Sunteți pe pagina 1din 36

DIGESTIA SUBSTANŢELOR

NUTRITIVE
Nutreţurile suferă în organismul animal transformări mecanice, fizice
şi chimice care le pregătesc pentru a fi asimilate şi integrate în
organism. Ele suferă procesul de digestie şi de absorbţie.
Digestia reprezintă totalitatea transformărilor biologice, fizice şi
chimice pe care le suferă furajele de-a lungul tubului digestiv datorită
activităţii motorii şi secretorii a acestuia şi a glandelor sale anexe.
Fenomenele motorii sunt: prehensiunea, masticaţia, deglutiţia,
motilitatea şi defecarea.
Fenomenele secretorii se referă la salivă, sucul gastric, sucul
intestinal, sucul pancreatic şi bila.
La nivelul intestinului subţire substanţele nutritive
descompuse în forme simple sunt absorbite şi trec în
sânge, cu ajutorul căruia ajung la ţesuturi , îndeplinind rol
metabolic specific.
Resturile nedescompuse trec în intestinul gros unde
se continuă transformarea lor. Resturile nedigerate se
amestecă cu secreţiile digestive bacterii, apa şi formează
materiile fecale care sunt eliminate prin anus la exterior
(defecarea).
Compozitia chimica a furajelor

APA
Subst. organice
Subst. minerale
Vitamine
SUBSTANTA USCATA
Substante organice

Substante azotate - proteice (proteina


pura sau albumina)
-neproteice (amide)
Azot total

Azot proteic -
proteide(holoproteide,heteroproteide,
monoproteide)
- peptide(oligopeptide, polipeptide)
-aminoacizi
Azot neproteic

Amide , Alcaloizi, Glicozizi cu azot, Nitrati


Glucidele

Substante organice fara azot,derivati aldehidici


sau cetonici ai alcoolilor superiori. Glucidele sunt
substante organice ternare formate din carbon,
hidrogen si oxigen(mai poarta denumirea de
hidrati de carbon)
Clasificarea in – oze (monoglucide sau
monozaharide)
- ozide (oligoglucide , poliglucide)
Lipidele

Lipidele sunt esteri ai GLICERINEI cu ac. grasi superiori


In plante – ac. oleic
In animale – ac. stearic si ac. palmitic
Ac. grasi – ac. grasi liberi (neesterificati) sunt : ac.grasi
saturati si nesaturati
Trigliceridele – sunt esteri ai glicerolului cu trei ac. Grasi
Fosfolipidele – sunt esteri dintre ac.fosforic ,ac.grasi si
alcooli
Colesterolul –esteri cu ac.grasi
Vitaminele

Rol in procesele metabolice


Clasificare – liposolubile si hidrosolubile
Diagrama energetica a furajelor
En.fecalelor
En. Bruta (EB) En. urina

En. Digestibila ( ED ) En. gaze

En.Metabolizabila(EM) En. termica

En. Functii vitale


E. Neta ( EN)

En. Productie

DIGESTIBILITATEA formata din : INGESTA(I) , EGESTA (E), DIGESTA (D)

D=I–E
Digesta( D) X 100
Coeficientul de Digestibilitate (CD) =
INGESTA (I)
• Suinele reprezinta specia care are cerinte
proteice superioare speciilor ierbivore.
Indiferent de categoria de varsta,
porcinele sunt printre cele mai predispuse
la carentele proteice.Cerealele acopera in
jur de 30 – 70% din proteina ratiei. Pentru
a asigura cantitatile necesare de proteina
si un echilibru adecvat de aminoacizi
esentiali, hrana trebuie suplimentata si cu
alte surse de proteina
Necesarul proteic din ratie la porcine

Tineretul porcin sugar


La acestia, cerintele nutritive sunt asigurate
prin laptele matern in primele zile, dupa
care se introduc in alimentatie si
inlocuitorii de lapte. Suplimentul de hrana
trebuie sa fie alcatuit din substante
nutritive usor digestibile, cu valoare
biologica ridicata si care sa asigure 2400
kcal E.N. /kg furaj si un continut de
proteina bruta (PB) de 20%.
• Procentul de proteina trebuie sa fie la
inceput 22% si scade treptat pana la 18%.
Valoarea biologica a proteinei se asigura
prin respectarea normelor de aminoacizi.
Daca proteina furajelor are o valoarea
biologica scazuta, trebuie majorata
proportia de proteina din ratie, mai ales cu
furaje de origine animala.
Tineretul porcin intarcat
Necesarul de proteina este de 130 – 140 g
P.B.D./U.N., valoarea biologica ridicata a
proteinelor se asigura prin suplimentarea
ratiilor cu fainuri animale in procent de 3-
4%.
Porcinele supuse ingrasarii
Atunci cand proteinele sunt la nivel scazut,
animalele depun multa grasime. Adausul
de proteina si de celuloza in ratie,
determina o depunere mai redusa de
grasimi in caracase. Adausul de
aminoacizi esentiali amelioreaza indicii de
productie si calitatea carcaselor.
Se ingrasa pentru carne tineretul in varsta
de 2-3 luni si 15 – 25 kg si care provin din
rase perfectionate pentru aceasta directie.
Durata ingrasarii este de 4- 5 luni, in final
animalele ajungand la 90 – 120
kg. Cerintele de proteina sunt de 110 g
P.B.D. / U.N. la inceput si scad la 100g la
finele perioadei.
Cerintele de aminoacizi
Cerintele de aminoacizi la porcinele care au
terminat cresterea, exprimate in termenii
concentratiei lor in ratie, creste o data cu
valoarea energetica a hranei.
Disponibilitatile de lizina, triptofan, treonina
si metionina pentru cateva tipuri de furaj
• Porcinele adulte pot secreta arginina in
cantitati suficiente pentru functiile vitale si
pentru gestatie. Spre deosebire de
acestia, tineretul porcin are nevoie de o
sursa externa de arginina.
• Lizina este necesara intr-o proportie mai
mare pentru sinteza tesuturilor decat
pentru intretinere. Din acest motiv, la
tineretul porcin necesarul de lizina este
mai mare comparativ cu adultele care au
terminat cresterea.
• Cistina poate satisface cel putin 50% din
necesarul de aminoacizi sulfurati
(metionina +cistina). Cistina poate fi
sintetizata din metionina, dar metionina nu
poate fi sintetizata din cistina. De aceea,
metionina poate satisface cerinta toatala
de aminoacizi sulfurati in absenta cistinei.
• Fenilalanina poate satisface cerinta totala
de fenilalanina si tirozina deoarece ea
poate fi transformata in tirozina, dar
tirozina nu poate suplini nevoia totala
acestor aminoacizi, deoarece nu se
transforma in fenilalanina.