aglomeratiile
miscarile de populatie
Sezonalitatea
Reprezinta o caracteristica a procesului
epidemiologic in numeroase boli infectioase,
traducindu-se printr-o crestere a incidentei
morbiditatii in anumite luni/anotimpuri ale anului.
Evolutia sezoniera este inregistrata pentru
infectiile digestive:dizenteria si toxiinfectiile
alimentare in anotimpulcalduros, si pentru
infectiile aerogene: gripa, adeno viroze, cataruri
sezoniere in anotimpul rece.
Periodicitatea
Periodicitatea multi anuala/evolutia epidemica
multi anuala este un fenomen epidemiologic des
intalnit, care are substrat biologic si social.
Reprezinta situatiile in care manifestarile acute
si extensive ale procesului epidemiologic reapar
sub forma epidemica/pandemica in diferite
colectivitati, in unele arii geografice, la anumite
grupe de varsta, in mediul urban/rural dupa un
interval variabil, interval ce reprezinta perioada
inter epidemica.
Manifestarea sporadica
Se considera ca o boala infectioasa se
manifesta sporadic atunci cand se
limiteaza la un numar mic de cazuri,
diseminate teritorial, la intervale
neregulate de timp si fara legatura
aparenta unele cu altele.
Apar neregulat, din cand in cand, de
obicei rar.
Morbiditatea sporadica este conditionata de:
existenta unei mase refractare la o anumita
infectie(proces natural/artificial de imunizare)
numarul redus al izvoarelor de infectie potential
epidemiogene( reprezentat de bolnavi dar mai
ales de purtatori de germeni)
posibilitatile limitate de transmitere ale agentului
patogen.
Astfel de cazuri sporadice se intalnesc mai ales
in infectiile cu poarta de intrare cutanata:
tetanos, antrax, tularemie, gangrena gazoasa.
Endemia
Se caracterizeaza prin aparitia relativ constanta in
teritoriu a cazurilor de boala, afectind un numar mic de
personae, fara filiatie intre ele, imbracind aspect
sporadic sau de mici focare epidemice.
Boala ramine incetatenita, cu o incidenta moderata, dar
nu dispare dintr-o localitate/regiune daca nu se suprima
cauzele care intretin endemicitatea.
Cand o boala endemica evolueaza cu izbucniri
epidemice se numeste endemo epidemica( dizenteria,
febra tifoida, tusea convulsiva, scarlatina).
Epidemia
Se caracterizeaza prin aparitia unui numar mare
de cazuri de boala in populatia unei colectivitati
sau dintr-un teritoriu pe o perioada de timp
variabila, insumind saptamini/luni de zile.
Reprezinta manifestarea de masa a procesului
epidemiologic.
Epidemia se realizeaza daca in populatia
receptiva patrund izvoare de
infectie(bolnavi/purtatori), daca agentul causal
isi mareste virulenta sau este introdus din afara.
Vorbim de epidemie in cazul in care incidenta
evenimentului sanitar in cauza creste de cel
putin 10 ori sau daca reprezinta peste 50% din
totalul imbolnavirilor de acelasi fel, iar tendinta
de evolutia este intensive si extensiva.
O epidemie se declara stinsa daca nu apar
cazuri noi de imbolnavire pe o perioada pe o
perioada ce depaseste de 4 ori durata incubatiei
maxime.
Pandemia
Se manifesta prin cuprinderea in procesul
epidemic a populatiei din arii geografice
intinse, cuprinzand mai multe tari,
continente sau chiar intreg globul.
Se crediteaza pandemia cu o crestere a
incidentei unei boli de peste 100 ori fata
de o perioada anterioara sau o zona
diferita, afectand cea mai mare parte a
populatiei.
Pandemia se poate realiza daca intr-o
populatie apare un microorganism
patogen nou, necunoscut anterior, sau
daca acesta reapare dupa o absenta de
cateva decenii, intalnind o receptivitate
colectiva generala.
Pandemii de mare severitate in trecut au
fost: variola, pesta, holera, tifosul
exantematic
In present se manifesta pandemic: gripa A, cu o
periodicitate de 12-16 ani ca urmare a variatiei
antigenice cu caracter contnuu a acestui virus( apare o
tulpina de virus A mutanta, cu o noua garnitura de
antigene , fata de care populatia nu are imunitate).
Se poate considera si SIDA cu evolutia pandemica
tinand cont de faptul ca acest sindrom este diagnosticat
in peste 152 de tari de pe glob.
HIV-ul reprezinta actual una dintre cele mai grave
pandemii cu character de dezastru mondial
INDICATORI STATISTICO EPIDEMIOLOGICI
PENTRU MASURAREA FRECVENTEI
BOLILOR
Statistica este stiinta si arta culegerii,
sintetizarii si analizarii datelor supuse unei
variatii biologice intamplatoare, fiind un
important instrument de lucru in medicina
in general si in epidemiologie in mod
special.
Prin masurarea frecventei bolilor se poate
aprecia cat de des survine o boala/sau alt
eveniment de sanatate cu raportare la
populatia de risc si la un anumit interval de
timp care este precizat.
Evenimentele de interes sunt:
boala(morbiditatea)
invaliditatea
decesul(mortalitatea)
recuperarea
existenta anticorpilor
utilizarea serviciilor de sanatate
Morbiditate
Frecventa unei anumite boli intr- o populatie
data dintr-un teritoriu, in anumite intevale de
timp, pe grupe de varsta, sexe, profesii.
Calculul indicelui de morbiditate pe
cause/incidenta se calculeaza:
Nr. cazurilor noi de imbolnavire de o
anumita cauza ori 100.000
Mo.c = -----------------------------------
Nr. locuitorilor din teritoriul studiat
Principalii indicatori utilizati pentru
masurarea frecventei evenimentelor de
sanatate sunt:
incidenta
prevalenta
Incidenta(I)
Masoara aparitia cazurilor noi(cazuri incidente), intr-o
perioada de timp
sau- masoara frecventa cu care personae fara boala
dezvolta imbolnavirea intr- o perioada data.
Incidenta se calculeaza dupa formula:
Incidenta/1000=
cazuri noi care survin intr-o perioada precizata
I= -------------------------------------------------------- ori 1000
populatia la risc in aceeasi perioada de timp
Prevalenta
Masoara numarul total de cazuri (vechi si
noi) la un anumit moment temporal
precizat.
total cazuri de boala la un moment dat
P =-------------------------------------------------
ori 1000
populatia la risc la acel moment
dat
Prevalenta reflecta incidenta factorilor de
riscsi supravietuirea( marcata de evolutia
naturala a bolii si de abilitatea sistemului
sanitar de a asigura
vindecarea/prelungirea vietii).
Prevalenta = incidenta bolii ori durata bolii
Mortalitatea
Exprima numarul deceselor de o anumita cauza(
mortalitatea pe cauze/grupe de varsta si cauze)
in raport cu numarul total al locuitorilor sau cu
numarul locuitorilor dintr-un teritoriu, de aceeasi
grupa de varsta, intr-un anumit timp( ex.
mortalitatea anuala).
Nr. decese de o anumita cauza ori 100 000
Mc = ------------------------------------------------
Nr. locuitorilor
Letalitatea
Exprima numarul deceselor de o cauza
raportat la numarul total al deceselor
Nr. decese printr-o cauza ori 100
L = -------------------------------------
Nr. total de decese
Speranta de viata
Reprezinta numarul de ani pe care un
individ de o varsta data se spera ca ii va
mai trai daca persista aspectele de
mortalitate prezenta la un moment dat.
Deficienta
Semnifica orice pierdere/ anomalie a unei
structuri/functii fiziologice, psihologice sau
anatomice.
Invaliditatea
Orice limitare/lipsa rezultand dintr-o
deficienta a capacitatii de a efectua o
activitate in modul sau la nivelul considerat
normal pentru om.
Handicapul
Consta intr-un dezavantaj pentru un
anumit individ rezultand dintr-o
deficienta/invaliditate care
limiteaza/impiedica realizarea unei functii
normale specifici individului.