Masurile de prevenire a

bolilor infectioase.
Infectii nozocomiale

Elaborat: Albu Doina

grupa202
 Scurt istoric

Infectiile legate de actul de ingrijire medicala:

sunt cunoscute din secolul XVII

dar la rangul de abordare stiintifica sunt

semnalate sistematic doar din secolul XIX prin
observarea 'bolii de spital',

respectiv din secolul XX, concomitent cu

perfectionarea cunostintelor de etiologie si
patogenie infectioasa, respectiv clarificarea
notiunilor de asepsie, antisepsie, sterilizare,
dezinfectie, etc.
 n Romnia, apar, n 1744, instruciuni
privind izolarea bolnavilor contagioi i
reguli de asepsie i antisepsie,
remarcndu-se implicarea unor medici
de prestigiu n combaterea infeciilor
nozocomiale (C. Davilla- 1877; V.
Babe- 1885-1926; I. Cantacuzino-
1896-1936).
 Ce sunt infectiile nozocomiale?

Termenul este atribuit infeciilor pe care un individ sntos sau bolnav le

contracteaz cu ocazia unor prestaii efectuate n uniti medico-
sanitare sau medico-sociale n afara manifestrilor caracteristice
incubaiei sau debutului bolilor preexistente.

n categoria infeciilor nozocomiale este corect a se introduce i infeciile

care apar la personalul medico-sanitar, n timpul i din cauze bine
definite, legate de anumite activitti efectuate n servicii spitaliceti,
de ambulatoriu sau uniti de asisten medico-social.
 Infectiile nozocomiale in cifre

Prin caracterul lor universal, infeciile nozocomiale sunt

considerate n prezent ca o problem major de
sntate populaional pentru toate serviciile de
asisten medical sau medico-social.

Cu o inciden i prevalen subevaluate, valorile

indicatorilor de morbiditate i letalitate la nivel mondial
au i n prezent un caracter estimativ.
Astfel, se apreciaz c 5-10%
dintre pacienii spitalizai
sunt afectai de o infecie
nozocomial.
 Semnificatia IN in practica
medicala
Infecia nosocomial este o
patologie infecioas care:
nu poate fi eradicat 33.3% 33.3%

dar poate fi semnificativ evitat

sau redus prin:
msuri profesionale
(medicale i de ngrijire) 33.3%
supraveghere epidemiologic IN care pot fi prevenite
corect i permanent IN care partial pot fi evitate
management adecvat pentru IN care nu pot fi eliminate

activitile unitii
Implicaiile pe care le au infeciile nozocomiale, att
medicale ct i socio-economice, sunt multiple i
complexe, fiind rezultate din faptul c ele determin
prelungirea duratei de spitalizare, agravarea bolii de
baz, ncrcarea activitii medicale, favorizarea
apariiei complicaiilor, sechelelor sau deceselor,
creterea cheltuielilor pentru terapia i ntreinerea
bolnavilor, pierderi familiale, ocupaionale i
psihosociale.
 Etiologia infectiilor nozocomiale

Orice microorganism
(patogen sau facultativ patogen)
poate provoca o infecie nosocomial
dac este prezent:
- la momentul potrivit;
- ntr-un loc nepotrivit;
- la o persoan spitalizat i tratat;
Riscul infecios
este corelabil cu:
- densitatea microorganismelor din
mediu;
- caracteristicile de virulen modificate
prin antibiotice, antiseptice i alte
condiii;
- rezistena sczut a pacienilor prin
boal, terapie i proceduri invazive;
- porile de ntrare multiple, variate i
artificial create prin ngrijiri specifice;
 Bolnavul asistat nu poate fi
sterilizat
Colonizarea obinuit a
situsurilor naturale nu poate fi
desfinat
Prezena obinuit a
microorganismelor n mediu
(inclusiv n mediul de spital) nu
poate fi anihilat
Mediul de spital nu poate fi
steril
Sterilizarea, asepsia,
antisepsia poate menine
mediul de spital la un prag de
toleran pentru o imunitate
adaptabil
Imunodepresia i procedurile
de ngrijiri scad adaptabilitatea
aprrii imune
 IN pot fi cauzate de:
Virusuri
Bacterii
Fungi patogeni
Paraziti
 BACTERIILE
- comensale - se gsesc n flora obinuit a fiinelor umane
- au un important rol protector, prevenind colonizarea cu
microorganisme patogene.
- risc infecii oportuniste daca gazda naturala este
afectata (ex: stafilococii cutanai coagulazo negativi, E.coli)

- patogene: - au o virulen superioar, i cauzeaz infecii (sporadice

sau epidemice) indiferent de starea pacientului.
- Gram pozitivi (Stafilococus aureus, Streptococii
betahemolitici) - i sunt adesea rezistente la antibiotice.
- Gram negativi : Enterobacteriile (de ex. Escherichia
coli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Serratia Marcescens)
,Pseudomonas aeruginosa, etc.
- Legionella poate provoca pneumonia (sporadic sau
endemic) prin inhalarea aerosolilor ce conin ap contaminat (aer
condiionat, duuri, aerosoli terapeutici).
 VIRUSURILE
- HBV, HDV, HCV ( transfuzii, dializa, injectii,
endoscopie)
- HAV
- HIV
- VRS, rotavirusuri, enterovirusuri (pe cale fecal orala)
- v. Rubeolei, Rujeolei
- v. gripal
- virusuri herpetice (v. herpex simplex, VVZ)
 PARAZII I FUNGI
- sunt asociate cu expunerea prelungit la
antibiotice, cu alimentatia parenterala, cu intubatia
traheala.
- Giardia lamblia
- organisme oportuniste (Candida albicans,
Aspergillus, Cryptococcus neoformans, Cryptosporidium
produc infectii in timpul tratamentelor antibiotice prelungite
si imunosupresiei grave si cresc mortalitatea)
Procesul epidemiologic al
infectiilor nozocomiale
SURSE DE INFECIE
Oameni : - bolnavi tipici, atipici

- purtatori: preinfectiosi, sanatosi, fosti bolnavi

(convalescenti sau cronici)- fiecare dintre acetia poate
fi colonizat: nazal, faringian, tegumentar, intestinal, genito-urinar,
etc.
Personal medico-sanitar si auxiliar
Studeni, elevi
Vizitatori
Artropode, rozatoare
Instrumentar contaminat
Solutii medicamentoase contaminate cu germeni
Suprafete si vesela contaminate
Modurile i cile de transmitere sunt
deseori intricate, crend dificulti n
identificarea i neutralizarea acestora.
Modul direct de transmitere se
realizeaz, deseori, prin contactul
nemijlocit ntre pacieni i ntre acetia i
personalul din spitale sau uniti de
ambulatoriu.

Modul indirect de transmitere este

predominant n infeciile nozocomiale,
deoarece, n cele mai multe cazuri, sunt
vehiculai de la surse la receptivi ageni
rezisteni n mediul ambiental.
Receptivitatea
Este intalnita cu intensitati diferite, in raport cu categoria
grupurilor de risc la IN care in general, pot prezenta deficiente ale
rezistentei generale nespecifice si ale imunitatii. (rezistenta naturala
scazuta)
Este crescuta la:
- varstele extreme
- persoanele cu boli cronice asociate
- abuzul de antibiotice (distruge flora normala a organismului si cu
formarea de germeni rezistenti)
- manopere invazive
IN se intalneste la toate varstele dar prezinta o incidenta si o
severitate deosebita la grupurile cu risc crescut compromise: nn,
prematuri, traumatizatii chirurgical, accidentati, arsi, diabeticii, dializatii,
TB, SIDA, bolnavi cu depresie imunitara, etc.
 Preventia IN

Prevenirea este
responsabilitatea tuturor
persoanelor i serviciilor
implicate n asistena
medical;
 RESPECTAREA PRECAUIUNILOR
UNIVERSALE
Masuri fata de sursa potenial de
infecie (pacientul) necesit:
examinare / depistare/ investigare
corect, pe baza unor concepte unitare;
izolare funcional i comportament
educat;
condiii adecvate de ngrijiri;
tratament de specialitate
limitarea/interzicerea vizitatorilor
Modaliti de izolare a pacienilor in
unitatile spitalicesti
Internarea pacienilor purtatori sau
suspiciosi n rezerve individuale.
Folosirea mtilor de unic folosin, a
mnuilor, a halatelor, etc.
Instrumentarul i articolele care nu sunt
de unic folosin trebuie decontaminate
dup fiecare folosire.
Lenjeria trebuie considerat din start ca
fiind contaminat.
De evitat transportul bolnavilor ntre
seciile aceluiai spital sau alte spitale
 Masuri fata de caile de transmitere prin:
- conditii de spitalizare adecvate
- respectarea circuitelor
- manopere terapeutice / de ngrijiri cu risc
minim;
- asepsie i antisepsie eficient;
-sterilizare i meninerea sterilitii
instrumentarului;
-curenie i dezinfecie corect a
suprafetelor;
- igiena mainilor
- igiena aerului in spatii inchise
- supraveghere permanent i profesional;
- controlul si igiena alimentelor
Masuri fata de susceptibilitatea pentru infecie, se obtin prin:
- protejarea i menajarea strii de imunodeficien;
- masuri generale in functie de forma clinica si localizarea IN
- izolarea individuala a celor mai receptivi, cu rezistenta
scazuta
- evitarea spitalizarilor prelungite
- Cresterea rezistentei organismului (inclusiv vaccinuri, Ig,
etc)
- Administrare controlata a antibioticelor
- Schimbarea AB pe perioade
- Educatie sanitara a bolnavilor
- Igiena mediului inconjurator
 Masurile luate de spitalele europene
pentru o lupta eficienta impotriva
infectiilor nosocomiale

- introducerea programului de screening molecular pentru

toti pacientii internati in cadrul unitatilor spitalicesti
Acest program cuprinde:
Recoltare la internare a exudatului nozo-faringian
Recoltare de probe bacteriologice din toate plagile pe care le
prezinta pacientul la internare
Recoltare de sange si insamantarea acestuia pe medii de
cultura specifice
Recoltare de sputa in vederea detectarii bacilului Koch
Recoltare de probe pentru detectarea de enterovirusi si pentru
C.difficile
 Olanda are cel mai restrictiv program prin
care se testeaza toti pacientii ce urmeaza a fi
internati cat si tot personalul spitalicesc.
Acestea duc la un procent foarte scazut de
infectare <1%

Principalele spitale realizeaza obligatoriu

screening molecular pentru infectiile
nosocomiale in sectiile de risc major: ATI,
Chirurgie, ATI Neonatologie, sectii boli
infectioase si tropicale
 Spalarea mainilor

Mna joaca un rol important in transmiterea

unor infectii de la o persoana la alta sau dintr-un
loc in altul, spalarea minilor fiind cel mai important
si uneori singurul mod de prevenire a contaminarii
si diseminarii agentilor microbieni.

ESTE CEA MAI IMPORTANTA PROCEDURA

PENTRU PREVENIREA INFECTIILOR
NOSOCOMIALE!
1.SPALAREA SIMPLA A MAINILOR
2. SPALAREA ANTISEPTICA
3. SPALAREA CHIRUGICALA
CAND?

CUM?
Exista peste 50 de agenti patogeni transmisibili prin sange: virusuri, bacterii,
fungi, etc.
VHB
VHC
HIV
Plasmodium (malariae, falciparum, vivax)
Mycobacterium tuberculosis
Leptospira
Ricketsia
Treponema pallidum
Toxoplasma gondii
Staphylococcus aureus
Brucella spp.
Riscul de transmitere in functie de
tipul de lichide biologice
 Pot spune ca IN:
- sunt infeciile contractate n spital sau alte uniti
sanitare;
- se refer la orice boal datorat microorganismelor, ce
poate fi recunoscut clinic sau microbiologic;
- afecteaz pacientul, datorit internrii lui n spital sau
ngrijrilor primite, pacientul spitalizat sau n tratament
ambulatoriu, personalul sanitar datorit activitilor sale;
- reflect schimbrile din ecosistemul uman:
abuz de antibiotice;
neglijarea igienei;
perturbarea raporturilor dintre agenii patogeni;
grupuri mari de imunosupresai.
Va multumesc