BOLILE

NEUROPSIHICE
ÎN
MEDICINA
FAMILIEI
PROF RESTIAN ADRIAN
 LA MF POATE VENI ORICE
BOLNAV CU ORICE BOALĂ
• DEOARECE MF ESTE MEDICUL DE PRIM CONTACT
• LA MF POATE VENI ORICE BOLNAV DE ORICE
VÂRSTĂ
• POATE VENI UN COPIL CU OTITĂ MEDIE ACUTĂ
• POATE VENI UN ADULT CU PNEUMONIE
• POATE VENI UN BĂTRÂN CU DEMENŢĂ SENILĂ
• POATE VENI UN BĂRBAT CU ADENOM DE
PROSTATĂ
• POATE VENI O GRAVIDĂ CU DISGRAVIDIE
• POATE VENI ORICE BOLNAV CU ORICE BOALĂ
 DE CINE DEPIND
SOLICITĂRILE MF
• SOLICITĂRILE MF DEPIND DE
• INCIDENŢA ŞI PREVALENŢA BOLILOR
• CU CÂT O BOALĂ ARE O INCIDENŢĂ ŞI O
PREVALENŢĂ MAI MARE CU ATÂT EA VA SOLICITA
MAI FRECVENT MF
• EXEMPLU DE INCIDENŢĂ BOLILE RESPIRATORII
• DE PREVALENŢĂ HTA, CARDIOPATIA, ETC
• SOLICITĂRILE MAI DEPIND DE NUMĂRUL DE
BOLNAVI
• DE SITUAŢIA ECONOMICĂ, ETC
 BOLILE NEUROPSIHICE AU O
INCIDENŢĂ ŞI O PREVALENŢĂ
FOARTE MARE

• INCIDENŢA PE PRIMELE LOCURI SE AFLĂ BOLILE

RSPIRATORII, BOLILE DIGESTIVE, BOLILE
CARDIACE ŞI BOLILE NERVOASE ŞI ALE
ORGANELOR DE SIMŢ
• PREVALENŢA PE PRIMELE LOCURI SE AFLĂ
BOLIEL CARDIOVASCULARE, BOLIEL DIGESTIVE,
BOLIEL RESPIRATORII ŞI BOLILE NERVOASE
 CELE MAI FRECVENTE BOLI
NEUROLOGICE
• PRINTRE CELE MAI FRECVENTE BOLI
NEUROLOGICE CU CARE ESTE CONFRUNTAT MF
SE AFLĂ
• MIGRENA
• EPILEPSIA
• BOALA ALZHEIMER
• BOALA PARKINSON
• POLINEVRITELE
• AVC
 CELE MAI FRECVENTE BOLI
PSIHICE
• CELE MAI FRECVENTE BOLI PSIHICE CU CARE
ESTE CONFRUNTAT MF SUNT
• DEPRESIILE PSIHICE
• ANXIETATEA
• TULBURĂRILE DE PERSONALITATE
• ALCOOLISMUL
• BOALA ALZHEIMER
• ADICŢIILE
• ADHD
 ABORDAREA BOLNAVULUI
NEUROPSIHIC
• DEOARECE BOLILE DE DIFERITE SPECIALITĂŢI
NECESITĂ O ABORDARE SPECIALĂ
• BOLNAVUL NEUROPSIHIC NECESITĂ UN ANUMIT
MOD DE ABORDARE
• DE ACEEA MF TREBUIE SĂ ŞTIE SĂ ABORDEZE
BOLNAVUL NEUROLOGIC ŞI BOLNAVUL PSIHIC
• ADICĂ TREBUIE SĂ ŞTIE SĂ CONSULTE
BOLNAVUL
• SĂ STABILEASCĂ UN DIAGNOSTIC DE
SUSPICIUNE
• SĂ ŞTIE SĂ IA DECIZIA INIŢIALĂ
 CONSULTAŢIA MINIMALĂ DE
SPECIALITATE
• PENTRU A PUTEA SZTABILI UN DIAGNOSTIC
PREZUMTIV
• PENTRU A PUTEA LUA DECIZIA INIŢIALĂ
• MF TREBUIE SĂ ŞTIE SĂ EFECTUEZE O
CONSULTAŢIE MINIMALĂ DE SPECIALITATE
• ADICĂ SĂ CONSULTE BOLNAVUL NEUROLOGIC
• SĂ CAUTE SEMNELE ŞI SIMPTOMELE
CORESPUNZĂTOARE
• SĂ STABILEASCĂ DIAGNOSTICUL DE
SPECIALITATE
• SĂ IA DECIZIA INIŢIALĂ
 CONSULTAŢIA MINIMALĂ DE
NEUROLOGIE
• SE IMPUNE ATUNCI CÂND BOLNAVUL PREZINTĂ
UN SIMPTOM CARE AR PUTEA FI DETERMINAT DE
O BOALĂ NEUROLOGICĂ
• ÎN ACEST CAZ ESTE OBLIGAT SĂ IA ÎN
COSISERARE EXITENŢA UNEI BOLI NERVOASE
• DE ACEEA TREBUIE SĂ FACĂ O ANAMNEZĂ
ŢINTITĂ PE SISTEMUL NERVOS
• SĂ FACĂ UN EXAMEN FIZIC MAI ATENT AL
SISTEMULUI NERVOS
• SĂ STABILEASCĂ DIAGNOSTICUL BOLII
RESPECTIVE
 PRINCIPALELE SIMPTOME
CARE POT SĂ SUGEREZE O
BOALĂ NEUROLOGICĂ
CEFALEEA PARALAZII
VERTIJUL PARESTEZII
PIERDEREA CUNOŞTINŢEI DURERI NEVRALGICE
EXOFTALMIA STAREA CONFUZIONALĂ
PTOZA PALPEBRALĂ AFAZIA
CONVULSIILE DIPLOPIA
TULBURAREA REFLEXELOR TERMURUL
TULBURĂRI DE SENSIBILITATE COMELE
 PRINCIPALELE SIMPTOME
CARE POT SUGERA O BOALĂ
PSIHICĂ
• SIMPTOMELE CAARE POT SUGERA O BOALĂ
PSIHICĂ POT FI
• TULBURĂRI DE PERCEPŢIE
• TULBURĂRI DE MEMORIE
• TULBURĂRI DE GÂNDIRE
• TULBURĂRI ALE INSTINCTELOR
• TULBURĂRI ALE CONŞTIINŢEI
 EXEMPLE DE TULBURĂRI DE
PSIHICE
• TULBURĂRI DE PERCEPŢIE
• ILUZIILE, HALUCINAŢIILE, CONFUZIILE
• ÎN PSIHOZE, INTOXICAŢII, ALCOOLISM
• TULBURĂRI DE GÂNDIRE
• LENTOARE, FUGA DE IDEI, OBSESIILE, DELIRUL,
DEZORGANIZAREA
• ÎN PSIHOZE, ÎN DEMENŢE, INTOXICAŢII,
ALCOOLISM
• TULBURĂRI AFECTIVE
• DEPRESIE, MELANCOLIE, EUFORIE, ETC
 CEFALEEA
• CEFALEEA ESTE UN SIMPTOM FOARTE FRECVENT
ÎNTÂLNIT
• PESTE 90% DIN INDIVIZI AU CEL PUŢIN UN
EPISOD DE CEFALEE PE AN
• 10+15% SUFERĂ ÎN MOD CURENT DE CEFALEE
• CEFALEEA POATE FI PRIMARĂ SAU SECUNDARĂ
• CEFALEEA SECUNDARĂ POATE FI PRODUSĂ DE
FOARTE MULTE BOLI
• DE ACEEA DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC ESTE
FOARTE GREU DE STABILIT
CLASIFICAREA CEFALEELOR
• CEFALEILE POT DI ÎMPĂRŢITE ÎN
• CEFALEI PRIMARE
• MIGRENA
• CEFALEEA DE TENSIUNE
• CEFALEEA ÎN CIORCHINE
• CEFALEI SECUNDARE
• BOLI NERVOASE
• BOLI CARDIOVASCULARE
• BOLI RENALE, INTOXICAŢII
• BOLI PSIHICE, ETC.
• 1.1 Primary headaches
• 1.1.1 ICHD 1, ICD10 G43: Migraine
• 1.1.2 ICHD 2, ICD10 G44.2: Tension-type headache (TTH)
• 1.1.3 ICHD 3, ICD10 G44.0: Cluster headache and other trigeminal autonomic
cephalagias
• 1.1.4 ICHD 4, ICD10 G44.80: Other primary headaches
• 1.2 Secondary headaches
• 1.2.1 ICHD 5, ICD10 G44.88: Headache attributed to head and/or neck trauma
• 1.2.2 ICHD 6, ICD10 G44.81: Headache attributed to cranial or cervical vascular
disorder
• 1.2.3 ICHD 7, ICD10 G44.82: Headache attributed to non-vascular intracranial
disorder
• 1.2.4 ICHD 8, ICD10 G44.4 or G44.83: Headache attributed to a substance or its
withdrawal
• 1.2.5 ICHD 9, ICD10 G44.821 or G44.881: Headache attributed to infection
• 1.2.6 ICHD 10, ICD10 G44.882: Headache attributed to disorder of homeostasis
• 1.2.7 ICHD 11, ICD10 G44.84: Headache or facial pain attributed to disorder of
cranium, neck, eyes, ears, nose, sinuses, teeth, mouth or other facial or cranial
structures
• 1.2.8 ICHD 12, ICD10 R51: Headache attributed to psychiatric disorder
• 1.3 Cranial neuralgias, central and primary facial pain and other headaches
• 1.3.1 ICHD 13, ICD10 G44.847, G44.848, or G44.85: Cranial neuralgias and central
causes of facial pain
• 1.3.2 ICHD 14, ICD10 R51: Other headache, cranial neuralgia, central or primary
facial pain
 MIGRENA
• MIGRENA ESTE O BOALĂ FOARTE FRECVENTĂ
• AFECTEAZĂ 10-15% DIN POPULAŢIA GENERALĂ
• MIGRENA ARE DE OBICEI UN CARACTER
EREDITAR
• DE ACEEA EA DEBUTEAZĂ DE OBICEI ÎN
COPILĂRIE
• EA ESTE REZULTATUL UNEI HIPERREACTIVITĂŢI
VASCULARE
• INTERVINE SEROTONINA, HISTAMINA,
BRADIKINA, NOCICEPTINA, ENDORFINELE, ETC
MANIFESTĂRILE CLINICE DIN
MIGRENĂ
• HEMICRANIE, PULSATILĂ
• ACCENTUATĂ DE LUMINĂ, DE ZGOMOTE ŞI EFORT
• PALOARE SAU CONGESTIE
• FOTOFOBIE,
• GREŢURI, VĂRSĂTURI
• TULBURĂRI DE RITM CARDIACE
• AMEŢELI
• TULBURĂRI SENZITIVE
 CLASIFICAREA MIGRENELOR

• MIGRENELE POT FI CALSIFICATE ÎN

• MIGRENA CLASICĂ
• MIGRENA COMUNĂ
• MIGRENA OFTALMOPLEGICĂ
• MIGRENA HEMIPLEGICĂ
• MIGRENA BAZILARĂ
• MIGRENA ABDOMINALĂ
 TRATAMENTUL MIGRENELOR

• TRATAMENTUL CRIZEI
• ANTALGIGE, ANTIINFLAMATOARE
• DERIVAŢI DE ERGOTAMINĂ
• ANTAGONIŞTI DE SEROTONINĂ, SUMATRIPTANI

• TRATAMENTUL DE PRVENIRE A CRIZELOR

• BETABLOCANTE
• ANTIHISTAMINICE
• ANTIDEPRESIVE
• ANTICALCICE
 CEFALEEA DE TENSIUNE
• REPREZINTĂ 90% DIN CEFALEILE PRIMARE
• DETERMINATĂ DE SUPRASOLICITĂRI PSIHICE
• STRESURI PSIHICE
• EXCESUL DE CAFEA
• POZIŢII VICIATE ALE CAPULUI
• CONTRACTURA MUŞCHILOR GÂTULUI ŞI ALE
CAPULUI
 MANIFESTĂRI CLINICE
• DEBUT LENT, PROGRESIV
• CEFALEE CONSTRICTIVĂ
• PRESANTĂ
• BILATERALĂ
• NEPULSATILĂ
• DE INTENSITATE MODERATĂ
• NU ESTE ÎNTOVĂRĂŞITĂ DE FOTOFOBIE, DE
GREŞURI ŞI VĂRSĂTURI
 CONVULSIILE
• SUNT FOARTE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN MF
• MAI ALES LA COPILUL MIC
• POT FI DETERMINATE DE
• FEBRĂ
• TULBURĂRI METABOLICE
• TRAUMATISME
• LEZIUNI CEREBRALE
• TOXICE
CLASIFICAREA CONVULSIILOR

• LA COPIL CONVULSIILE POT FI ÎMPĂRŢITE ÎN

CONVULSII
• FEBRILE
• NEFEBRILE
• CONVULSIILE FEBRILE POT FI
• SIMPLE SUNT UNICE DUREAZĂ APROXIMATIV 5
MINUTE, FĂRĂ DEFICIT POSTCRITIC
• COMPLICATE APAR ŞI SUB UB AN
• DUREAZĂ MAI MULT DE 5 MINUTE
• SUNT URMATE DE DEFICIT POSTCRITIC
 EPILEPSIA
• ESTE O BOALĂ DESTUL DE FRECVENT ÎNTÂLNITĂ
ÎN MF, PREVALENŢA 1-2%
• DETERMINATĂ DE FACTORI
• GENETICI
• PERINATALI
• LEZIONALI
• INFECŢII
• TOXICE
 MANIFESTĂRI CLINICE

• SUB FORMĂ DE CRIZE

• TONICO-CLONICE DE GRAND MAL
• CLONICE PURE
• TONICE PURE
• HIPOTONICE
• AKINETICE
• CRIZE JAKSONIENE
• CRIZE PSIHOMOTORII
 CLASIFICAREA EPILEPSIILOR

• CRIZE DE GRAND MAL

• CRIZELE DE PETIT MAL
• CRIZELE AKINETICE
• CRIZELE JAKSONIEIE
• CRIZELE PSIHOMOTORII
• CRIZELE HIOPTONIC
• CRIZELE MIOCLONICE
 CRIZA DE GRAND MAL
• PESTE 80% DIB CAZURI
• DEBUT BRUSC
• PIEDEREA CUNOŞTINŢEI
• CONTRACTURI TONICE GENERALIZATE 20-30 SEC
• URMATE DE CRIZE CLONICE
• SECUSE MIOCLONICE GENERALIZATE
• URMATE DE COMĂ
• RELAXAREA SFINCTERELOR
 CRIZELE DE PETIT MAL

• CRIZE BRUŞTE ŞI SCURTE DE PIEDREA

CUNOŞTINŢEI
• ÎNTRERUPEREA BRUSCĂ A ACTIVITĂŢII
• PRIVIRE ÎN GOL
• DUREAZĂ 5-10 SECUNDE
• RELUAREA ACTIVITĂŢII
• AMNEZIA ATACULUI
 TRATAMENTUL EPILEPSIEI
• TRATAMENTUL CRIZELOR
• DIAZEPAM
• CLONAZEPAM
• FENITOINĂ
• TRATAMENTUL DE PREVENIRE A CRIZELOR
• CARBAZEPINA
• FENITOINA
• CLONAZEPAMUL
• VALPROATUL DE SODIU
• GABAPENTINA, PREGABALINA
 TREMURĂTURILE
• SUNT FOARTE FRECVENT ÎNTÂLNITE MAI ALES LA
BĂTRÂNI
• ELE POT FI CLASIFICATE ÎN
• TREMORUL POSTURAL, ÎN TULBURĂRI
METABOLICE, MEDICAMENTE, SEVRAJ ALCOOL
• TREMORUL DE REPAUS, BOALA PARKINSON
• TREMORUL INTENŢIONAL, LA MIŞCĂRI
VOLUNTARE, LEZIUNI CEREBELOASE
 BOALA PARKINSON
• ARE O PREVALENŢĂ DE 5% ÎN POPULAŢIA PESTE
80 DE ANI
• ESTE DETERMINATĂ DE O SCĂDERE A
DOPAMINEI ÎN LOCUS NIGER ŞI LOCUS
CERULEUS
• CA REZULTAT AL UNOR PROCESE DEGENERATIVE
• A UNOR INFECŢII
• A UNOR LEZIUNI
• A UNOR INTOXICAŢII
• A UNOR MEDICAMENTE, NEUROLEPTICELE
 MANIFESTĂRI CLINICE
• TREMURĂTURI DE REPAUS
• DISPAR LA MIŞCARE
• BRADIKINEZIE
• INSTABILITATE POSTURALĂ
• FACIES IMOBIL
• TREMOR PERIORAL
• MARSUL CU PAŞI MICI ŞI TÂRŞIŢI
• TENDINŢA DE CĂDERE
• DETERIORARE MINTALĂ
 TRTAMENTUL BOLII
PARKINSON
• ÎN TRATAMENTUL BOLII PARKINSON SE POT
FOLOSI
• PRECUROSRI AI DOPAMINEI, LEVODOPA
• INHIBIT AI DECARBOXILAZEI, CARBIODOPA
• INHIB DE MONOAMINOXIDAZĂ B, SLERGINA
• ANTICOLINERGICE, BENZTORPIN
• ANTIDEPRESIVE, IMIPRAMINA,
• ALTELE, AMANTADINA
 DEMENŢELE
• DEMENŢELE SUNT CARACTERIZATE DE
DIMINUAREA TREPTATĂ A FUNCŢIILOR PSIHICE
• FRECVENŢA LOR CREŞTE ODATĂ CU VÂRSTA
• LA 70N DE ANI- 5%, LA 80 DE ANI 20%, LA 90 DE
ANI 50%
• CAUZE DEGENERATIVE
• VASCULARE, POSTTRAUMATICE, TOXICE,
CARENŢE, ALCOOLISM, ETC
 CLASIFICAREA DEMENŢELOR

• DEMENŢELE DEGENERATIVE, BOALA ALZHEIMER,

BOALA PARKINSON, BOALA PICK, BOALA LEWY
• DEMENŢELE VASCULARE, ATEROSCELORZA
CEREBRALĂ, AVC
• DEMENŢELE SECUNDARE, TOXICE,
POSTINFECŢIOASE, BOALA JACOB-CREUTZFELD,
POSTTRAUMATICE, TUMORALE, ALCOOLISMUL
CRONIC, HIDROCEFALIA, ETC
 BOALA ALZHEIMER
• REPREZINTĂ PESTE 60% DIN DEMENŢE
• SĂDEREA MEMORIEI RECENTE
• DIFICULTATEA DE A-ŞI GĂSI CUVINTELE
• DEZORIENTAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ
• DEPRESIE, ANXIETATE, IDEI DELIRANTE
• AGITAŢIA, APATIE, IRITABILITATE
• TULBURĂRI DE PERSONALITATE
 ETIOPATOGENIA BOLII
ALTZHEIMER
• APARIŢIA UNOR PLĂCI SENILE FORMATE DIN
BETA-AMILOID, PROTEINA TAU, PRESENILINA I,
ŞI PRESENILINA II
• SCĂDEREA SINTEZEI DE ACETILCOLINĂ
• CREŞTEREA ACTIVIT SIST GLUTAMINERGIC
• MOARTEA NEURONALĂ
• STRESUL OXIDATIV
 TRATAMENTUL BOLII
ALZHEIMER
• INHIBITGORI DE COLINESTERAZĂ PENTRU
CREŞTEREA NIVELULUI DE ACETILCOLINĂ
• RIVASTIGMINA, DONEPEZIN
• MEDICAMENTE ANTIGLUTAMINETGICE,
MEMANTINA
• ANTIOXIDANTE
• ANTIINFLAMATOARE
 ACCIDENTELE VASCULARE
CEREBRALE

• SUNT FOARTE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN

PRACTICA MEDICALĂ
• POT FI ISCHEMICE, HEMORAGICE
• ACCIDENTELE ISCHEMICE POT FI DETERMINATE
DE TROMBOZE, EMBOLII, SPASM VASCULAR
• ACCIDENTELE HEMORAGICE POT FI DTERMINATE
• DE ANEVRISME, MALFORMAŢII, TRAUMATISME
 CLASIFICARE
• AVC POT FI CLASIFICATE ÎN
• AVC ISCHEMICE 80%
• TRANZITORII
• CONSTITUITE
• AVC HEMORAGICE 20%
• INTRACEREBRALE
• SUBARAHNOIDIENE
• CLASIFICĂRI ANATOMICE ÎN FUNCŢIE DE ZONA
AFECTATĂ
MANIFESTĂRILRE CLINICE ALE
AVC TRANZITOR
• DEFICIT NEUROLOGIC SUB 24 DE ORE
• DE OBICEI DUREAZĂ 1-2 ORE
• ISCHEMIE ÎN TERITORIUL CAROTIDIAN
• PARESTEZII,TULB DE MOTILITATE, PAREZE
• TULB DE SENSIBILITATE, TULB DE VORBIRE
• TERITORIUL VERTEBROBAZILAR
• VERTIJ, ATAXIE, DIPLOPIE, DIZARTRIE
 MANIFESTĂRI CLINICE AVC
ISCHEMIC CONSTITUIT
• MANIFESTĂRILE DEPIND DE ZONA AFECTATĂ
• ARTERA CEREBRALĂ ANTERIOARĂ, PAREZĂ, TULB
SENSIBILITATE CONTRALATERAL, CONFUZIE,
TULB DE COMPORTAMENT, ETC
• ARTERA CEREBRALĂ MEDIE, HEMIPLEGIE
CONTRALAT, TULB SENSIBILIT, AFAZIE,
SOMNOLENŢĂ, STUPOARE
• ARTERA BAZILARĂ, VERTIJ, GREAŢĂ. VĂRSĂTURI,
ATAXIE, DIZARTRIE, SINDROMUL TALAMIC,
DIPLOPIE, ETC
 MANIFESTĂRILE CLINICE ALE
AVC HEMORAGIC
• CEFALEE, VĂRSĂTURI, EVOLUŢIE RAPIDĂ,
• TULB DE MOTILITATE, HEMIPLEGIE
CONTRALATERALĂ
• AFAZIE
• PIEREDEREA CONŞTIENŢEI,
• COMĂ DE DIFERITE GRADE
• SEMNE DE IRITAŢIE MENINGEALĂ,
• REDOAREA CEFEI
 DG DIFERENŢIAL ÎNTRE AVC
ISCHEMIC ŞI HEMORAGIC
AVC ISCHEMIC AVC HEMORAGIC
DEBUT MAI LENT DEBUT BRUSC
EVOL PROGRESIVĂ EVOL RAPIDĂ
MANIF VEGET MAI RED MANIF VEGET INTENSE
MANIF NEROL MAI RED MANIF NEURL INTENSE
FUND OCHI ATEROSC FUND OCHI HIOERTENS
COMĂ VIGILĂ COMĂ PROFUNDĂ
LCR CLAR LCR HEMORAGIC
 PRECIZAREA DG NECESITĂ
TOMOGRAFIE COMPUT
• DEOARECE TRATAMENTUL AVC ISCHEMIC DIFERĂ
DE TRAMAMENTUL AVC ISCHEMIC
• ESTE NECESARĂ TC
• DE ACEEA ÎNAINTE DE INCEPEREA
TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS
• ESTE NECESARĂ O TC
 TRATAMENTUL AVC
• REPREZINTĂ O URGENŢĂ
• BOLNAVUL CU AVC TREBUIE INTERNAT ÎN
SPITAL
• TRATAMENTUL GENERAL,
• AŞEZAREA BOLNAVULUI CU CAPUL MAI RIDICAT,
PE O PARTE
• PERMEABILIZAREA CĂILOR RESPIRATORII
• ADMINISTRAREA DE OXIGEN
• ABORDAREA UNEI VENE
• LA NEVOIE INTUBAREA BOLNAVULUI
 COMELE
• REPREZINTĂ PIERDEREA CONŞTIENŢEI
• ÎNSOŢITE DE TULBURĂRI NEUROVEGETATIVE
• POT FI DE DIFERITE GRADE
• SCALA GLASGOW
• FORMĂ UŞOARĂ, MEDIE, SEVERĂ
• ÎN FUNCŢIE DE DESCHIDEREA OCHILOR, DE
REACŢIA BVERBALĂ ŞI DE REACŢIA MOTORIE LA
STIMULUI
 ETIOLOGIA COMELOR
• COME METABOLICE, HEPATICĂ, UREMICĂ,
DIABETICĂ, TULB HIDROELECTROLITICE,
DEZHIDRATARE,
• COME INFECŢIOASE, MENINGITE, ENCEFALITE
• COME TOXICE, ALCOOL, PESTICIDE, OXID CAR
• COME TRAUMATICE, COMOŢII, CONTUZII
• COME NEUROLOGICE, TUMORI, EPILEPSIE
• COME NEUROVASCULARE, ISCHEMII CEREBRALE,
HEMORAGII CEREBRALE, HEMORAGII
MEMNINGIENE
 TULBURĂRILE DE
PERSONALITATE
• TULBURĂRI POLIMORFE CARACTERIZATE DE
INCAPACITATE INDIVIDULUI DE SE INTEGRA
ARMONIOS ÎN COLECTIVITATE
• DUPĂ KRAEPELIN REPREZINTĂ DE FAPT O
PSIHOZĂ INSUFICIENT DEZVOLTATĂ
• SUNT FOARTE FRECVENTE
• APROXIMATIV 15% DINTRE INDIVIZI PREZINTĂ
TULBURĂRI DE PERSONALITATE
 ETIOPATOGENIE
• ÎN APARIŢIA TULBURĂRILOR DE
PERSONALITATE INTERVIN
• FACTORI GENETICI
• FACTORI PERINATALI
• FACTORI DE MEDIU
• FACTORI FAMILIALI
• FACTORI EDUCAŢIONALI
 CLASIFICARE
• FIIND NIŞTE TULBURĂRI POLIMORFE
• SUNT FOARTE MULTE CLASIFICĂRI
• CEA MAI LEGATĂ DE CLINICĂ
• PERSONALITATE PARANOIDĂ
• PERSONALITATE SCHIZOIDĂ
• PERSONALITATE HISTRIONICĂ
• PERSONALITATE NARCISICĂ
• PERSONALITATE OBSESIVĂ
• PERSONALITATE EVITATNTĂ
• PERSONALITATE ANTISOCIALĂ
 MANIFESTĂRI CLINICE
• DEPIND DE TIPUL DE BOALĂ
• ÎN TIPUL PARANOID, SUSPICIOS, DISTANT,
INTERPRETATIV, ERMETIC, DORINŢA DE PUTERE
• TIPUL SCHIZOID, INTROVERTIT SOLITAR, BIZAR
DETAŞAT DE REALITATE, HIPOAFECTIV
• TIPUL NARCISISC, ADMIRAŢIA PROPRIE,
IMPUNE IDEILE SALE, DISTANT, EMFATIC, AVID
DE TITLURI ŞI DEMNITĂŢI
• TIPUL HISTRIONIC, SEDUCĂTOR, VERSATIL,
TEATRAL, LABIL, PROVOCATOR, EROTIC
 DEPRESIILE PSIHICE
• DEPRESIILE SUNT FOARTE FRECVENTE
• APROXIMATIV 10-20% DINTRE ADULŢI
• 2-3% DINTRE COPII AU DEPRESIE
• PESTE 30% DINTRE BOLNAVII CARE VIN LA MF
AU DEPRESIE
• DEPRESIE DUCE LA SCĂDEREA CALITĂŢII VIEŢII
• DEPRESIA ESTE CONSIDERATĂ UN FACTOR DE
RISC PENTRU APARIŞIA ALTOR BOLI
• DE EXEMPLU CANCERUL
 CLASIFICAREA DEPRESIILOR
1 TULB REACTIVE CU DEPRESIE PSIHICĂ
2 TULBURĂRI DEPRESIVE
2.1 EPISOD DEPRESIV MAJOR
2.2 DISTIMIA
2.3 TULB DEPRESIVE FĂRĂ ALTĂ SPECIFICAŢIE
2.2.1. DEPRESIE ATIPICĂ
2.3.2 TULBURĂRI AFECTIVE SEZONERE
2.3.3. TULBURĂRI DISFORICE OREMENSTRUALE
2.3.4. TULB DEPRESIVĂ MPOSTPARTUM
3 TULBURĂRI BIPOLARE
3.1. EPISOD MANIACAL
3.2. TULBURĂRI CICLOTIMICE
4. TULB AFECTIVE SECUNDARE UNOR BOLI SAU MEDICAM
 MANIFESTĂRILE CLINICE
• LIPSA DE INTERES
• TULB EMOTIVE
• IDEI DE CULPABILITATE
• ATITUDINE PESIMISTĂ
• APARIŢIA UNOR DURERI
• LENTOARE
• SCĂDEREA APETITULUI ŞI A GREUTĂŢII
• SCĂDEREA LIBIDOULUI
• IDEI DE SUICID
 TRATAMENTUL DEPRESIILOR

• PSIHOTERAPIA
• ANTIDEPRESIVE TRICICLICE
• IMIPRAMINA, DOXEPINA, NORTRIPTILIBA
• HETEROCILCLICE, MIANSERINA
• INHIBITORI DE MONOAMINOOXIDAZE
• INHIBITORI DE RECAPARE A SEROTONINEI
• PROXENTINE, SERTRALINA
• PROZACUL
 ANXIETATEA
• ESTE UN SIMPTOM FOARTE FRECVENT ÎNTÂLNIT
ÎN PRACTICA MEDICALĂ
• ANXIETATEA O FRICĂ FĂRĂ OBIECT
• O STARE DE NELINIŞTE, DE ÎNCORDARE
• ANXITATEA GENERALIZATĂ
• FORME PARTICULARE
• TULBURĂRI DE PABICĂ
• TULB OBSESIV-COMPULSIVE
• FOBI
 MANIFESTĂRILE CLINICE
• ANXIETATEA SE POATE ANIFESTA PRIN
• CEFALEE
• FENSIUNE MUSCULARĂ
• TAHICARDIE, PALPITAŢII
• DURERI TORACICE
• DURERI ABDOMINALE
• GREŢURI, VĂRSĂTURI
• DIAREE, CONSTIPAŢIE
• TREMURĂTURI, ETC
 ATACUL ŞI TULBURĂRILE DE
PANICĂ
• POATE APRE FOARTE FRECVENT PE FONDUL UNEI
ANXIETĂŢI GENERALIZATE
• SE APRECIAZĂ CĂ 28% DIN POPULAŢIE A VUT
CEL PUŢIN UN ATAC DE PANICĂ
• POATE FI DECLANŞAT DE STRES, DE CONSUMUL
DE ALCOOL, ETC
• ATACUL DE PANICĂ SE POATE COMPLICA CU
• TULBURĂRILE DE PANICĂ MAI NPERSISITENTE
 MANIFESTĂRI CLINICE
• DEBUT BRUSC
• PALPITAŢII PUTERNICE
• DISPNEE
• VALURI DE CĂLDURĂ
• DURERI TORACICE
• TRANSPIRAŢII
• TREMURĂTURI
• AMEŢELI
• PARESTEZII
• FRICA DE MOARTE IMINENTĂ
 TRATAMENT
• ÎN ANXIETATE SE POT FOLOSI
• PSIHOTERAPIA
• ANXIOLITICE, DIAZEPAMUL, ALPTRAZOLAMUL,
MEDAZEPAMUL
• ANTIDEPRESIVE, PAROXENTINA, SERTALINA,
PROZACUL
 ADICŢIILE
• ADICŢIILE SAU DEPENEDENŢELE REPREZINTĂ O
PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ FOARTE
IMPORTANTĂ ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ
• DEPENDENŢA RFEPREZINTĂ APARIŢIA ŞI
PERSISITENŢA CONSUMULUI UNOR SUBSTANŢE
SAU A UNUI COMPORTAMENT CARE ACŢIONEAZĂ
ASUPRA SISTEMULUI DE RECOMPENSĂ
• SISTEMUL DE RECOMPENSĂ-PEDEAPSĂ ESTE
EISTEM MEZOLIMBIC CARE ARE CA MEDIATOR
PRINCIPAL DOPAMINA
• CARE SPOMOVEAZĂ COMPORTAMENTELE CARE
PRODUC PLĂCERE ŞI CONFORT ŞI EVITĂ
COMPORTAMANETELE CARE PRODUC
DISCONFORT
 DEPENDENTELE DE
SUBSTANŢE DUPA DSM IV
•
• 304.00 dependenţa de opiacee
• 304.10 sedativ , hipnotic , sau anxiolitic dependenţă (inclusiv
dependenţa de benzodiazepine şi dependenţei de barbituric )
• 304.20 dependenţa de cocaină
• 304.30 Cannabis dependenţă
• 304.40 dependenţă Amfetamina (amfetamina sau asemănătoare)
• 304.50 halucinogene dependenţă
• 304.60 inhalant dependenţă
• 304.80 Polysubstance dependenţă
• 304.90 Phencyclidine (sau phencyclidine-like) dependenţă
• Alte 304.90 (sau necunoscut) substanţă dependenţă
• 305.10 Nicotina dependenţă
Decesele produse de droguri
 DEPENDENŢELE
COMPORTAMENTALE
• DEPENŢA DE JOCURI DE NOROC
• DE UNELE ALIMENTE, DE EXEMPLU DE DULCIURI
• DE COMPUTER
• DE INTERNET
• DE TELEVIZOR
• DE SHOPING
• DE SEX
 MANIFESTĂRILE CLINICE
• DEPIND DE SUBSTANŢĂ
• MAI ÎNTÂI EUFORIE, BUNĂ DISPOZIŢIE
• APOI, MODIFIĂRI DE DIPOZIŢIE, SCĂDEREA
ENERGIEI, TUSE, NEVOIA IMPERIOASĂ DE A
CONSUMA
• MARIHUANA, OCHII ROŞII, DILAT PUPILE,
DIFICULT DE COORDONARE, SC APETIT
• OPIACEE, TULBURĂRI RESPIRATORII, CONFUZIE,
GREAŢĂ, VĂRSĂTURI, SOMNOLENŢĂ
• TENDINŢA DE CONSUMA ŞI DE CREŞTE DOZA
 SINDROMUL DE ABSTINENŢĂ

• LA ÎNTRERUPEREA BRUSCĂ A DROGULUI POT

APARE
• TULBU NEUROPSIHICE, DISFORIE, ANXIETATE,
AMAŢELI, DEPRESIE,
• TULB SOMATICE, DIFERITE DUREI,
TREMURĂTURI, CRAMPE, TRANSPIRAŢII,
TAHICARDIE, DIAREE, VĂRSĂTURI
• TENDINŢA IMPERIOASĂ DE A CONSUMA DROGUL
 Withdrawal syndrome
• Early symptoms of withdrawal include:
• Agitation,Anxiety, Muscle aches ,Increased
tearing, Insomnia, Runny nose, Sweating,
Yawning

• Late symptoms of withdrawal include:

• Abdominal cramping, Diarrhea, Dilated
pupils Goose bumps- Nausea, Vomiting